O hachiarimo pa o Isus
1 Pala dui ghesa cărghiolas o ghes le Patragheaco vi le Bocolengo. Ăl bare rașa vi ăl sîcadine rai rodenas sar te hutilen le Isusăs jiungalimasa, vi te mudarăn‐Les. 2 Sostar phenenas: „Na and‐o ghes le praznicosco, te ci cuva cărghiol turburimo, mașcar ăl but manușa.“
O miro șiorghiol p‐o șăro le Isusăsco
3 Ta cana o Isus bășălas le siniate, and‐e Betanie, and‐o chăr le Simonosco o leproso, avileas iech jiuvli, save sas iech choro alabastro mirosa le nardosco ujo, zurales cuci: vi, pala soste pharadeas o choro, șiordeas o miro p‐o șăro le Isusăsco. 4 Varăsavengă anda lende sas‐lengă pharimasa, vi phenenas: „Sostar sas te șiudas cado miro? 5 Cado miro daștisardemas te bichinas‐les pă mai but sar trin șăla rupune, vi te aven dine le ciorăngă.“ Ta sas‐lengă zurales pharo pă codea jiuvli. 6 Ta o Isus phendeas‐lengă: „Te muchăn‐la le paceasa; sostar cărănlacă ghi pharimo? Voi cărdeas iech șucar buchi Mangă; 7 sostar le ciorăn avela te avenvon sa dăiech tumența, vi daștin te cărăn lengă mișto cana camena: ta Man ci aven sa dăiech. 8 Voi cărdeas so daștisardeas; machleas Munro stato mai anglal le prahomasco. 9 Ceaces phenav‐tumengă că, fărcai avela te phenen pa cadea Evanghelia, sa and‐e lumea, avela te phenen so cărdeas cadea jiuvli, te ci avel bistărdini.“ 10 O Iuda Iscarioteano, o iech anda‐l dășudui, găleas cai ăl mai bare rașa, te bichinel‐lengă le Isusăs. 11 Cana așunde von cadea buchi, bucurisaile, vi phende că den‐les rupune. O Iuda rodelas iech cădăsavo ghes, te del‐Les andă lengă vast.
Încărghiol e Patraghi
12 And‐o întușdino ghes le Bocolengo, cana sacrificinas e Patraghi, Lescă ucenice phende‐Lescă: „Cai cames te jias te lașiaras‐Tucă te has e Patraghi?“ 13 Vo tradeas donen anda Pescă ucenice, vi phendeas‐lengă: „Te jian and‐o foro; othe avela te arachăn iechă manușăș savo îngărăl iech choro paiesa: te jian pala leste. 14 Othe cai jiala vo andră, te phenen codolescă savesco sîn o chăr: ‘O Sîcado Rai phendeas: Cai sîn o chăr cai avena ăl chardine, andă savo te hav e Patraghi Mînră ucenicența?’ 15 Vi avela te sîcavel‐tumengă iech baro chăr opral, cărdino lașiardino: othe te lașiarăn‐amengă.“ 16 Ăl ucenice găletar, vi arăsle and‐o foro, vi arachle sar Vo phendeas‐lengă; othe te lașiarăn Patraghi. 17 Racheaco, o Isus avileas le dășudonența. 18 Ta cana bășănas le siniate sar vi hanas, o Isus phendeas: „Ceaces phenav că o iech anda tumende, savo han Manța, avela te bichinel‐Man.“ 19 Len astardeas te fai‐len pharo, vi te phenen‐Lescă iech pala iech‐avrăste: „Ci cuva sîm me?“ 20 „Sîn o iech anda ăl dășudui“, phendeas‐lengă Vo; „ta anume, savo bolel Manța and‐o ciaro. 21 O Șeavo le manușăsco, bi-doșaco, jialtar cadea sar sîn ramome pa Leste. Ta pharo avela codole manușăstar, pa savo sîn bichindino o Șeavo le manușăsco! Mai feder avilo lestar, te ci cărghilo.“
O habe le racheaco le tainaco
22 Ta cana hanas, o Isus leas iech manro; ta, pala soste mișto lașeardeas, phagleas‐les, vi deas‐len, ta phenel: „Len, han, cado sîn Munro stato.“ 23 Pala codea leas iech paharo, ta, andeas naisimo le Devlescă, deas‐lengă, ta savoră pile anda leste. 24 Vi phendeas‐lengă: „Cado sîn Munro rat, o rat le neve phanglimasco, savo șiorghiol anda butende. 25 Ceaces phenav‐tumengă că, ji acanara mai pala codea, ci avela te mai peav anda o rodo le drachango, ji and‐o ghes cana avela te peav les nevo and‐o Raimo le Devlesco.“
