Creștinul – mort față de Lege, înnoit prin Duhul
1 Sau nu știți, fraților – căci le vorbesc unora care cunosc Legea – că Legea domnește peste un om atât timp cât trăiește el? 2 O femeie măritată este legată prin Lege de soțul ei atât timp cât trăiește acesta, însă, dacă soțul ei moare, ea este eliberată de legea soțului. 3 Deci, dacă ea devine soția unui alt bărbat în timp ce soțul ei este încă în viață, se va numi adulteră, dar dacă soțul ei moare, ea este liberă față de Lege și nu este adulteră dacă devine soția unui alt bărbat.
4 Tot astfel și voi, frații mei, ați murit față de Lege, prin trupul lui Cristos, ca să fiți ai Altuia, ai Celui Ce a fost înviat dintre cei morți, ca să aducem rod pentru Dumnezeu. 5 Căci, în timp ce trăiam potrivit firii pământești, patimile păcatelor, stârnite de Lege, erau la lucru în părțile trupului nostru, aducând roade pentru moarte. 6 Dar acum am fost eliberați de Lege, murind față de ceea ce ne ținea captivi, astfel încât să slujim înnoiți de Duhul, și nu după vechea literă a Legii .
Legea și păcatul
7 Ce vom spune atunci? Este Legea păcat? În niciun caz! Totuși, eu n-aș fi cunoscut păcatul decât prin Lege, pentru că n-aș fi știut ce este pofta, dacă Legea nu ar fi spus: „Să nu poftești!“ . 8 Dar păcatul, profitând de oportunitatea oferită prin poruncă, a produs în mine tot felul de pofte, pentru că, fără Lege, păcatul este mort. 9 Cândva, fără Lege, eu eram viu, însă, când a venit porunca, păcatul a prins viață, 10 iar eu am murit. Astfel, am aflat că însăși porunca, ea, care era pentru viață, a fost pentru moarte. 11 Căci păcatul, prinzând ocazia prin poruncă, m-a înșelat și, prin ea, m-a omorât. 12 Prin urmare, Legea, într-adevăr, este sfântă, iar porunca este sfântă, dreaptă și bună.
13 Atunci, ceea ce este bun mi-a adus moarte? În niciun caz, ci păcatul a lucrat moartea în mine prin ceea ce este bun, pentru ca el să poată fi arătat ca păcat și, prin poruncă, să devină păcătos peste măsură.
14 Noi știm că Legea este spirituală, însă eu sunt firesc, vândut ca sclav păcatului. 15 Căci nu știu ce fac, întrucât nu fac ce vreau, ci ceea ce urăsc, aceea fac! 16 Acum, dacă fac ceea ce nu vreau, sunt de acord că Legea este bună. 17 Prin urmare, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuiește în mine. 18 Eu știu că nimic bun nu locuiește în mine, adică în firea mea pământească, întrucât voința este prezentă în mine, dar nu și puterea de a face ce este bine. 19 Căci nu fac binele pe care vreau să-l fac , ci chiar răul pe care nu vreau să-l fac! 20 Dacă eu fac ceea ce nu vreau, atunci nu eu sunt cel care face lucrul acesta, ci păcatul care locuiește în mine.
21 Găsesc deci următoarea lege: când vreau să fac binele, răul este lipit de mine. 22 Fiindcă, în omul lăuntric, mă bucur de Legea lui Dumnezeu, 23 dar, în părțile trupului meu, văd o altă lege, care se luptă împotriva legii minții mele, făcându-mă prizonier al legii păcatului, care se află în părțile trupului meu. 24 O, nenorocitul de mine! Cine mă va elibera de acest trup supus morții? 25 Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Cristos, Domnul nostru!
Astfel, eu însumi slujesc, cu mintea mea, Legii lui Dumnezeu, dar cu firea mea pământească slujesc legii păcatului.
O kristiano skăpime la Krisatar.
1 Či jeanen, phralale, – kă dau duma iekhă manušengă kai prinjeanen e Kris – kă e Kris sî la stăpînimos poa manuši sode čiro trail o?
2 Kă e juwli măritime sî phangli la Krisatar lakă romestar sode čiro trail o; Ta kana merăll lako rom, sî pîtărdi la krisatar lakă romestar.
