1 Cel rău fuge, deși nu este urmărit,
dar cei drepți sunt încrezători ca un leu.
2 Când este fărădelege în țară, sunt mulți conducători,
dar printr-un om priceput și cunoscător, este menținută stabilitatea.
3 Un om sărac care-i asuprește pe cei sărmani
este ca o ploaie torențială care aduce lipsă de hrană.
4 Cei ce părăsesc Legea îi laudă pe cei răi,
dar cei ce păzesc Legea îi confruntă.
5 Oamenii răi nu înțeleg justiția,
dar cei ce-L caută pe Domnul o înțeleg pe deplin.
6 Mai bine un sărac care umblă în integritatea lui,
decât un bogat ale cărui căi sunt corupte.
7 Cel ce păzește Legea este un fiu priceput,
dar cel ce se însoțește cu oamenii de nimic își face de rușine tatăl.
8 Cine își înmulțește averea prin dobândă peste măsură
strânge pentru cel binevoitor față de săraci.
9 Dacă cineva își întoarce urechea ca să nu mai asculte Legea,
chiar și rugăciunea lui este privită ca fiind o urâciune.
10 Cine-i conduce pe cei drepți pe o cale rea,
va cădea el însuși în propria-i groapă,
dar cei integri vor avea o moștenire bună.
11 Omul bogat se consideră înțelept,
dar un sărac chibzuit îi cunoaște valoarea.
12 Când triumfă cei drepți este o mare onoare,
dar când se ridică cei răi oamenii se ascund.
13 Cine își acoperă fărădelegile nu va progresa,
dar oricine le mărturisește și renunță la ele va găsi milă.
14 Ferice de omul care se teme mereu,
dar cel ce-și împietrește inima va cădea în nenorocire.
15 Ca un leu care răcnește și ca un urs care atacă,
așa este cel rău care stăpânește peste un popor sărac.
16 Conducătorul fără pricepere va fi un mare asupritor,
dar cel ce urăște câștigul nedrept va avea multe zile.
17 Un om chinuit de sângele vărsat va fi fugar până la groapă.
Nimeni să nu-i ofere sprijin!
18 Cel ce trăiește cu integritate va fi salvat,
dar cel ce umblă pe două căi va cădea dintr-odată.
19 Cel ce-și lucrează pământul se va sătura de pâine,
dar cel ce umblă după deșertăciuni se va sătura de sărăcie.
20 Un om credincios va fi binecuvântat pe deplin,
dar cel ce se grăbește să se îmbogățească nu va rămâne nepedepsit.
21 Nu este bine să favorizezi pe nimeni;
omul păcătuiește chiar și pentru o bucată de pâine.
22 Un om zgârcit se grăbește să se îmbogățească,
dar nu știe că-l așteaptă sărăcia.
23 Cel ce mustră un om găsește la urmă mai multă bunăvoință,
decât cel care are o limbă lingușitoare.
24 Cine își jefuiește tatăl sau mama și zice: „Nu este păcat!“
este prieten cu cel ce distruge.
25 Un om lacom stârnește certuri,
dar cel ce se încrede în Domnul va fi împlinit.
26 Cel ce se încrede în inima lui este un nesăbuit,
dar cine umblă în înțelepciune va fi salvat.
27 Cel ce dă săracului nu va fi în nevoie,
dar cel ce-și ascunde ochii de el va primi multe blesteme.
28 Când se ridică cei răi, oamenii se ascund,
dar când pier ei, cei drepți se înmulțesc.
1 Kukoa o nasul prastel bi te avel pala leste,
ta o bibezexalo drăznil sar khă leo tărno.
2 Kana sî mardimos andekh čem, sî but šeră,
ta khă manušesa prinjeando thai zumado, o raimos nikrăl.
3 Khă manuši čioŕo kai mekăl pe al mardine,
sî sar khă šindimos norengo kai anel lipsomos manŕăhko.
4 Kola kai mekăn e kris, lăudin koles le jungales,
ta kola kai arakhăn e kris xolleaon pe leste.
5 Le manuši dine koa nasul či atearăn so sî orta,
ta kola kai roden le Raies atearăn sa.
6 Mai but kučearăl o čioŕo kai phirăl ande pehko bibezexalimos,
dă sar o bravalo kai phirăl pel droma sučimena.
7 Kukoa kai arakhăl e kris, sî khă šeau prnjeandimahko,
ta kukoa kai phiră le bilopînzîmenença
kărăl lajau pehkă daddehkă.
8 Kon butearăl pehkă bravalimata andoa sumadimos thai kamăta,
tidele anda kukoa kai sî les milla le čioŕăndar.
9 Kana varekon amboldel pehko kan kaste na ašunel e kris,
orta i lehko rudimos sî khă prikăjimos.
10 Kon xasarăl le manušen bibezexako po drom o nasul,
perăl ande groapa kai xunadea la,
ta le manuši bibezexako len o baxtalimos.
11 O manuši o bravalo pateal pe xarano,
ta o čioŕo kai sî prinjeandimahko rodeles.
12 Kana izbîndin kola le bibezexale, sî khă bari slava,
ta kana vazden pe le jungale, orsao garadeol.
13 Kon garavel pehkă bezexalimata, či jeal angle,
ta kon phenele tahi mekăl pe lendar, lel ierimos.
14 Baxtalo le manušestar kai daral biatărdimahko,
ta kukoa kai baŕarăl pehko illo perăl ando bibaxtalimos.
15 Sar khă leo kai çîpil, thai sar khă riš bokhalo,
kadea sî kukoa kai stăpînil pa khă poporo čioŕo.
16 Khă voievodo bi atearimahko butearăl pehkă kărdimata le meklimahkătelal,
ta kukoa so čidabadikhăl o xarvalimos lunjearăl pehkă des.
17 Khă manuši savehko dii pherdo le ratesa avrăhkărăsa,
prastel ji kai groapa: khonikh te na atărdearăles.
18 Kon phirăl ando bibezexalimos, arakhăl o skăpimos,
ta kon phirăl pe dui droma bangă perăl ande groapa.
19 Kon butearăl pehko kîmpo sî les bravalimos manŕăhko,
ta kon prastel palal butea khančeskă sî les bravalimos čiorîmahko.
20 Khă manuši pateamno sî tasado andel dinedumadămišto,
ta kukoa kai kamel te bravaol iekhatar či ašel bidošaldo.
21 Nai mišto te rodes koa mui le manušengo,
orta i anda khă kotor manŕo o manuši dašti del pe koa bezex.
22 Khă manuši kîrkotako iuçol pe te bravaol,
thai či jeanel kă o lipsomos avel pa leste.
23 Kon çîrdel sama avrăngă, arakhăl mai but lašimos mai palal,
dă sar kukoa la šibasa čeaŕmahkimasti.
24 Kon čiorăl pehkă daddes thai pehka deia, thai phenel kă nai bezex,
sî jeno le mudarditoresa.
25 Kukoa o xîpalo kărăl čiungara,
ta kukoa kai pateal pe ando Rai sî čealeardo ando bravalimos.
26 Kon pateal pe ande pehko illo sî čealado,
ta kon phirăl ando xaraimos avela skăpime.
27 Kon del le čioŕăs, či nigrăl lipsomos,
ta kon phandavel le iakha, sî pherdino armaia.
28 Kana vazden pe kolal jungale, sakogodi garadeon,
ta on kana xasaon, kola le laše buteon.