Cărăl prinjeandino le Petrescă
26 Pala soste ghilabade ăl ghile le laudimască, avri ta opră găle p‐o plai le Măslinengo. 27 O Isus phendeas‐lengă: „Andă cadea rachi savorăn avela te avel tumen te arachăn andă Mande iech cățîmasco; sostar sîn ramome: ‘Avela te marav le Bacraries vi ăl bacre avena rîsipime.’. 28 Ta, pala soste avela te ușteav anda o merimo, avela te jiav angla tumende and‐e Galileia.“ 29 O Petro phendeas‐Lescă: „Ta savorăn te avela varăso pharimo cățîmasco, man ci avela!“ 30 Ta o Isus phendeas‐lescă: „Ceaces phenav‐tucă că aghes, andă cadea rachi, mai anglal te ghilabal bașno duvar, avela te phenes că ci prinjeanes‐Man trivar.“ 31 Ta o Petro phenel‐Lescă vi mai bare zorasa: „Ta te avelas te trăbul te merav Tusa, sa ci phenav că ci prinjeanav‐Tut.“ Savoră sa cadea phende.
Ghetsimani
32 Pala codea găleatar andă iech than savo baresa sas phandado, savo bușiol Ghetsimani. Ta o Isus phenel Pescă ucenicengă: „Te bășăn cothe ji cana te rughi‐Ma.“ 33 Leas Pesa le Petros, le Iacovos, vi le Ioanos, ta vi astardeas te daraivol vi te hachiargiol zurales phares. 34 Vo phendeas‐lengă: „Munro ghi sîn hutildino merimască pharimastar; bășăn cothe, sar cana ci soven!“ 35 Pala codea găleas iech țîra mai anglal, Vo șiudeas‐Pes le phuveate, vi rughilas‐Pe, sar te daștilas te avel, te nachăl Lestar cado ceaso. 36 Vo phenelas: „Ava, anume: Dada, — Tucă sa ăl buchea daștil‐pe te cărghinon; te durearăs Mandar cado paharo! Ta sa cadea, te ci cărghion sar Me camav, ta sar Tu cames.“ 37 Ta vi avileas cai ăl ucenice, saven arachleas sutinde. Ta vi phenel le Petroscă: „Simone, tu soves? Iech ceaso ci daștisardean te așes sar cana ci soves? 38 Te așen sar cana ci soven ta te vi rughin‐tumen, te ci peren tela o pharimo le jiungalesco; o duho sîn pherdo camlimasa, ta o stato sîn bi‐zoraco.“ 39 Pale găleas, Vi rughisaileas, phendeas sa codola dume. 40 Pala codea pale asbal ta arachleas‐len sutinde; sostar pharile lengă iacha le lindratar. Von ci jianenas so te phenen‐Lescă. 41 Ta pale, jial o tritovar, vi phenel‐lengă: „Acana soven, vi te hodinin‐tumen! Aliciol! Avileas o ceaso! Eta că o Șeavo le Manușăsco sîn dino andă‐l vast le bezehalengo. 42 Ușten opră; te aven te jiastar; eta că pașol o bichinitori!“
O Isus sîn hutildino
43 Ta sa acana, cana Vo încă delas duma, avileas o Iuda, o iech anda‐l dășudui, ta sa lesa avile zurales but manușa săbiența vi rovlența, tradine le bare rașandar, vi le sîcadine randar sar vi catar ăl phure. 44 O bichinitori deas‐len cado sămno: „Saves avela te ciumidav Me, codo sîn; te hutilen‐Les vi te îngărăn te dichăn Lestar.“ 45 Cana avileas o Iuda, eto pașuleas pașa o Isus, ta vi phendeas‐Lescă: „Sîcade Raie!“ Vi ciumideas‐Les but. 46 Atunci codola manușa thode o vast p‐o Isus, vi hutilde‐Les. 47 O iech savo bășălas pașa Leste, avri leas e sabia, maladeas le bare rașasca robașăs, vi tele șindeas lesco can. 48 O Isus leas te del duma, vi phendeas‐lengă: „Avri avilean sar pala iech manuș savo mudarăl, săbiența vi rovlența, te hutilen‐Man. 49 Andă savoră ghes simas‐tumende, vi sîcavas le manușăn and‐o Templo, ta ci hutilden‐Man. Ta sa cadala buchea cărghile te cărghion sar phenel o Divano.“ 50 Atunci sa ăl ucenice găletar sar vi nașletar. 51 Pala Leste jialas iech tărno, pă savo ci sas chanci uredimasco numa iech cotor. Thode o vast pă leste; 52 ta vo muchleas pesco cotor, vi nașlotar and‐e morci nanghi.
