1 Vo mai phendeas‐lengă: „Ceaces phenav‐tumengă, că sîn varăsave anda save așen cothe, save ci avela te meren ji cana ci avela te dichăn e Impărăție Devleschi te avel zorasa.“
O paruimo le moste
2 Pala șov ghesa, o Isus leas Pesa le Petros, le Iacovos vi le Ioanos, ta găleas lența p‐o plai corcoro. Othe parudineaileas le moste angla lende. 3 Lescă rahami cărghile strefimască sar vi zurales parne, cădăsave parne sar ci iech bucheari savo parniarăl ci daștil te del‐len codo parnimo. 4 O Ilie sîcaighileas lengă le Moisesa, save denas duma le Isusăsa. 5 O Petro astardeas te del duma, vi phenel le Isusăscă: „Sîcade Raie, sîn mișto te bășas cothe te căras trin colibe: iech Tucă, iech le Moisescă vi iech le Iliescă.“ 6 Sostar vo ci jianelas so te phenel, cadea bare daratar sas hutildine. 7 Avileas iech noro savo tele paghiardeas‐len pesca umbrasa; ta anda o noro așundineaileas iech mui, savo phenelas: „Cado sîn Munro mișto failimasco Șeavo: Lestar te așunen!“ 8 Eto, ăl ucenice dichle vi rode pașal codola thana, ta ci dichle chanicas numa le Isusăs corcoro. 9 Cana delas‐pe tele pa o baro plai, o Isus poruncil‐lengă te ci phenen chanicască so dichle, ji cana uștela anda o merimo o Șeavo le manușăsco mașcar ăl mule. 10 Von încărde andă pende cadea buchi, sar vi pușenas mașcar pende so te avel cado ușteaimo anda o merimo. 11 Ăl ucenice thode‐Lescă iech pușlimo: „Sostar phenen ăl sîcadine rai că sîn te avel mai anglal o Ilie?“ 12 Vo phenel palpale: „O Ilie avela te avel mai anglal; vi avela te thol sa ăl buchea palpale; sa cadea sar sîn ramome pa o Șeavo le manușăsco că te avel thodino tela ăl pharimata vi te den duma pa Leste jiungales. 13 Ta Me phenav tumengă o Ilie vi avileas, ta von cărde‐lescă so camle, sar sîn ramome pa leste.“
Sastearghiol iech bengalo
14 Cana arăsle cai ăl ucenice, dichle bute manușăn pașa lende vi le sîcadine raien save pușenas‐pe lența. 15 Ta eto cana dichle ăl but manușa le Isusăs, mirisaile, vi nașle‐Leste te rughin‐pe Lescă. 16 Vo pușlea lendar: „Pa soste so pușlen lendar?“ 17 Ta iech manuș mașcar ăl but manușa palpale phenel‐Lescă: „Sîcade Raie, andem‐Tute mînră șeaves pă savo rail‐pe iech duho savo ci daștil te del duma. 18 Fărcai hutilel‐les vi șinel‐les tele le phuveate. O șeavoro cărăl zole le moste, liciarăl pescă dand, vi așel morțome. Rughisardem Chire ucenicen te len avri codo duho ta ci daștisarde.“ 19 „O bi‐pachiamasco neamo!“ phendeas‐lengă o Isus. „Ji cana avela te avav tumența? Ji cana avela te hachiarav‐tumen? Te anen‐les Mande.“ 20 Ande‐les Leste. Ta, sar dichleas o șeavoro le Isusăs, o duho chinol‐les bute zorasa; o șeavoro tele șinel‐pes le phuveate, vi marghiolas le phuveate, ta cărălas zole le moste. 21 O Isus pușleas catar o dad: „Sode vremeatar cai avel lescă cadea?“ „Ji catar sas țînoro șeavoro,“ phenel palpale vo. 22 „Ta butivar o duho șiudel‐les and‐e iag, vi and‐o pai, te mudarăl‐les. Ta te daștisa te cărăs varăso, te avel‐Tut mila amendar te vazdes‐amengă.“ 23 O Isus palpale phenel: „Tu phenes: ‘Te daștis!’ . . . Savoră buchi daștil te cărghiol codolescă savo pachial!“ 24 Ta sîgo o dad le șeavorăsco del mui zurales asvența: „Pachiav, Raie! Vazde mînră bi‐pachiamască!“ 25 Cana dichleas o Isus c‐ăl but manușa nașăn zurales caring Leste, zorasa phenel le duhoscă savo ci sîn ujo, cadea phenel lescă: „Duhona savo ci daștis te des duma vi cașuco, porunciv tucă te jias avri anda cado șeavoro, te ci jias butăr andă leste.“ 26 O duho avri găleas, ciungardeas vi chinol les bare zorasa. O șeavoro așel sar mulo, cadea că but jenen phenenas: „Muleas!“ 27 Ta o Isus hutildeas‐les vastestar, vi opră vazdeas‐les. Ta vo opră uștileas andă pînrănde. 28 Cana andră găleas o Isus and‐o chăr, Lescă ucenice pușle mai ocothe Lestar: „Ame sostar ci daștisardeam te las avri codo duho?“ 29 „Cadea vița bengăngi“, phenel‐lengă Vo, „ci daștil te jial avri numa le rughimasa vi le postosa.“
