1 El le-a mai zis: „Adevărat vă spun că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor muri până nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu venind cu putere.”
Schimbarea la față
2 După șase zile, Isus a luat cu El pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și i-a dus singuri de o parte pe un munte înalt. Acolo S-a schimbat la față înaintea lor. 3 Hainele Lui s-au făcut strălucitoare și foarte albe , de o albeață pe care niciun înălbitor de pe pământ n-o poate da. 4 Ilie li s-a arătat împreună cu Moise și sta de vorbă cu Isus. 5 Petru a luat cuvântul și a zis lui Isus: „Învățătorule, este bine să stăm aici, să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise și una pentru Ilie.” 6 Căci nu știa ce să zică, atât de mare spaimă îi apucase. 7 A venit un nor și i-a acoperit cu umbra lui. Și din nor s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit: de El să ascultați!” 8 Îndată, ucenicii s-au uitat împrejur și n-au mai văzut pe nimeni, decât pe Isus singur cu ei. 9 Pe când se coborau de pe munte, Isus le-a poruncit să nu spună nimănui ce au văzut, până va învia Fiul omului dintre cei morți. 10 Ei au păstrat în ei lucrul acesta și se întrebau între ei ce să însemne învierea aceea dintre cei morți. 11 Ucenicii I-au pus următoarea întrebare: „Pentru ce zic cărturarii că trebuie să vină întâi Ilie?” 12 El le-a răspuns: „Ilie va veni întâi și va așeza din nou toate lucrurile, tot așa după cum este scris despre Fiul omului că trebuie să pătimească mult și să fie defăimat. 13 Dar Eu vă spun că Ilie a și venit și ei i-au făcut ce au vrut, după cum este scris despre el.”
Vindecarea unui îndrăcit
14 Când au ajuns la ucenici, au văzut mult norod împrejurul lor și pe cărturari întrebându-se cu ei. 15 De îndată ce a văzut norodul pe Isus, s-a mirat și a alergat la El să I se închine. 16 El i-a întrebat: „Despre ce vă întrebați cu ei?” 17 Și un om din norod I-a răspuns : „Învățătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care este stăpânit de un duh mut. 18 Oriunde îl apucă, îl trântește la pământ. Copilul face spumă la gură, scrâșnește din dinți și rămâne țeapăn. M-am rugat de ucenicii Tăi să scoată duhul, și n-au putut.” 19 „O, neam necredincios!” , le-a zis Isus. „Până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi? Aduceți-l la Mine.” 20 L-au adus la El. Și, cum a văzut copilul pe Isus, duhul l-a scuturat cu putere, copilul a căzut la pământ și se zvârcolea făcând spumă la gură. 21 Isus a întrebat pe tatăl lui: „Câtă vreme este de când îi vine așa?” „Din copilărie”, a răspuns el. 22 „Și, de multe ori, duhul l-a aruncat când în foc, când în apă, ca să-l omoare. Dar, dacă poți face ceva, fie-Ți milă de noi și ajută-ne.” 23 Isus a răspuns: „Tu zici: ‘Dacă poți.’ Toate lucrurile sunt cu putință celui ce crede!” 24 Îndată, tatăl copilului a strigat cu lacrimi: „Cred, Doamne! Ajută necredinței mele!” 25 Când a văzut Isus că norodul vine în fuga mare spre El, a mustrat duhul necurat și i-a zis: „Duh mut și surd, îți poruncesc să ieși din copilul acesta și să nu mai intri în el.” 26 Și duhul a ieșit, țipând și scuturându-l cu mare putere. Copilul a rămas ca mort, așa că mulți ziceau: „A murit!” 27 Dar Isus l-a apucat de mână și l-a ridicat. Și el s-a sculat în picioare. 28 Când a intrat Isus în casă, ucenicii Lui L-au întrebat deoparte: „Noi de ce n-am putut să scoatem duhul acesta?” 29 „Acest soi de draci” , le-a zis El, „nu poate ieși decât prin rugăciune și post.”