O Isus sîn doșalo merimască catar o Sinedrio
53 Le Isusăs îngărăn cai o baro rașai, othe chidineaile sa ăl bare rașa, vi ăl phure sar vi ăl sîcadine rai. 54 O Petre jialas dural pala Leste ji andră and‐e avlin le bare rașașchi: tele bășleas sa le aprozănța, sar vi tatiolas le iagate. 55 Ăl bare rașa vi sa o Soboro rodenas iech mărturie p‐o Isus, te mudarăn‐Les; ta ci arachaighileas ci iech. 56 Sostar but jene thonas mărturie hohamni pă Leste, ta lenghi mărturie ci sas lași. 57 Varăsave uștile vi cărde iech mărturie hohamni pă Leste, vi phende: 58 „Ame așundeam‐Les cana phendeas: ‘Me avela te rimov cado Templo, cărdino le manușăngă vastendar, ta andă trin ghesa, avela te vazdav aver, savo ci avela cărdino le manușăngă vastendar.’.“ 59 Ci andă cado fealo nas lenghi mărturie lași. 60 Atunci o baro rașai uștileas pă pescă pînră mașcar lende, pușleas catar o Isus, vi phendeas‐Lescă: „Ci phenes chanci? Pa soste phenen cadala manușa pa Tute?“ 61 O Isus așelas, vi ci phenelas chanci. O baro rașai pușleas pale, vi phenel‐Lescă: „San Tu, o Hristoso, o Șeavo Codolesco savo sîn mișto lașiardino?“ 62 „Cadea, codo sîm“, phendeas‐lescă o Isus. „Vi avele te dichăn le manușăscă Șeaves sar avela te bășăl pă o ceacio vast le zoraco sar avela te avel p‐ăl nori le cerescă.“ 63 Atunci o baro rașai șindeas pescă rahami pa peste, vi phendeas: „Soste mai trăbul‐amen aver martori? 64 Așundean e hula. Sar fai‐tumen?“ Savoră arachle‐Les doșalo te avel merimasco. 65 Ta varăsave astarde te șiungarden‐Les, te pachiarăn Leschi fața, te marăn‐Les le dumuchănța, vi te phenen‐Lescă: „Proorocisar!“ Ta ăl aproze line‐Les andă‐l pălmi.
