Isus, Domn al Sabatului
(Mt. 12:1-8Mc. 2:23-28)1 Într-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui smulgeau spice, le frecau cu mâinile și mâncau boabele .
2 Unii dintre farisei le-au zis:
‒ De ce faceți ce nu este voie în ziua de Sabat?
3 Isus, răspunzându-le, a zis:
‒ N-ați citit ce a făcut David atunci când i s-a făcut foame, atât lui, cât și celor ce erau cu el? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu și a luat și a mâncat pâinile prezentării, pe care nu este îngăduit să le mănânce decât preoții, și cum a dat și celor ce erau cu el?
5 Apoi le-a zis:
‒ Fiul Omului este Domn al Sabatului.
Isus vindecă, în ziua Sabatului, un om cu mâna uscată
(Mt. 12:9-14Mc. 3:1-6)6 Într-o altă zi de Sabat, Isus a intrat în sinagogă și a început să-i învețe pe oameni. Acolo se afla un om a cărui mână dreaptă era uscată. 7 Cărturarii și fariseii Îl urmăreau pe Isus , ca să vadă dacă vindecă în ziua de Sabat și să găsească astfel o acuzație împotriva Lui. 8 Însă El le știa gândurile, așa că i-a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te și stai în mijloc!“. El s-a ridicat și a stat acolo .
9 Apoi Isus le-a zis: „Vă întreb: este voie în ziua de Sabat să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viață sau s-o distrugi?“.
10 Și rotindu-Și privirea peste toți, i-a zis omului: „Întinde-ți mâna!“. El a făcut întocmai și mâna lui a fost făcută sănătoasă. 11 Atunci ei s-au înfuriat și au început să discute unii cu alții despre ce I-ar putea face lui Isus.
Alegerea celor doisprezece apostoli
(Mt. 10:2-4Mc. 3:13-19F.A. 1:13)12 Într-una din zilele acelea, Isus S-a dus pe munte să Se roage și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. 13 Când s-a făcut ziuă, i-a chemat pe ucenicii Săi și a ales doisprezece dintre ei, pe care i-a numit apostoli.
14 Aceștia sunt: Simon, pe care l-a numit Petru, și Andrei, fratele lui;Iacov;Ioan;Filip;Bartolomeu; 15 Matei;Toma;Iacov, fiul lui Alfeu;Simon, numit Zelotul; 16 Iuda, fiul lui Iacov;și Iuda Iscarioteanul, cel care a ajuns trădător.Fericiri și vaiuri
(Mt. 5:3-12)17 A coborât împreună cu ei și S-a oprit pe un loc neted, alături de o mare mulțime de ucenici de-ai Săi și de o mare mulțime de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim și din regiunea de coastă a Tyrului și a Sidonului, 18 care veniseră să-L asculte și să fie vindecați de bolile lor. Cei chinuiți de duhuri necurate erau vindecați și ei. 19 Toată mulțimea încerca să-L atingă, pentru că din El ieșea o putere care-i vindeca pe toți.
20 Isus Și-a ridicat ochii spre ucenicii Lui și le-a zis:
„Fericiți sunteți voi , cei săraci,
căci a voastră este Împărăția lui Dumnezeu!
21 Fericiți sunteți voi , cei flămânzi acum,
căci voi veți fi săturați!
Fericiți sunteți voi , care acum plângeți,
căci voi veți râde!
22 Fericiți sunteți voi când oamenii vă urăsc, când vă resping, vă insultă și alungă numele vostru ca pe ceva rău, din cauza Fiului Omului.
23 Bucurați-vă, în ziua aceea, și săltați de veselie, pentru că iată, răsplata voastră este mare în Cer! Căci tot așa făceau și strămoșii voștri cu profeții.
24 Dar vai de voi, cei bogați,
căci voi v-ați primit mângâierea!
25 Vai de voi, cei care acum sunteți sătui,
căci voi veți flămânzi!
Vai de voi, cei care râdeți acum,
căci voi veți jeli și veți plânge!
26 Vai de voi, când toți oamenii vă vor vorbi de bine,
căci tot așa au făcut și strămoșii voștri cu falșii profeți!
Iubirea dușmanilor
(Mt. 5:39-42)27 Eu însă vă spun vouă, celor ce ascultați: iubiți-vă dușmanii, faceți-le bine celor ce vă urăsc, 28 binecuvântați-i pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru cei ce se poartă urât cu voi! 29 Celui ce te lovește peste un obraz întoarce-i-l și pe celălalt! Pe cel ce-ți ia haina nu-l împiedica să-ți ia și cămașa! 30 Oricui îți cere dă-i, iar de la cel ce-ți ia bunurile să nu mai ceri înapoi! 31 Așa cum doriți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel!
