O duito butiarimo le manrăngo
1 Andă codola ghesa, sostar pale chidineaile but manușa, vi ci sas‐len so te han, o Isus chardeas Pescă ucenicen, savengă phenel: 2 „Mangă sîn mila anda cadala but manușa; sostar trine ghesăndar bășăn pașa Mande, vi ci sîn‐len so te han. 3 Te avela te muchav‐len te jian chără bochale avela te peren le phuveate bochatar p‐o drom, sostar but jene anda lende avile dural.“ 4 Ăl ucenice palpale phenen‐Lescă: „Sar daștilas varăcon te ceailarăl manrăsa cadale manușăn, orde andă cado than cai ci bășăl chonic?“ 5 „Sode manră sîn tumen?“ pușleas‐lendar o Isus. „Iefta“, palpale phenen‐Lescă von. 6 Atunci phenel le bute manușăngă te bășăn tele pe phuv; leas ăl iefta manră; ta, pala soste andeas naisimo le Devlescă, phagleas‐le vi deas‐le cai Pescă ucenice te den savorăn; von dine savorăn anda‐l but manușa. 7 Mai sas‐len varăsode mașioră: ta o Isus, pala soste lașiardeas‐le, phenel te den savorăn anda lende. 8 Hale vi savoră ceailile; vi opră chide iefta coșuri, pherde so așile purșucănța. 9 Sas pașal ștar mii jene. Mai pala codea o Isus muchleas te telearăn dromeste.
O humer le Fariseiengo
10 O Isus sa atunci eto andră găleas and‐o parahodo Pescă ucenicența, vi avileas p‐ăl thana le Dalmanuteaco. 11 Ăl Fariseie sîgo atunci avile, vi astarde iech hamo dumengo le Isusăsa; ta, te thon‐Les tela ăl prăbăluimata, mangle Lestar iech sămno anda o ceri. 12 O Isus zurales țîrdeas opră Pesco Duho, vi phendeas: „Anda soste mangăl cado neamo iech sămno? Ceaces phenav‐tumengă că cadale neamos ci avela te den‐les iech sămno.“ 13 Pala codea muchleas‐len, pale andră găleas and‐o parahodo, te nachăl p‐o col‐aver rig. 14 Ăl ucenice bistărde te len manro pența and‐o parahodo sostar ci sas len numa iech manro. 15 O Isus delas len te dichăn lendar, vi phenelas‐lengă: „Te len sama, te roden mișto te durion le Fariseiengă humerestar vi le Irodoscă!“ 16 Ăl ucenice cadea thode andă pende vi phenenas mașcar pende: „Sostar ci sas len manro.“ 17 O Isus hachiardeas cadea buchi, vi phenel‐lengă: „Sostar thon andă tumende că ci sîn tumen manro? Sa ci hachiarăn? Sostar tumaro ilo sîn sar o bar? 18 Sîn tumen iacha, ta ci dichăn? Sîn tumen can, ta ci așunen? Ta ci anen tumengă aminte chanci? 19 Cana phagleas o manro le pangi mii manușăngă, sode coșuri pherde purșucănța len opră?“ „Dășudui“, phende‐Lescă palpale von. 20 „Ta cana phagle ăl iefta manră le ștară mii manușăngă, sode coșuri pherde le purșucănța len opră?“ „Iefta,“ phende‐Lescă palpale von. 21 Ta Vo phenel‐lengă: „Sa ci hachiarăn?“
Sastearghiol iech coro and‐e Betsaida
22 Avile and‐e Betsaida; ande c‐o Isus iechă corăs, vi mangleas‐Les te arăsăl Lestar. 23 O Isus leas le corăs vastestar, vi leas‐les avri anda o gav; pala codea thodeas lescă șiungar p‐ăl iacha, vi thodeas Pescă vast p‐ăl leste, ta vi pușleas lestar: „Dichăs varăso?“ 24 Vo dichleas, ta vi phenel: „Dichav varăsave manușăn save phiren, ta fai‐man că sîn sar varăsave copaci.“ 25 O Isus pale thodeas Pescă vasta pă lescă iacha; phenel‐lescă te dichăl orta anglal; ta cana dichleas, sas sasteardino, vi dichălas savoră buchea mișto. 26 Atunci o Isus tradel‐les chără, ta vo phenel‐lescă: „Te ci jias andră and‐o gav, vi te ci phenes varăcască and‐o gav.“
O mărturie le Petreschi
27 O Isus găleas Pescă ucenicența andă‐l gava le Cezariecă le Filiposcă. P‐o drom thodeas lengă cado pușlimo: „So phenen ăl manușa că sîm Me?“ 28 Von palpale phenen‐Lescă: „o Ioano le Bolimasco; aver: o Ilie; aver: o iech anda‐l prooroce.“ 29 „Ta tume“, pușleas‐len Vo, „Con phenen că sîm Me?“ „Tu san o Hristoso!“ phenel‐Lescă o Petro. 30 O Isus zurales deas‐len porunca te ci phenen chanicască cadea buchi pa Leste.