O Isus cărăl prinjeandino Pesco merimo vi Pesco ușteaimo anda o merimo
30 Telearde othar, vi nachle pa e Galilea. O Isus ci camelas te jianel chonic că nachăl. 31 Sostar sîcavelas Pescă ucenicen, vi phenelas: „O Șeavo le manușăsco avela te avel dino andă‐l vast le manușăngo; vi avela te mudarăn‐Les, ta and‐o trito ghes pala soste mudarăn‐Les, avela te uștel opră anda o merimo.“ 32 Ta ăl ucenice ci hachiarde cadala dume, ta daranas te pușen‐Les.
Savo sîn o mai baro?
33 Pala codea avile and‐o Capernaum. Cana sas and‐o chăr, o Isus pușleas‐lendar: „Pa soste den duma iech‐avrăsa p‐o drom?“ 34 Ta von ci phenenas chanci anda o mui, sostar p‐o drom hale‐pe mașcar pende, te jianen savo sîn mai baro. 35 Atunci o Isus tele bășleas, chardeas le dășudonen, vi phendeas‐lengă: „Te camela varăcon te avel o intușdino, sîn te avel o mai paluno anda savorănde, vi savorăngo slujitori!“ 36 Vi leas iechă șeavorăs, saves thodeas mașcar lende; pala codea leas‐les andă Peschi angali, sar vi phendeas‐lengă: 37 „Fărsavo lel cădăsave șeavorăs peste andă Munro Anav, lel Man peste; ta fărsavo lel Man peste, ci lel Man peste, ta lel Codoles savo Man trades.“
Ăl buchea pa save aven ăl bezeha
38 O Ioano phendeas‐Lescă: „Sîcade Raie, ame dichlem iechă manușăs savo lelas avri le bengăn andă Chiro Anav; ta ame torghiardeam‐les, sostar ci avelas pala amende.“ 39 „Te ci torghiarăn‐les“, phendeas palpale o Isus, „sostar ci sîn chonic, te cărăl phare buchea so ci dichle butăr andă Munro Anav, vi te del pa Mande duma jiungales ito pala codea. 40 Con ci sîn jiungalo pă amende, sîn anda amende. 41 Ta fărsavo avela te del tumen iech paharo pai, andă Munro Anav, sostar san ăl ucenice le Hristososcă, ceaces phenav‐tumengă că ci avela te hasarăl pesco pochinimo. 42 Ta, te avela te cărăl varăcon te cărăl bezeh le iechăs anda cadala țînorăn, save pachian andă Mande, avelas mai mișto lestar te phanden lesca corate iech bar baro te avel andră șiudino and‐o baro pai. 43 Te cărla tut chiro vast te peres and‐o bezeh, șin‐les; sîn mai mișto te jias ciungo andră and‐o traio, sar te avel‐tut dui vasta, te jias and‐e gheena, and‐e iag savi ci merel, 44 othe cai lengo chermo ci merel, vi e iag ci merel ta sa phabol. 45 Ta te avela chiro punro te cărăl‐tut te peres and‐o bezeh, șin‐les; sîn mai mișto tutar te jias and‐o traio bi iechă pînrăsco, sar te aven‐tut dui pînră, ta te aves șiudino and‐e gheena, and‐e iag cai ci merel. 46 Othe cai lengo chermo ci merel, vi e iag ci merel ta sa phabol. 47 Ta te avela te cărăl‐tut chiri iach te peres and‐o bezeh, lel‐la avri; sîn mai mișto tutar te jias andră and‐e Împărăție le Devleschi numa iecha iachasa, sar te aven‐tut dui iacha vi te aves șiudino and‐e iag le gheenachi, 48 othe cai lengo chermo ci merel vi e iag ci merel ta sa phabol. 49 Sostar savoră manuș avela longhiardo iagasa, ta macar savi jertfa avela longhiardini lonesa. 50 O lon sîn lașio; ta o lon te avela te hasarăl peschi zor te longhiarăl, sosa avela te des palpale cadea zor? Te avel‐tumen lon andă tumende, te train le paceasa iech iech‐avrăsa.“
1 Și le-a zis: „Adevărat vă spun că sunt unii, dintre cei ce stau aici, care nu vor gusta nicidecum moartea înainte de a vedea Împărăția lui Dumnezeu venind cu putere“.