32 Dacă-i iubiți pe cei ce vă iubesc, ce fel de recompensă vi se cuvine? Căci și păcătoșii îi iubesc pe cei care-i iubesc pe ei. 33 Și dacă le faceți bine celor ce vă fac bine, ce fel de recompensă vi se cuvine? Și păcătoșii fac la fel. 34 Iar dacă-i împrumutați pe cei de la care sperați să primiți înapoi, ce fel de recompensă vi se cuvine? Și păcătoșii îi împrumută pe păcătoși, ca să primească înapoi la fel. 35 Voi însă iubiți-vă dușmanii, faceți bine și împrumutați, fără să mai așteptați nimic în schimb! Astfel, răsplata voastră va fi mare și veți fi fii ai Celui Preaînalt, fiindcă El este bun și cu cei nerecunoscători și răi. 36 Fiți milostivi, tot așa cum și Tatăl vostru este milostiv.
Paiul și bârna
(Mt. 7:1-5)37 Nu judecați și nu veți fi judecați! Nu condamnați și nu veți fi condamnați! Iertați și veți fi iertați! 38 Dați și vi se va da! O măsură plină, îndesată, clătinată și care se revarsă, va fi pusă în poala voastră. Căci, cu ce măsură măsurați, vi se va măsura“.
39 Le-a spus apoi și o pildă:
„Poate oare un orb să călăuzească un alt orb? Nu vor cădea ei amândoi în groapă? 40 Ucenicul nu este mai presus de învățătorul său, dar orice ucenic pe deplin pregătit va fi ca învățătorul lui. 41 De ce vezi tu așchia din ochiul fratelui tău, dar nu observi bârna din ochiul tău? 42 Cum îi poți spune fratelui tău: «Frate, lasă-mă să-ți scot așchia din ochi!», când tu însuți nu vezi bârna din ochiul tău? Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea clar să scoți așchia din ochiul fratelui tău.
Identificarea profeților falși după fapte
(Mt. 7:17-20)43 Căci nu este niciun pom bun care să facă rod stricat și, iarăși, niciun pom stricat care să facă rod bun. 44 Căci fiecare pom este cunoscut după propriul său rod. Fiindcă oamenii nu culeg smochine din spini, și nici nu strâng struguri din mărăcini! 45 Omul bun scoate ce este bun din vistieria bună a inimii lui, dar cel rău scoate ce este rău din vistieria lui cea rea. Căci din belșugul inimii îi vorbește gura.
Casa construită pe stâncă
(Mt. 7:24-27)46 De ce-Mi ziceți: «Doamne, Doamne!» și nu faceți ce spun Eu? 47 Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele și le face: 48 este asemenea unui om care, atunci când a construit o casă, a săpat adânc și i-a pus temelia pe stâncă. Și, când a venit șuvoiul de apă, râul a izbit în casa aceea dar n-a putut s-o clatine, pentru că fusese construită bine. 49 Însă cel ce aude și nu face este asemenea unui om care a construit o casă pe pământ, fără temelie. Când râul a izbit în ea, casa s-a prăbușit imediat, iar distrugerea acelei case a fost mare“.
Spicele de grâu și Sabatul
1 Și a fost așa : într‐un Sabat trecea prin holde și ucenicii lui smulgeau spice și mâncau, frecându‐le cu mâinile. 2 Și unii din farisei au zis: Pentru ce faceți ce nu se cade a face în Sabat? 3 Și Isus a răspuns și le‐a zis: Nici aceasta n‐ați citit, ce a făcut David când a flămânzit el și cei ce erau cu el? 4 Cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a luat și a mâncat pâinile punerii înainte și a dat și celor cu el, pe care nu se cade să le mănânce decât numai preoții? 5 Și le zicea: Fiul omului este Domn și al Sabatului.
Omul cu mâna uscată
6 Și a fost așa : în alt Sabat a intrat în sinagogă și‐i învăța. Și acolo era un om. Și mâna lui dreaptă era uscată. 7 Și cărturarii și fariseii îl pândeau dacă tămăduiește în Sabat, ca să găsească de ce să‐l învinuiască. 8 Iar el le știa gândurile și a zis omului care avea mâna uscată: Scoală‐te și stai în mijloc. Și el s‐a sculat și a stat. 9 Și Isus le‐a zis: Vă întreb: se cade în Sabat a face bine sau a face rău, a mântui un suflet sau a‐l pierde? 10 Și s‐a uitat împrejur peste toți și i‐a zis: Întinde‐ți mâna. Iar el a făcut așa și mâna i s‐a făcut sănătoasă. 11 Iar ei s‐au umplut de furie și vorbeau unii către alții între ei ce să facă lui Isus.
Alegerea celor doisprezece
12 Și a fost așa : în zilele acelea el a ieșit la munte ca să se roage; și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. 13 Și când s‐a făcut ziuă a chemat la sine pe ucenicii săi și a ales dintre ei doisprezece pe care i‐a numit și apostoli: 14 pe Simon pe care l‐a numit și Petru și pe Andrei, fratele lui, și pe Iacov și Ioan și pe Filip și Bartolomeu, 15 și pe Matei și Toma și pe Iacov al lui Alfeu și pe Simon numit Zilotul, 16 și pe Iuda al lui Iacov, și pe Iuda Iscarioteanul, care s‐a făcut și vânzător.