3 Kana kadea, kana trail lako rom, oi phandel pe pala aver, bušola butkurva; ta kana merăll lako rom, sî pîtărdi la Krisatar, kadea kă manai butkurva, kana phandel pe pala aver.
4 Sa kadea, mîŕă phral, ando stato le Kristosohko, i tume mullean ande so dikhăl e Kris, kaste aven avrăhkă, adikă Kolehkă kai juvindisardea andal mulle; thai kadea, kaste anas roada le Devllehkă.
5 Kana, traisarasas tala amari firea la phuweati, le bexexa amară, çîrdenas ame la Krisatar, buteako andel kotora amară, thai kărălas ame te anas roade andoa mullimos.
6 Ta akana, samas skăpime la Krisatar, thai sam mulle andai Kris kadea, kai nikrălas ame robea, anda kaste kandas le Devlles ande khă duxo neo, ta na pala e puraii slova.
E Lejea del prinjeandimos la bezexakă.
7 So phenasa kadea? E Lejea sî vareso bezexali? Či dă sar! Duŕigate, e bezex či prinjeandeam la numai anda e Kris.Kadea sar, nahkă prinjeanau e pofta, kana e Kris nahkă phendino mangă: „Te na poftis!”
8 Pala kodea e bezex lea o than, thai kărdea te kărdeon ande mande andoa mothodimos sako moda poftendi, kă bi la Krisako, e bezex sî mulli.
9 Mai dă mult, anda kă samas bi Krisako, traisarasas; ta kana avilo o mothodimos, e bezex juvindisardea, thai me mullem.
10 Thi o mothodimos, o, kai trăbulas te del ma čivava, došaldea ma mullimasa.
11 Anda kă o bezex lea o than anda leste thai athadea ma, thai, orta anda koadoa mothodimos kadea maladea ma le mullimasa.
12 Kadea kă e Kris, biathaimahko, sî sfînto, thai o mothodimos sî sfînto, čeačio thai lašo.
13 Atunči, khă buti laši dea ma o mullimos? Čiăkhdata. Ta e bezex, orta kaste anklel koa dičimos sar bezex, dea ma o mullimos anda khă buti laši, anda o bezex te sîkavel avri ando drom le bezexales, anda e buti kă kandelas sa kodole mothodimaghkă.
O mardimos le manušehko la phuweako le Duxosa.
14 Jeanas, ande čeačimaste, kă e Kris sî duxovničishko; ta me sîm phuweako, bitindo robo la bezexako.
15 Kă či jeanau so kărau: či kărau so kamau, thai kărau so či kamau.
16 Akana, kana kărau so či kamau, mothoau kă anda kadea e Kris sî laši.
17 Thai atunči, či mai sîm me o kukoa kai kărăl e buti kadea, ta e bezex kai bešel ande mande.
18 Jeanau, ande čeačimaste, kă khanči lašo či bešel ande mande, kadea ande mîŕî firea la phuweati, anda kă, so sî čeačes, sî ma o kamblimos te kărau mišto, ta nai ma e zor te kărau les.
19 Kă o mišto, kai kamau te kărau les, či kărau les, ta o nasul, kai či kamau te kărau les, dikta kă kărau les!
20 Thai kana kărau so či kamau te kărau, či mai sîm me kodoa kai kărăl e buti kadea, ta e bezex kai bešel ande mande.
21 Arakhau dar ande mande e kris kadea: kana kamau te kărau mišto, o nasul astardeol mandar.
22 Anda kă, pala sar o manuši dă andral čeaileoles e Kris le Devllesti;
23 ta dikhau ande mîŕă kotora aver kris, kai marăl pe la krisasa avindoi ande mîŕî godi, thai nikrăl ma robo la krisakă le bezexalimahkă, kai sî ande mîŕă kotora.
24 O, čioŕo mandar! Kon skăpila ma anda kadoa stato le mullimahko?…
25 Naismata aven andine le Devllehkă, ando Isus Kristoso, o Rai amaro! …Kadea dar, la godeasa, me kandau la krisakă le Devllehkăreakă; ta la fireasa la phuweati, kandau la krisakă le bezexalimahkă.