Isus vestește moartea și învierea Sa
30 Au plecat de acolo și au trecut prin Galileea. Isus nu voia să știe nimeni că trece. 31 Căci învăța pe ucenicii Săi și zicea: „Fiul omului va fi dat în mâinile oamenilor; ei Îl vor omorî, și a treia zi după ce-L vor omorî, va învia.” 32 Dar ucenicii nu înțelegeau cuvintele acestea și se temeau să-L întrebe.
Cine este cel mai mare?
33 Apoi au venit la Capernaum. Când era în casă, Isus i-a întrebat: „Despre ce vorbeați unul cu altul pe drum?” 34 Dar ei tăceau, pentru că pe drum se certaseră între ei ca să știe cine este cel mai mare. 35 Atunci, Isus a șezut jos, a chemat pe cei doisprezece și le-a zis: „Dacă vrea cineva să fie cel dintâi, trebuie să fie cel mai de pe urmă din toți și slujitorul tuturor!” 36 Și a luat un copilaș și l-a așezat în mijlocul lor, apoi l-a luat în brațe și le-a zis: 37 „Oricine primește pe unul din acești copilași în Numele Meu Mă primește pe Mine și oricine Mă primește pe Mine nu Mă primește pe Mine, ci pe Cel ce M-a trimis pe Mine.”
Pricinile de păcătuire
38 Ioan I-a zis: „Învățătorule, noi am văzut pe un om scoțând draci în Numele Tău și l-am oprit, pentru că nu venea după noi.” 39 „Nu-l opriți” , a răspuns Isus, „căci nu este nimeni care să facă minuni în Numele Meu și să Mă poată grăi de rău îndată după aceea. 40 Cine nu este împotriva noastră este pentru noi. 41 Și oricine vă va da de băut un pahar cu apă în Numele Meu, pentru că sunteți ucenici ai lui Hristos, adevărat vă spun că nu-și va pierde răsplata. 42 Dar , dacă va face cineva să păcătuiască pe unul din acești micuți care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât o piatră mare de moară și să fie aruncat în mare. 43 Dacă mâna ta te face să cazi în păcat, tai-o; este mai bine pentru tine să intri ciung în viață decât să ai două mâini și să mergi în gheenă, în focul care nu se stinge, 44 unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. 45 Dacă piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-l; este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop decât să ai două picioare și să fii aruncat în gheenă, în focul care nu se stinge, 46 unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. 47 Și dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l; este mai bine pentru tine să intri în Împărăția lui Dumnezeu numai cu un ochi, decât să ai doi ochi și să fii aruncat în focul gheenei, 48 unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. 49 Pentru că fiecare om va fi sărat cu foc și orice jertfă va fi sărată cu sare. 50 Sarea este bună , dar, dacă sarea își pierde puterea de a săra, cu ce îi veți da înapoi puterea aceasta? Să aveți sare în voi înșivă și să trăiți în pace unii cu alții.”
1 Vo mai phendeas‐lengă: „Ceaces phenav‐tumengă, că sîn varăsave anda save așen cothe, save ci avela te meren ji cana ci avela te dichăn e Impărăție Devleschi te avel zorasa.“
O paruimo le moste
2 Pala șov ghesa, o Isus leas Pesa le Petros, le Iacovos vi le Ioanos, ta găleas lența p‐o plai corcoro. Othe parudineaileas le moste angla lende. 3 Lescă rahami cărghile strefimască sar vi zurales parne, cădăsave parne sar ci iech bucheari savo parniarăl ci daștil te del‐len codo parnimo. 4 O Ilie sîcaighileas lengă le Moisesa, save denas duma le Isusăsa. 5 O Petro astardeas te del duma, vi phenel le Isusăscă: „Sîcade Raie, sîn mișto te bășas cothe te căras trin colibe: iech Tucă, iech le Moisescă vi iech le Iliescă.“ 6 Sostar vo ci jianelas so te phenel, cadea bare daratar sas hutildine. 