Felurite vindecări
17 Și după ce s‐a pogorât cu ei, a stat pe un loc șes precum și gloată multă de ucenici ai săi și o mulțime mare de popor din toată Iudeea și Ierusalim și de pe marginea mării Tirului și Sidonului, care veniseră să‐l asculte și să fie vindecați de bolile lor. 18 Și cei bântuiți de duhuri necurate erau tămăduiți. 19 Și toată gloata căuta să‐l atingă pentru că o putere ieșea din el și‐i vindeca pe toți.
Fericirile
20 Și el și‐a ridicat ochii spre ucenicii săi și zicea: Fericiți sunteți voi cei săraci, pentru că a voastră este Împărăția lui Dumnezeu. 21 Fericiți sunteți voi cei flămânzi acum, pentru că veți fi săturați. Fericiți sunteți voi, cei ce plângeți acum, pentru că veți râde. 22 Fericiți sunteți voi când vă vor urî oamenii și când vă vor despărți dintre ei și vă vor ocărî și vor lepăda numele vostru ca rău din pricina Fiului omului. 23 Bucurați‐vă în ziua aceea și săltați de bucurie, căci iată, răsplata voastră este mare în cer; căci la fel făceau părinții lor cu prorocii. 24 Dar vai de voi, bogaților, pentru că vă luați mângăierea! 25 Vai de voi care sunteți sătui acum, pentru că veți flămânzi! Vai de voi care râdeți acum, pentru că vă veți întrista și veți plânge! 26 Vai de voi , când toți oamenii vor vorbi bine de voi! Căci la fel făceau părinții lor cu prorocii mincinoși.
Iubirea vrăjmașilor
27 Dar vă zic vouă care ascultați: Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine la cei ce vă urăsc, 28 binecuvântați pe cei ce vă bleastămă, rugați‐vă pentru cei ce vă necăjesc rău. 29 Celui ce te lovește peste un obraz, dă‐i și pe celălalt și de la cel ce îți ia mantaua nu opri și cămașa. 30 Dă oricui cere de la tine și de la cel ce‐ți ia ale tale nu le cere înapoi. 31 Și cum voiți să vă facă oamenii, faceți‐le și voi lor la fel. 32 Și dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce fel de mulțumire aveți? Căci și păcătoșii iubesc pe cei ce‐i iubesc pe ei. 33 Și dacă faceți bine la cei ce vă fac bine, ce mulțumire aveți? Căci și păcătoșii fac același lucru. 34 Și dacă împrumutați pe acei de la care nădăjduiți să luați, ce mulțumire aveți? Căci și păcătoșii împrumută păcătoșilor ca să primească înapoi deopotrivă. 35 Însă iubiți pe vrăjmașii voștri și faceți bine și dați cu împrumut și nu nădăjduiți nimic înapoi , și răsplata voastră va fi mare și veți fi fii ai Celui Preaînalt: pentru că el este bun către cei nemulțumitori și răi. 36 Fiți deci miloși cum și Tatăl vostru este milos.
Paiul și bârna, pomul și roada
37 Și nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; lăsați slobozi și veți fi lăsați slobozi. 38 Dați și vi se va da: o măsură bună, îndesată, clătinată și vărsându‐se pe deasupra vor da în sânul vostru. Căci cu ce măsură măsurați vi se va măsura înapoi. 39 Și le‐a spus și o pildă: Nu cumva poate un orb să călăuzească pe un orb? Oare nu vor cădea amândoi în groapă? 40 Ucenicul nu este mai presus de învățătorul său: ci fiecare când este adus la desăvârșire, va fi ca învățătorul său. 41 Și pentru ce vezi paiul care este în ochiul fratelui tău și nu zărești bârna care este în ochiul tău? 42 Sau cum poți zice fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul care este în ochiul tău, și nu vezi tu însuți bârna care este în ochiul tău? Fățarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea lămurit să scoți paiul care este în ochiul fratelui tău. 43 Căci nu este pom bun care să facă rod putred, nici iarăși pom putred care să facă rod bun. 44 Căci fiecare pom se cunoaște din rodul lui însuși; căci nu se culeg smochine din spini, nici nu adună struguri din mărăcini. 45 Omul bun din comoara bună a inimii sale pune înainte ce este bun și cel rău din comoara cea rea pune înainte ce este rău: căci din prisosul inimii vorbește gura lui.
Casa zidită pe stâncă
46 Și pentru ce mă numiți: Doamne, Doamne! și nu faceți cele ce zic eu? 47 Vă voi arăta cu cine este asemenea oricine care vine la mine și ascultă de cuvintele mele și le face: 48 Este asemenea cu un om care zidește o casă, care a săpat și a adâncit și a pus temelia pe stâncă; și s‐a făcut o vărsare de ape, râul s‐a năpustit spre casa aceea și n‐a putut s‐o clatine, pentru că fusese bine zidită. 49 Iar cine a ascultat și n‐a făcut este asemenea cu un om care a zidit o casă pe pământ fără temelie, spre care s‐a năpustit râul și îndată a căzut și dărâmarea acelei case a fost mare.