O Isus cărăl prinjeandino Pescă pharimata vi Pesco merimo
31 Atunci astardeas te sîcavel len că o Șeavo le manușăsco sîn te nachăl pa but pharimata, te avel șiudino catar ăl phure, le mai bare rașandar vi le sîcadine rai, te avel mudardino, ta pa trin ghesa te uștel opră anda o merimo. 32 Phenelas‐lengă cadala buchea bi-garadimasa. Ta o Petro leas‐Les mai ocothe, vi astardeas te mustrol‐Les. 33 Ta o Isus asbal vi dichleas cai Pescă ucenice, vi mustrol le Petros, sar vi phenel‐Lescă: „Jiatar pala Mande, Satano! Sostar tu ci thos andă tute le Devlescă buchea, ta buchea le manușăngă.“ 34 Pala codea charăl‐Peste le bute manușăn vi Pescă ucenicen, ta vi phenel‐lengă: „Te camela varăsavo te avel pala Mande, te phenel tele corcoro pa peste, te lel pesco trușul, vi te avel pala Mande. 35 Sostar fărsavo ci camela te hasarăl pesco traio, avela te hasarăl‐les; ta varăcon te avela te hasarăl pesco traio anda Mande sar vi anda e Evanghelia, avela te ci hasarăl‐le. 36 Ta so avelas te avel‐les sa e lumea, ta te avela te hasarăl pesco ghi? 37 Ta vi so avelas te del iech manuș te paruvel anda pesco ghi? 38 Sostar fărsavo avela te leajeal Mandar sar vi Mînră dumendar, andă cado neamo zurales curvișago vi bezehalo, avela te leajeal vi o Șeavo le manușăsco, cana avela and‐e slava Pescă Dadeschi sa Pescă sfinți anghelența.“
Isus hrănește peste patru mii de oameni
(Mt. 15:32-39)1 În zilele acelea s-a adunat din nou o mare mulțime de oameni și nu aveau ce să mănânce.
Isus i-a chemat pe ucenici și le-a zis:
2 ‒ Mi-e milă de cei din mulțime, pentru că sunt deja trei zile de când ei stau cu Mine și n-au ce să mănânce, 3 iar dacă îi las să plece acasă flămânzi, vor leșina pe drum, mai ales că unii dintre ei au venit de departe.
4 Ucenicii Lui I-au răspuns:
‒ De unde ar putea lua cineva pâini aici, în deșert, ca să-i sature pe acești oameni ?
5 Isus i-a întrebat:
‒ Câte pâini aveți?
Ei au zis:
‒ Șapte.
6 Isus a poruncit mulțimii să se așeze pe pământ. Și după ce a luat cele șapte pâini și a mulțumit, le-a frânt și le-a dat ucenicilor Săi ca să le împartă, iar ei le-au împărțit mulțimii. 7 Mai aveau și câțiva peștișori. El i-a binecuvântat și a zis să fie împărțiți și aceștia. 8 Au mâncat toți și s-au săturat. Și au adunat șapte coșuri pline cu firimiturile rămase. 9 Erau în jur de patru mii de bărbați . După ce i-a lăsat să plece, 10 Isus S-a urcat imediat în barcă împreună cu ucenicii Lui și S-a dus în părțile Dalmanutei.
Fariseii cer un semn
(Mt. 16:1-4)11 Fariseii au venit și au început să discute aprins cu Isus , căutând de la El un semn din cer, ca să-L pună la încercare. 12 Însă Isus , oftând adânc în duhul Său, a zis: „De ce caută această generație un semn? Adevărat vă spun că acestei generații nu i se va da niciun semn“. 13 Apoi i-a lăsat, S-a urcat iarăși în barcă și S-a dus de cealaltă parte a mării .