O Petro tăgăduil
66 Ta cana bășălas tele and‐e avlin o Petro, avileas e iech anda‐l slujnice le bare rașască. 67 Cana dichleas le Petros că tatiolas, dichleas orta Leste, vi phendeas: „Vi tu sanas le Isusăsa anda o Nazareto!“ 68 Vo lepădil‐pe, vi phendeas: „Ci jianav, vi ci hachiarav so cames te phenes.“ Pala codea avileas avri and‐o pridvoro. Ta vi ghilabal o bașno. 69 Cana dichleas‐les e slujnica, astardeas te phenel codolengă save bășănas othe: „Cado sîn o iech anda codola manușa.“ 70 Vo pale lepădisailo. Pala iech țîra vremea, codola save bășănas othe, phende pale le Petroscă: „Ci daștis te phenes chanci că san o iech anda codola manușa; sostar san Galileiano, vi chiro dumaimo meazol‐pe lengărența.“ 71 Atunci vo astardeas te del pes armaia vi te țolahal pe: „Ci prinjeanav cadale manușăs, pa savo den duma!“ 72 Sa acana eto ghilabadeas o bașno o duitovar. Ta o Petro andeas pescă aminte pa e duma, savi phendeas‐lescă o Isus: „Mai anglal te ghilabal o bașno duvar, te lepădisatut că ci prinjeanes‐Man trivar.“ Sar gîndilas pe thodeas andă peste cadala bucheate, astardeas te rovel.
Conspirație împotriva lui Isus
(Mt. 26:2-5Lc. 22:1-2Ioan 11:45-53)1 Peste două zile era Paștele și Sărbătoarea Azimelor. Conducătorii preoților și cărturarii căutau cum să pună mâna pe Isus prin viclenie și să-L omoare. 2 Însă ei ziceau: „Nu în timpul sărbătorii, ca nu cumva să se facă tulburare în popor“.
Ungerea lui Isus la Betania
(Mt. 26:6-13Lc. 7:37-38Ioan 12:1-8)3 În timp ce El Se afla în Betania, șezând la masă în casa lui Simon, leprosul, a venit o femeie care avea un vas de alabastru cu parfum de nard pur, foarte scump. Ea a spart vasul de alabastru și a turnat parfumul pe capul Lui.
4 Dar unii, indignați, își ziceau între ei: „Pentru ce s-a făcut risipa aceasta de parfum? 5 Căci parfumul acesta s-ar fi putut vinde cu peste trei sute de denari, iar banii să fi fost dați săracilor“. Și o mustrau pe femeie .
6 Însă Isus a zis: „Lăsați-o! De ce o necăjiți? Ea a făcut o faptă bună față de Mine! 7 Căci pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi și puteți să le faceți bine oricând vreți, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna. 8 Ea a făcut ce a putut: Mi-a uns trupul mai dinainte, în vederea pregătirii Mele pentru înmormântare. 9 Adevărat vă spun că oriunde va fi proclamată Evanghelia, în toată lumea, se va spune și ce a făcut această femeie , în amintirea ei“.
Trădarea lui Iuda
(Mt. 26:14-16Lc. 22:3-6)10 Atunci Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece, s-a dus la conducătorii preoților ca să-L dea pe mâna lor. 11 Când au auzit ei lucrul acesta, s-au bucurat și i-au promis că-i vor da argint. Și el căuta cum să-L dea pe mâna lor la momentul potrivit.
Masa pascală
(Mt. 26:17-19Lc. 22:7-13)12 În prima zi a Sărbătorii Azimelor, când se jertfește mielul de Paște, ucenicii Lui L-au întrebat:
‒ Unde vrei să ne ducem să-Ți pregătim să mănânci jertfa de Paște?
13 El i-a trimis pe doi dintre ucenicii Lui în cetate și le-a zis:
‒ Duceți-vă în cetate și acolo vă va întâlni un om care duce un vas cu apă. Urmați-l, 14 și acolo unde va intra el, spuneți stăpânului casei astfel: „Învățătorul întreabă: «Unde este camera Mea de oaspeți în care urmează să mănânc Paștele împreună cu ucenicii Mei?»“. 15 El vă va arăta sus o cameră mare și gata aranjată. Acolo să faceți pregătirile pentru noi.
16 Ucenicii au plecat, au ajuns în cetate și au găsit totul așa cum le spusese Isus . Și au pregătit Paștele.
Descoperirea trădătorului
(Mt. 26:20-25Lc. 22:21-231 Cor. 11:23-25)17 Când s-a înserat, Isus a venit împreună cu cei doisprezece.
18 În timp ce ședeau la masă și mâncau, Isus a zis:
‒ Adevărat vă spun că unul dintre voi, care mănâncă împreună cu Mine, Mă va trăda.
