Psalmul 137
1 Pe malurile râurilor Babilonului,
stăteam jos și plângeam amintindu-ne de Sion.
2 Ne atârnaserăm lirele
în sălciile din acel loc,
3 căci acolo, cei ce ne-au luat captivi ne cereau cântări,
asupritorii noștri ne cereau bucurie:
„Cântați-ne din cântările Sionului!“.
4 Cum să cântăm noi cântările Domnului
pe un pământ străin?
5 Ierusalime, dacă te voi uita,
să-și uite și dreapta mea îndemânarea !
6 Limba mea să se lipească de cerul gurii mele,
dacă nu-mi voi aminti de tine
și dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!
7 Doamne, adu-Ți aminte de fiii lui Edom,
care, în ziua distrugerii Ierusalimului,
ziceau: „Radeți!
Radeți tot până la temelie!“.
8 Fiică distrugătoare a Babilonului!
Ferice de acela care te va pedepsi
pentru ceea ce ne-ai făcut!
9 Ferice de cel ce-i va apuca pe copiii tăi
și-i va zdrobi de stâncă!
O PSALMO 137.
1 Pel riga le nanilašengo le Babilonohkă,
bešeaoas tele thai rovaoas,
kana anasas amengă godi le Sionostar.
2 Andel sălčii anda kodola phuwea
phangleamas amră xarfe.
3 Kă oče, amară zuralimatahkă manuši mangănas amengă dilabaimata,
Thai le zuralimatorea amară mangănas amengă bukurimasa, phendindoi:
„Dilaban amengă varesar andal dilabaimata le Sionohkă!”
4 Sar te dilabas ame le dilabaimata le Raiehkă
pe khă phuw străino?
5 Te bîstraua tu, Ierusalimona,
te bîstrăl muŕo čeačiovast te bîstrăl pehko kărimos!
6 Te astardeol mîŕî šib le taloiestar,
te na anaua mangă godi tutar,
te na kăraua andoa Ierusalimo o pleai mîŕă bukurimahko!
7 An Tukă godi, Raia, le šeavendar le Edomohkărăndar,
kai ando des, le bibaxtalimahko le Ierusalimohko, phenenas:
„Randen le, randen le andal temelii!”
8 Au! Šei le Babilionosti, šinadi le pustiimahkă,
baxtalo kolestar kai amboldela tukă
sa kadea o nasul kai kărdean amengă les!
9 Baxtalo kon astarăla te gloaten,
thai linčearăla le tala o kotorlebaŕăhko!