Drojdia fariseilor și a lui Irod
(Mt. 16:5-12)14 Ucenicii uitaseră să ia pâini și nu aveau cu ei în barcă decât o pâine.
15 Isus le-a poruncit, zicând:
‒ Aveți grijă, feriți-vă de drojdia fariseilor și de drojdia lui Irod!
16 Ei vorbeau unii cu alții despre faptul că nu aveau pâini.
17 Cunoscând aceasta, Isus le-a zis:
‒ De ce vorbiți între voi că n-aveți pâini? Tot nu înțelegeți, nici nu pricepeți? Aveți inima împietrită? 18 Aveți ochi, dar nu vedeți și aveți urechi, dar nu auziți? Nu vă mai aduceți aminte, 19 atunci când am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii de oameni , câte coșnițe pline cu firimituri ați ridicat?
Ei I-au zis:
‒ Douăsprezece.
20 ‒ Iar când am frânt cele șapte pâini la cei patru mii de bărbați , câte coșuri pline cu firimituri ați ridicat?
Ei I-au zis:
‒ Șapte.
21 Atunci El le-a zis:
‒ Tot nu înțelegeți?
Isus vindecă un orb la Betsaida
22 Când au ajuns în Betsaida, I-au adus un orb și L-au rugat să Se atingă de el. 23 Isus l-a luat pe orb de mână și l-a dus afară din sat.
A pus scuipat pe ochii acestuia, Și-a pus mâinile peste el și l-a întrebat:
‒ Vezi ceva?
24 Omul s-a uitat și a zis:
‒ Văd niște oameni, dar mi se par ca niște pomi care umblă.
25 Atunci Isus Și-a pus din nou mâinile peste ochii acestuia, iar el a privit țintă și i-a revenit vederea. Acum el vedea toate lucrurile clar.
26 Isus l-a trimis acasă, zicând:
‒ Să nu intri în sat și nici să nu spui cuiva în sat!
Mărturisirea de credință a lui Petru
(Mt. 16:13-16, Mt. 20Lc. 9:18-21)27 Isus S-a dus împreună cu ucenicii Lui în satele Cezareei lui Filip.
Pe drum, Isus i-a întrebat pe ucenicii Săi, zicându-le:
‒ Cine zic oamenii că sunt Eu?
28 Ei I-au răspuns, zicând:
‒ Unii zic că ești Ioan Botezătorul, alții zic că ești Ilie, iar alții spun despre Tine că ești unul dintre profeți.
29 El i-a întrebat:
‒ Dar voi, cine ziceți că sunt Eu?
Petru, răspunzând, I-a zis:
‒ Tu ești Cristosul!
30 Atunci Isus le-a atras atenția să nu spună nimănui despre El.
Isus își prevestește moartea și învierea
(Mt. 16:21-23Lc. 9:22)31 Apoi a început să-i învețe că Fiul Omului trebuie să sufere multe și să fie respins de bătrâni, de conducătorii preoților și de cărturari, să fie omorât, iar după trei zile să învie. 32 Le vorbea deschis despre aceasta. Petru însă L-a luat deoparte și a început să-L mustre.
33 Dar Isus S-a întors, S-a uitat la ucenicii Săi și l-a mustrat pe Petru, zicând:
‒ Pleacă! Înapoia Mea, Satan, căci tu nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor.
Prețul uceniciei
(Mt. 16:24-28Lc. 9:23-27)34 Apoi i-a chemat pe cei din mulțime alături de ucenicii Săi și le-a zis: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze. 35 Căci oricine vrea să-și salveze viața o va pierde, dar cel ce-și pierde viața, de dragul Meu și de dragul Evangheliei, o va salva. 36 Într-adevăr, la ce i-ar folosi unui om să câștige întreaga lume, dacă și-ar pierde sufletul? 37 Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său? 38 Căci, de cel ce îi va fi rușine de Mine și de cuvintele Mele, în această generație adulteră și păcătoasă, de acela Îi va fi rușine și Fiului Omului când va veni în gloria Tatălui Său, cu sfinții îngeri“.