1 Mai bine o coajă de pâine uscată, mâncată în liniște,
decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă.
2 Un slujitor înțelept va stăpâni peste un fiu care aduce rușine
și va avea parte de moștenire ca unul dintre frați.
3 Creuzetul este pentru argint, iar cuptorul este pentru aur,
dar Cel Ce testează inimile este Domnul.
4 Cel ce face răul ascultă de buzele nelegiuite
și cel mincinos dă atenție limbii răutăcioase.
5 Cine îl batjocorește pe sărac Îl disprețuiește pe Creatorul lui;
cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.
6 Coroana bătrânilor sunt nepoții,
iar gloria copiilor sunt părinții lor.
7 Cuvintele alese nu se potrivesc celui nebun,
cu atât mai puțin buzele mincinoase pentru un nobil.
8 Mita este o piatră prețioasă în ochii stăpânilor ei;
indiferent de direcția în care se întoarce, ea reușește.
9 Cel ce acoperă o greșeală caută dragostea,
dar cel ce o amintește mereu dezbină pe cei mai buni prieteni.
10 O mustrare îl pătrunde mai mult pe cel priceput
decât o sută de lovituri pe cel nesăbuit.
11 Cel rău este înclinat doar spre revoltă;
un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.
12 Mai bine să întâlnești o ursoaică ai cărei pui au fost furați
decât un nesăbuit în nebunia lui.
13 Dacă un om întoarce rău pentru bine,
nu se va îndepărta răul de casa lui.
14 Începutul unui conflict este ca eliberarea unor ape;
părăsește cearta înainte de a se dezlănțui!
15 Cel ce îndreptățește pe cel rău și cel ce condamnă pe cel drept
sunt amândoi o urâciune înaintea Domnului.
16 De ce să aibă cel nesăbuit bani în mână
ca să cumpere înțelepciunea,
de vreme ce nu are minte?
17 Prietenul iubește întotdeauna,
iar fratele s-a născut să fie alături în necaz.
18 Omul fără minte dă garanție
și girează pentru semenul său.
19 Cine iubește cearta iubește fărădelegea;
cine-și face poarta înaltă caută distrugerea.
20 Cel cu inima pervertită nu găsește binele,
iar cel cu limba înșelătoare cade în necaz.
21 Cine naște un nesăbuit va avea întristare,
iar tatăl celui nebun nu va avea bucurie.
22 O inimă veselă este un bun leac,
dar un duh mâhnit usucă oasele.
23 Cel rău acceptă mita pe ascuns,
ca să corupă căile judecății.
24 Înțelepciunea este înaintea omului priceput,
dar ochii nesăbuitului sunt la capătul pământului.
25 Un fiu nesăbuit aduce întristare tatălui său
și amărăciune celei ce l-a născut.
26 Nu este bine să-l pedepsești pe cel drept,
nici să lovești pe cei nobili din cauza dreptății lor.
27 Cel ce-și înfrânează cuvintele are cunoștință
și cel cu duhul calm este un om priceput.
28 Chiar și un nebun este considerat înțelept dacă tace
și priceput dacă își ține gura.
1 Mai mišto khă kotor manŕo šuko, pačeasa,
dă sar ăkh khăr pherdo masa, xoleasa!
2 Khă sluga godeasa stăpînil poa šeau kai kărăl lajeau,
thai xulavela o mandimos pehkă phralença.
3 E tigaia lămuril o rup, thai o bou lămuril o sumnakai;
ta kukoa kai zumavel le ille, sî o Rai.
4 Kukoa o nasul ašunel limasa godi ka kukoa le uštesa bikrisako,
thai o xoxamno bandearăl o kan kai šib le xasardimasti.
5 Kon marăl pehkă khălimos le čioŕăstar,
marăl pehkă khălimos Kolestar kai kărdea les;
kon bukuril pe anda khă bibaxtalimos, či ašela bidošalo.
6 Le šeave le šeavengă sî e kununa le phurăndi,
thai le dadda sî e slava lengă šeavendi.
7 Le divanuri le alosarde či lašaon ando mui khă čealadehko;
sodesa mai xançî le divanuri xoxamne ando mui khă manušehkă andai viça alosardi!
8 Le pativa amean khă baŕ kuči ande Ll iakha kolengă kai len le:
or karing ambolden pe, izbutin.
9 Kon garavel khă athadimos, rodel o kamblimos,
ta kon pheneles orkana ande pehkă divanuri, durearăl le amalen.
10 Khă xamos šol pe mai but ande khă manuši prinjeandimahko,
dă sar ăkh šell maladimata ande kukoa o čealado.
11 Kukoa o nasul či rodel dăsar čiungar,
ta khă solo bi milako avela tradino pa leste.
12 Mai mišto te arakhăs khă rišni line latar lakă puien,
dă sar khă čealado ando čealadimos lehko.
13 Kukolehkă kai amboldel nasul andoa mišto,
či mekăla o nasulimos lehko khăr.
14 O gor kha čiungarako sî sar o dimosdrom une paiengo;
andakodea, atărdear e čiungar anglal te astardeol.
15 Kukoa kai iertil le došales thai došarăl le bidošales,
sî lidui khă prikăjimos angloa Rai.
16 Ka soste kandel o rup ando vast le čealadehko?
Te tinel o xaraimos? …Ta nai les godi.
17 O amal o čeačio kamel orkana,
thai ando bibaxtalimos arăsăl sar khă phral.
18 O manuši bi godeako del sumadimos,
thol pe sumadi anda pehko pašo.
19 Kon kamel le zaia kamel e bezex,
thai kon vazdel pesti poarta but učii, rodel pehko xasardimos.
20 Kukoa le illesa bičeačio či arakhăl o baxtalimos,
thai kukoa la šibasa rimome perăl ando bibaxtalimos.
21 Kon del kărimos khă čealadehkă avela les tristomos,
thai o dadd khă čealadehko našti bukuril pe.
22 Khă illo vesălo sî khă lašo leako,
ta khă duxo xolleardo šutearăl le kokala.
23 Kukoa o nasul lel pativa pe garaimaste,
kaste amboldel le droma le čeačimahkă.
24 O xaraimos sî ando mui le manušehko prinjeando,
ta le iakha le čealadehkă roden les koa gor la phuweako.
25 Khă šeau čealado anel năkazo pehkă daddehkă,
thai kărtimos kolakă kai kărdea les.
26 Nai mišto te došaves koles le bibezexales kakh gloaba,
či te malaves koles le neamostar alosardo anda e zan lengă bibezehalimahkă.
27 Kon lopînzîl pehkă orbe, prinjeanel o jeanglimos,
thai kas sî les o duxo kovlo sî khă manuši prinjeando.
28 Orta i khă dillo nakhăla xarano te ašelamuto,
thai dă prinjeando te nikrăla pehko mui.