1 Un răspuns blând calmează furia,
dar o vorbă care rănește provoacă mânia.
2 Limba înțelepților folosește bine cunoștința,
dar gura nesăbuiților varsă nebunie.
3 Ochii Domnului sunt în orice loc,
supraveghindu-i atât pe cei răi, cât și pe cei buni.
4 O limbă vindecătoare este un pom al vieții,
dar o limbă în care este perfidie zdrobește duhul.
5 Nebunul disprețuiește îndrumarea tatălui său,
dar cine primește mustrarea este chibzuit.
6 În casa celui drept este mare bogăție,
dar câștigul celui rău aduce tulburare.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoștință,
nu tot așa face și inima nesăbuiților.
8 Jertfa celor răi este o urâciune înaintea Domnului,
dar rugăciunea celor drepți Îi este plăcută.
9 Calea celor răi este o urâciune înaintea Domnului,
dar El îi iubește pe cei ce urmăresc dreptatea.
10 O disciplinare severă îl așteaptă pe cel ce părăsește cărarea,
iar cine disprețuiește mustrarea va muri.
11 Locuința Morților și Locul Distrugerii sunt înaintea Domnului,
cu atât mai mult inimile fiilor omului!
12 Batjocoritorului nu-i place să fie mustrat,
el nu va merge la cei înțelepți.
13 O inimă veselă înseninează fața,
dar, prin îndurerarea inimii, duhul este zdrobit.
14 Inima celor pricepuți caută cunoștință,
dar gura celor nesăbuiți se hrănește cu nebunie.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele,
dar cel cu inima voioasă are parte de un ospăț continuu.
16 Mai bine puțin, dar cu teamă de Domnul,
decât o mare bogăție, cu tulburare.
17 Mai bine o mâncare de legume, unde este dragoste,
decât un bou îngrășat, unde este ură.
18 Un om iute la mânie stârnește cearta,
dar cel încet la mânie calmează controversa.
19 Calea leneșului este ca un gard de spini,
dar cărarea celor drepți este netezită.
20 Un fiu înțelept aduce bucurie tatălui său,
dar un om nesăbuit își disprețuiește mama.
21 Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte,
dar omul priceput păstrează drumul drept.
22 Fără sfat, planurile dau greș,
dar ele reușesc când sunt mulți sfetnici.
23 Pentru om este o bucurie să dea un răspuns iscusit
și ce bună este o vorbă spusă la timpul potrivit!
24 Pentru cel înțelept, cărarea vieții duce în sus,
ca să-l abată de la Locuința Morților, de jos.
25 Domnul distruge casa celor mândri,
dar consolidează teritoriul văduvei.
26 Gândurile rele sunt o urâciune înaintea Domnului,
dar cuvintele plăcute sunt curate.
27 Cel ce obține câștig nedrept își tulbură familia,
dar cel ce urăște mita va trăi.
28 Inima celui drept cântărește răspunsurile,
dar gura celor răi varsă răutăți.
29 Domnul este departe de cei răi,
dar ascultă rugăciunea celor drepți.
30 O privire voioasă înveselește inima,
și o veste bună dă sănătate oaselor.
31 Urechea care ascultă mustrarea ce duce la viață
se va odihni în mijlocul înțelepților.
32 Cel ce ignoră disciplinarea își disprețuiește sufletul,
dar cel ce ascultă mustrarea dobândește înțelepciune.
33 Teama de Domnul îl învață pe om înțelepciunea,
iar smerenia merge înaintea gloriei.
1 Khă dimosanglal kovlo atărdearăl e xolli,
ta khă orba zurali astarăl e xolli.
2 E šib le xaranendi del jeanglimos čeailimahko,
ta o mui le bidindengo šudel čealadimos.
3 Le iakha le Raiehkă sî ande orsao than,
on dikhăn i kolen le jungalen i kolen le lašen.