7 Avileas iech noro savo tele paghiardeas‐len pesca umbrasa; ta anda o noro așundineaileas iech mui, savo phenelas: „Cado sîn Munro mișto failimasco Șeavo: Lestar te așunen!“ 8 Eto, ăl ucenice dichle vi rode pașal codola thana, ta ci dichle chanicas numa le Isusăs corcoro. 9 Cana delas‐pe tele pa o baro plai, o Isus poruncil‐lengă te ci phenen chanicască so dichle, ji cana uștela anda o merimo o Șeavo le manușăsco mașcar ăl mule. 10 Von încărde andă pende cadea buchi, sar vi pușenas mașcar pende so te avel cado ușteaimo anda o merimo. 11 Ăl ucenice thode‐Lescă iech pușlimo: „Sostar phenen ăl sîcadine rai că sîn te avel mai anglal o Ilie?“ 12 Vo phenel palpale: „O Ilie avela te avel mai anglal; vi avela te thol sa ăl buchea palpale; sa cadea sar sîn ramome pa o Șeavo le manușăsco că te avel thodino tela ăl pharimata vi te den duma pa Leste jiungales. 13 Ta Me phenav tumengă o Ilie vi avileas, ta von cărde‐lescă so camle, sar sîn ramome pa leste.“
Sastearghiol iech bengalo
14 Cana arăsle cai ăl ucenice, dichle bute manușăn pașa lende vi le sîcadine raien save pușenas‐pe lența. 15 Ta eto cana dichle ăl but manușa le Isusăs, mirisaile, vi nașle‐Leste te rughin‐pe Lescă. 16 Vo pușlea lendar: „Pa soste so pușlen lendar?“ 17 Ta iech manuș mașcar ăl but manușa palpale phenel‐Lescă: „Sîcade Raie, andem‐Tute mînră șeaves pă savo rail‐pe iech duho savo ci daștil te del duma. 18 Fărcai hutilel‐les vi șinel‐les tele le phuveate. O șeavoro cărăl zole le moste, liciarăl pescă dand, vi așel morțome. Rughisardem Chire ucenicen te len avri codo duho ta ci daștisarde.“ 19 „O bi‐pachiamasco neamo!“ phendeas‐lengă o Isus. „Ji cana avela te avav tumența? Ji cana avela te hachiarav‐tumen? Te anen‐les Mande.“ 20 Ande‐les Leste. Ta, sar dichleas o șeavoro le Isusăs, o duho chinol‐les bute zorasa; o șeavoro tele șinel‐pes le phuveate, vi marghiolas le phuveate, ta cărălas zole le moste. 21 O Isus pușleas catar o dad: „Sode vremeatar cai avel lescă cadea?“ „Ji catar sas țînoro șeavoro,“ phenel palpale vo. 22 „Ta butivar o duho șiudel‐les and‐e iag, vi and‐o pai, te mudarăl‐les. Ta te daștisa te cărăs varăso, te avel‐Tut mila amendar te vazdes‐amengă.“ 23 O Isus palpale phenel: „Tu phenes: ‘Te daștis!’ . . . Savoră buchi daștil te cărghiol codolescă savo pachial!“ 24 Ta sîgo o dad le șeavorăsco del mui zurales asvența: „Pachiav, Raie! Vazde mînră bi‐pachiamască!“ 25 Cana dichleas o Isus c‐ăl but manușa nașăn zurales caring Leste, zorasa phenel le duhoscă savo ci sîn ujo, cadea phenel lescă: „Duhona savo ci daștis te des duma vi cașuco, porunciv tucă te jias avri anda cado șeavoro, te ci jias butăr andă leste.“ 26 O duho avri găleas, ciungardeas vi chinol les bare zorasa. O șeavoro așel sar mulo, cadea că but jenen phenenas: „Muleas!“ 27 Ta o Isus hutildeas‐les vastestar, vi opră vazdeas‐les. Ta vo opră uștileas andă pînrănde. 28 Cana andră găleas o Isus and‐o chăr, Lescă ucenice pușle mai ocothe Lestar: „Ame sostar ci daștisardeam te las avri codo duho?“ 29 „Cadea vița bengăngi“, phenel‐lengă Vo, „ci daștil te jial avri numa le rughimasa vi le postosa.“
O Isus cărăl prinjeandino Pesco merimo vi Pesco ușteaimo anda o merimo
30 Telearde othar, vi nachle pa e Galilea. O Isus ci camelas te jianel chonic că nachăl. 31 Sostar sîcavelas Pescă ucenicen, vi phenelas: „O Șeavo le manușăsco avela te avel dino andă‐l vast le manușăngo; vi avela te mudarăn‐Les, ta and‐o trito ghes pala soste mudarăn‐Les, avela te uștel opră anda o merimo.“ 32 Ta ăl ucenice ci hachiarde cadala dume, ta daranas te pușen‐Les.