19 Ei s-au întristat foarte tare și, unul câte unul, au început să-L întrebe:
‒ Nu cumva sunt eu?
20 Dar El le-a zis:
‒ Este unul dintre cei doisprezece, cel care pune mâna în vas împreună cu Mine. 21 Căci Fiul Omului Se duce după cum este scris cu privire la El, dar vai de omul acela prin care este trădat Fiul Omului! Era mai bine pentru acel om dacă nu s-ar fi născut!
Cina Domnului
(1 Cor. 11:23-25)22 În timp ce mâncau, Isus a luat o pâine și, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt-o și le-a dat-o ucenicilor , zicând: „Luați! Acesta este trupul Meu“.
23 Apoi a luat un pahar și, după ce a mulțumit, l-a dat ucenicilor și au băut toți din el. 24 Isus le-a zis: „Acesta este sângele Meu, sângele Noului Legământ, care este vărsat pentru mulți. 25 Adevărat vă spun că nu voi mai bea din rodul viței până în ziua aceea, când îl voi bea nou în Împărăția lui Dumnezeu“. 26 După ce au cântat un imn, au ieșit îndreptându-se spre Muntele Măslinilor.
Isus prevestește lepădarea lui Petru
(Mt. 26:31-35Lc. 22:31-34Ioan 13:36-38)27 Isus le-a zis:
‒ Toți veți avea îndoieli cu privire la Mine, pentru că este scris:
„Voi lovi păstorul,
și oile vor fi risipite!“ .
28 Dar, după învierea Mea, voi merge înaintea voastră în Galileea.
29 Petru I-a răspuns:
‒ Chiar dacă toți vor avea îndoieli cu privire la Tine, eu nu voi avea!
30 Isus i-a zis:
‒ Adevărat îți spun că astăzi, în noaptea aceasta, înainte să cânte cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.
31 Dar Petru a răspuns și mai convins:
‒ Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, nu mă voi lepăda nicidecum de Tine!
Și toți au spus la fel.
Ghetsimani
(Mt. 26:36-46Lc. 22:39-46)32 Apoi s-au dus într-un loc numit Ghetsimani, și Isus le-a zis ucenicilor Săi:
‒ Stați jos aici, până Eu Mă rog!
33 I-a luat cu El pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și a început să Se înspăimânte și să Se tulbure.
34 El le-a zis:
‒ Sufletul Meu este foarte mâhnit, până la moarte! Rămâneți aici și vegheați!
35 Și, mergând puțin mai înainte, a căzut cu fața la pământ și Se ruga ca, dacă este posibil, să treacă de la El ceasul acela . 36 El zicea: „Abba, Tată, la Tine toate lucrurile sunt posibile! Îndepărtează de la Mine paharul acesta! Totuși, nu cum vreau Eu, ci cum vrei Tu!“.
37 Apoi a venit la ucenici , dar i-a găsit dormind.
El i-a zis lui Petru:
‒ Simone, dormi? N-ai putut veghea nici măcar o oră? 38 Vegheați și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită! Duhul, într-adevăr, este dornic, dar trupul este neputincios.
39 S-a îndepărtat și S-a rugat din nou, zicând aceleași cuvinte. 40 A venit iarăși la ucenici și i-a găsit dormind, pentru că li se îngreunaseră ochii de somn . Ei nu știau ce să-I răspundă.
41 Când a venit a treia oară, le-a zis:
‒ Încă mai dormiți și vă odihniți? Destul! A sosit ceasul! Iată că Fiul Omului este dat în mâinile păcătoșilor. 42 Sculați-vă! Să mergem! Iată că se apropie cel ce Mă trădează.
Arestarea lui Isus
(Mt. 26:47-56Lc. 22:47-53Ioan 18:3-11)43 Și imediat, în timp ce El încă vorbea, a venit Iuda, unul dintre cei doisprezece, și împreună cu el o mulțime de oameni cu săbii și ciomege, trimiși de conducătorii preoților, de cărturari și de bătrâni.