4 E šib e gugli sî khă kašt čivavako,
ta e šib e rimome linčearăl o duxo.
5 O bidindo či dabadikhăl le sîkaimata pehkă daddehkă,
ta kon lel sama koa xamos arăsăl xarano.
6 Ando khăr kolehko bibezexalo sî khă baro bravalimos,
ta andel valosuri kolehkă le jungalehkă sî baro biujimos.
7 Le ušt le xaranengă thon jeanglimos,
ta o illo kolengo le bidindengo sî rimome.
8 O jertfimos kolengo le jungalengo sî khă skîrbomos angloa Rai,
ta o rudimos kolengo bibezexale sî Lehkă čeaile.
9 O drom kolehko le jungalehko sî bidikhlino le Raiehkă,
ta O kamel koles kai phirăl pala o bibezexalimos.
10 Kon mekăl o drom sî zurales došaldo,
thai kon či dabadikhăl o xallimos merălla.
11 O than le mullengo thai o Andraimos sî prinjeande le Raiehkă,
sodesa mai but le ille le manušengă!
12 O prasaitorii či čeaileoles te avel xallino,
anda kodea či jeal ka kola le xarane.
13 Khă illo veselo străfeal o mui;
ta kana o illo sî xolleariko, o duxo sî xolleardo.
14 O illo kolengo le prinjeandengo roden o jeanglimos,
ta o mui le bidindengo arakhăl čeailimos ando čealadimos.
15 Sal des kolehkă le bibaxtalehkă sî nasulimahkă,
ta kukoa le illesa naisme sî les khă desbaro biatărdimahko.
16 Mai mišto xançî, darasa le Raiestar,
dă sar khă baro bravalimos biujarimasa!
17 Mai mišto khă skafidi zălenimatănça, thai kambimasa,
dă sar khă guruw thuleardo jungalimasa.
18 Khă manuši iekhatar kai xolli kărăl čiungara,
ta kon sî loko kai xolli atărdearăl le biatearimata.
19 O drom le khandinehko sî sar khă rugo kanŕăngo,
ta o drom kolengo bi bezexakă sî orta.
20 Khă šeau xarano sî o bukurimos pehkă daddehko,
ta khă manuši bidindo či dabadikhăl pehka deia.
21 O čealadimos sî khă bukurimos anda kukoa bi godeako,
ta khă manuši prinjeando jeal po drom kukoa o orta.
22 Le planuri či jean, kana nai khă tidimos kai te del godi,
ta jean kana sî but phenditorea.
23 O manuši sî les bukurimos te delanglal pehkă mosa,
thai so laši sî ăkh orba pehendini koa čiro o lašardo!
24 Anda kukoa o xarano o drom la čivavako jeal opră,
kaste durearăles kata o than le mullengo, kai sî tele.
25 O Rai peravel o khăr kolengo kai denpebară,
ta zurearăl le phuwea la phiwleakă.
26 Le gîndurea le nasulimahkă sî jungale le Raiehkă,
ta le divanuri le amalengă sî uje angla Leste.
27 Kukoa o xarvalo pala o valoso biujarăl pehko khăr,
ta kukoa so čidabadikhăl o limos traila.
28 O illo kolehko bibezexalo del godi so te delanglal,
ta o mui kolengo le jungalengo šudel nasulimata.
29 O Rai dureol kolendar le jungalendar,
ta ašunel o rudimos kolengo le bibezexalengo.
30 Khă dikhlimos amaličisko vesălil o illo,
khă vestea laši zurearăl le kokala.
31 O kan kai lel godi kal sîkaimata kai nigrăn kai čivava,
bešel ando maškar le xaranengo.
32 Kukoa kai šudel o xamos čidabadikhăl pehko duxo,
Ta kukoa kai ašunel o xamos lel prinjeandimos.
33 E dar le Raiestar sî e škoala le xaraimastii,
thai o meklimostelal jeal anglai slava.