Savo sîn o mai baro?
33 Pala codea avile and‐o Capernaum. Cana sas and‐o chăr, o Isus pușleas‐lendar: „Pa soste den duma iech‐avrăsa p‐o drom?“ 34 Ta von ci phenenas chanci anda o mui, sostar p‐o drom hale‐pe mașcar pende, te jianen savo sîn mai baro. 35 Atunci o Isus tele bășleas, chardeas le dășudonen, vi phendeas‐lengă: „Te camela varăcon te avel o intușdino, sîn te avel o mai paluno anda savorănde, vi savorăngo slujitori!“ 36 Vi leas iechă șeavorăs, saves thodeas mașcar lende; pala codea leas‐les andă Peschi angali, sar vi phendeas‐lengă: 37 „Fărsavo lel cădăsave șeavorăs peste andă Munro Anav, lel Man peste; ta fărsavo lel Man peste, ci lel Man peste, ta lel Codoles savo Man trades.“
Ăl buchea pa save aven ăl bezeha
38 O Ioano phendeas‐Lescă: „Sîcade Raie, ame dichlem iechă manușăs savo lelas avri le bengăn andă Chiro Anav; ta ame torghiardeam‐les, sostar ci avelas pala amende.“ 39 „Te ci torghiarăn‐les“, phendeas palpale o Isus, „sostar ci sîn chonic, te cărăl phare buchea so ci dichle butăr andă Munro Anav, vi te del pa Mande duma jiungales ito pala codea. 40 Con ci sîn jiungalo pă amende, sîn anda amende. 41 Ta fărsavo avela te del tumen iech paharo pai, andă Munro Anav, sostar san ăl ucenice le Hristososcă, ceaces phenav‐tumengă că ci avela te hasarăl pesco pochinimo. 42 Ta, te avela te cărăl varăcon te cărăl bezeh le iechăs anda cadala țînorăn, save pachian andă Mande, avelas mai mișto lestar te phanden lesca corate iech bar baro te avel andră șiudino and‐o baro pai. 43 Te cărla tut chiro vast te peres and‐o bezeh, șin‐les; sîn mai mișto te jias ciungo andră and‐o traio, sar te avel‐tut dui vasta, te jias and‐e gheena, and‐e iag savi ci merel, 44 othe cai lengo chermo ci merel, vi e iag ci merel ta sa phabol. 45 Ta te avela chiro punro te cărăl‐tut te peres and‐o bezeh, șin‐les; sîn mai mișto tutar te jias and‐o traio bi iechă pînrăsco, sar te aven‐tut dui pînră, ta te aves șiudino and‐e gheena, and‐e iag cai ci merel. 46 Othe cai lengo chermo ci merel, vi e iag ci merel ta sa phabol. 47 Ta te avela te cărăl‐tut chiri iach te peres and‐o bezeh, lel‐la avri; sîn mai mișto tutar te jias andră and‐e Împărăție le Devleschi numa iecha iachasa, sar te aven‐tut dui iacha vi te aves șiudino and‐e iag le gheenachi, 48 othe cai lengo chermo ci merel vi e iag ci merel ta sa phabol. 49 Sostar savoră manuș avela longhiardo iagasa, ta macar savi jertfa avela longhiardini lonesa. 50 O lon sîn lașio; ta o lon te avela te hasarăl peschi zor te longhiarăl, sosa avela te des palpale cadea zor? Te avel‐tumen lon andă tumende, te train le paceasa iech iech‐avrăsa.“