44 Trădătorul le dăduse un semn, zicând: „Cel pe Care-L voi săruta, Acela este! Să puneți mâna pe El și să-L duceți sub pază!“. 45 Când a venit, s-a apropiat imediat de Isus și a zis: „Rabbi!“. Și L-a sărutat îndelung pe obraji. 46 Atunci ei au pus mâna pe Isus și L-au prins. 47 Unul dintre cei ce stăteau acolo a scos sabia și l-a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu-i urechea.
48 Însă Isus, răspunzând, le-a zis: „Ați ieșit să Mă arestați cu săbii și ciomege, ca pe un răsculat? 49 În fiecare zi eram cu voi în Templu și dădeam învățătură, dar n-ați pus mâna pe Mine! Însă trebuie să se împlinească Scripturile“. 50 Atunci toți L-au părăsit și au fugit.
51 Un anumit tânăr, care purta peste trupul gol doar o pânză de in, Îl urma pe Isus. Au pus mâna pe el, 52 dar el și-a lăsat pânza de in și a fugit gol.
Isus înaintea Sinedriului
(Mt. 26:57-68Lc. 22:54-55, Lc. 63-71Ioan 18:12-13, Ioan 19-24)53 Pe Isus L-au adus la marele preot, iar acolo s-au adunat toți conducătorii preoților, bătrânii și cărturarii. 54 Petru Îl urmase de departe până în curtea marelui preot, apoi se așezase împreună cu gărzile și se încălzea la foc.
55 Conducătorii preoților și întregul Sinedriu căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să-L condamne la moarte, dar n-au găsit, 56 pentru că, deși mulți depuneau mărturii false împotriva Lui, mărturiile lor nu se potriveau.
57 Unii s-au ridicat și au depus împotriva Lui o mărturie falsă, zicând:
58 ‒ Noi L-am auzit zicând: „Eu voi dărâma acest Templu, făcut de mâna omului, și în trei zile voi construi altul, care nu va fi făcut de mâna omului“.
59 Dar nici așa nu se potrivea mărturia lor.
60 Marele preot s-a ridicat în mijlocul lor și L-a întrebat pe Isus, zicând:
‒ Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva Ta?
61 Dar El tăcea și nu răspundea nimic.
Marele preot L-a întrebat din nou:
‒ Ești Tu Cristosul, Fiul Celui Binecuvântat?
62 Isus a răspuns:
‒ Eu sunt. Și Îl veți vedea pe Fiul Omului șezând la dreapta Puterii și venind cu norii cerului.
63 Atunci marele preot, sfâșiindu-și hainele, a zis:
‒ Ce nevoie mai avem de martori? 64 Ați auzit blasfemia! Ce părere aveți?
Toți L-au condamnat, considerând că merită să fie pedepsit cu moartea.
65 Unii au început să-L scuipe, să-I acopere fața, să-L lovească și să-I zică:
‒ Profețește!
Iar gărzile L-au luat la palme.
Lepădarea lui Petru
(Mt. 26:69-75Lc. 22:54-62Ioan 18:15-18, Ioan 25-27)66 În timp ce Petru se afla jos, în curte, a venit una dintre slujnicele marelui preot 67 și, când l-a văzut pe Petru încălzindu-se la foc, s-a uitat la el și a zis:
‒ Și tu erai cu Isus din Nazaret!
68 Dar el a negat, zicând:
‒ Nu știu, nici nu înțeleg despre ce vorbești!
A ieșit în fața porții și atunci a cântat cocoșul.
69 Slujnica l-a văzut și a început din nou să le spună celor ce stăteau acolo:
‒ Acesta este unul dintre ei!
70 Dar el a negat din nou.
După puțin timp însă, cei ce stăteau acolo i-au zis din nou lui Petru:
‒ Cu siguranță și tu ești unul dintre ei, căci ești galileean!
71 Dar el a început să se blesteme și să jure, zicând :
‒ Nu-L cunosc pe Omul Acesta despre care vorbiți!
72 Și imediat a cântat cocoșul a doua oară. Atunci Petru și-a adus aminte de cuvintele pe care i le spusese Isus: „Înainte să cânte cocoșul a doua oară, te vei lepăda de Mine de trei ori!“. Și, gândindu-se la aceasta, a început să plângă.