Paiul și bârna
(Lc. 6:37-38, Lc. 41-42)
1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați. 2 Căci, cu ce judecată judecați, veți fi judecați, și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura.
3 De ce vezi tu așchia din ochiul fratelui tău, dar nu observi bârna din ochiul tău? 4 Sau cum îi vei spune fratelui tău: «Lasă-mă să-ți scot așchia din ochi!», când iată, în ochiul tău este o bârnă? 5 Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea clar să scoți așchia din ochiul fratelui tău.
6 Să nu dați câinilor ce este sfânt, nici să nu vă aruncați perlele înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și să se întoarcă să vă sfâșie.
Cereți, căutați, bateți
(Lc. 11:9-13Lc. 6:31)
7 Cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide! 8 Căci oricine cere primește; cel ce caută găsește, iar celui ce bate i se va deschide.
9 Cine este omul acela dintre voi, care, atunci când fiul său îi cere o pâine, să-i dea o piatră, 10 sau când îi cere un pește, să-i dea un șarpe? 11 Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru, Care este în Ceruri, le va da lucruri bune celor ce I le cer! 12 Prin urmare, tot ceea ce doriți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel! Căci în aceasta sunt cuprinse Legea și Profeții.
Poarta îngustă
(Lc. 13:24)
13 Intrați pe poarta cea îngustă! Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei ce intră pe ea! 14 Dar îngustă este poarta, strâmtă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o găsesc.
Identificarea profeților falși după fapte
(Lc. 6:43-44)
15 Păziți-vă de profeții falși! Ei vin la voi îmbrăcați în haine de oi, dar, în interiorul lor, sunt niște lupi răpitori. 16 Îi veți recunoaște după roadele lor. Culeg oare oamenii struguri din spini sau smochine din ciulini? 17 Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul stricat face roade rele. 18 Un pom bun nu poate face roade rele și un pom stricat nu poate face roade bune. 19 Orice pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc. 20 Așadar, după roadele lor îi veți recunoaște.
21 Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care face voia Tatălui Meu Care este în Ceruri. 22 Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în Numele Tău? Și n-am alungat noi demoni în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?». 23 Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi cei ce comiteți fărădelegea!».
Casa construită pe stâncă
(Lc. 6:47-49)
24 De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele și le face va fi asemănat cu un om înțelept, care și-a construit casa pe stâncă. 25 S-a revărsat ploaia, au venit râurile, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea, dar ea nu s-a prăbușit, pentru că temelia îi fusese pusă pe stâncă. 26 Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le face va fi asemănat cu un om nesăbuit, care și-a construit casa pe nisip. 27 S-a revărsat ploaia, au venit râurile, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea și ea s-a prăbușit, iar prăbușirea i-a fost mare“.
28 După ce a terminat Isus de spus aceste cuvinte, mulțimile au rămas uimite de învățătura Lui, 29 căci El îi învăța ca Unul Care are autoritate, nu cum îi învățau cărturarii lor.
Despre judecățile aspre. Bârna și paiul. Lucrurile sfinte
1 Nu judecați ca să nu fiți judecați. 2 Căci cu ce judecată judecați veți fi judecați și cu ce măsură măsurați vi se va măsura. 3 Și de ce vezi paiul care este în ochiul fratelui tău și nu zărești bârna din ochiul tău? 4 Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă‐mă să scot paiul din ochiul tău! și iată bârna este în ochiul tău. 5 Fățarnicule, scoate mai întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea lămurit să scoți paiul din ochiul fratelui tău. 6 Nu dați ce este sfânt câinilor, nici nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și să se întoarcă să vă sfâșie și pe voi.
Stăruința în rugăciune
7 Cereți și vi se va da, căutați și veți afla, bateți și vi se va deschide. 8 Căci oricine cere capătă și cine caută află și celui ce bate se va deschide. 9 Sau cine este omul dintre voi care, dacă‐i va cere fiul său o pâine, să‐i dea o piatră? 10 Sau dacă va cere un pește, să‐i dea un șarpe? 11 Deci dacă voi, răi fiind, știți să dați daruri bune la copiii voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da cele bune celor care‐i cer. 12 Toate, deci , câte ați voi să vă facă oamenii, așa faceți‐le și voi lor, căci aceasta este legea și prorocii.
Poarta cea strâmtă
13 Intrați pe poarta cea strâmtă, pentru că largă este poarta și lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei ce intră pe ea. 14 Pentru că strâmtă este poarta și îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o află.
Prorocii mincinoși
15 Feriți‐vă de proroci mincinoși , care vin la voi în îmbrăcăminte de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori. 16 După roadele lor îi veți cunoaște; oare se culeg struguri din spini sau smochine din mărăcini? 17 Tot așa, orice pom bun face roade bune, iar pomul rău face roade rele. 18 Un pom bun nu poate aduce roade rele, niciun pom rău aduce roade bune. 19 Orice pom care nu face rod bun se taie și se aruncă în foc. 20 De aceea după roadele lor îi veți cunoaște.
Casa zidită pe stâncă
21 Nu oricine care îmi zice: Doamne , Doamne! va intra în Împărăția Cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui meu care este în ceruri. 22 Mulți îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, n‐am prorocit noi în numele tău și n‐am scos noi afară draci în numele tău și n‐am făcut noi multe puteri în numele tău? 23 Și atunci le voi mărturisi: Niciodată nu v‐am cunoscut; depărtați‐vă de la mine, cei ce lucrați fărădelegea. 24 Deci, oricine care aude aceste cuvinte ale mele și le face va fi asemănat cu un bărbat cu minte care și‐a clădit casa pe stâncă. 25 Și s‐a pogorât ploaia și au venit râurile și au suflat vânturile și au bătut în casa aceea și n‐a căzut: căci era întemeiată pe stâncă. 26 Și oricine care aude aceste cuvinte ale mele și nu le face va fi asemănat cu un bărbat fără minte care și‐a clădit casa pe nisip. 27 Și s‐a pogorât ploaia și au venit râurile și au suflat vânturile și au izbit în casa aceea și a căzut: și căderea ei a fost mare. 28 Și a fost așa : Când a sfârșit Isus cuvintele acestea, gloatele au rămas uimite de învățătura lui. 29 Căci îi învăța ca având putere, iar nu ca înșiși cărturarii lor.