Schimbarea la față
(Mt. 17:1-13Lc. 9:28-36)2 După șase zile, Isus i-a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și i-a dus deoparte, pe ei singuri, pe un munte înalt. Acolo I s-a schimbat înfățișarea înaintea lor. 3 Hainele Lui au devenit strălucitoare, foarte albe, așa cum niciun înălbitor de pe pământ nu le-ar putea înălbi. 4 Și iată că li s-au arătat Ilie împreună cu Moise; ei stăteau de vorbă cu Isus.
5 Petru I-a zis lui Isus „Rabbi, este bine să fim aici! Să facem trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie“. 6 Căci nu știa ce să zică, fiindcă erau îngroziți. 7 Un nor a venit și i-a acoperit, iar din nor s-a auzit un glas care zicea : „Acesta este Fiul Meu preaiubit! De El să ascultați!“.
8 Ei s-au uitat deodată în jur, dar n-au mai văzut pe nimeni altcineva decât pe Isus singur cu ei.
9 În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit să nu povestească nimănui ceea ce au văzut, până când va învia Fiul Omului dintre cei morți. 10 Ei au ținut pentru ei lucrul acesta și au discutat ce înseamnă învierea dintre cei morți.
11 Apoi L-au întrebat, zicând:
‒ De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?
12 El le-a răspuns:
‒ Într-adevăr, Ilie vine primul pentru a reașeza toate lucrurile. Totuși, cum de este scris despre Fiul Omului că El trebuie să sufere multe și să fie disprețuit? 13 Dar Eu vă spun că Ilie a și venit, însă ei au făcut cu el tot ce-au vrut, așa cum este scris despre el.
Vindecarea unui băiat demonizat
(Mt. 17:14-19Lc. 9:37-42)14 Când au ajuns la ceilalți ucenici, au văzut o mare mulțime în jurul lor și pe niște cărturari care discutau aprins cu ei. 15 Imediat ce întreaga mulțime L-a văzut pe Isus, au rămas uimiți și au alergat la El să-L salute.
16 El i-a întrebat:
‒ Despre ce discutați atât de aprins cu ei?
17 Un om din mulțime I-a răspuns:
‒ Învățătorule, l-am adus la Tine pe fiul meu, care are în el un duh de muțenie. 18 Oriunde îl apucă, îl trântește la pământ. El face spume la gură, scrâșnește din dinți și devine țeapăn. Le-am spus ucenicilor Tăi să-l alunge, dar n-au putut.
19 Isus , răspunzând, le-a zis:
‒ O, generație necredincioasă! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai îngădui? Aduceți-l la Mine!
20 Și ei l-au adus la El. Imediat ce L-a văzut pe Isus , duhul l-a aruncat pe băiat în spasme. Acesta a căzut la pământ și se rostogolea, făcând spume la gură.
21 Isus l-a întrebat pe tatăl acestuia:
‒ De cât timp i se întâmplă așa?
El I-a răspuns:
‒ Din copilărie. 22 Și de multe ori îl aruncă în foc și în ape, ca să-l omoare. Dar, dacă poți face ceva, ai milă de noi și ajută-ne!
23 Isus i-a zis:
‒ „Dacă poți…“? Toate lucrurile sunt posibile pentru cel care crede!
24 Imediat tatăl băiatului a strigat, zicând:
‒ Cred! Ajută necredinței mele!
25 Când a văzut Isus că mulțimea vine în fuga mare, a mustrat duhul necurat, zicându-i: „Duh mut și surd, ție îți poruncesc: ieși din el și să nu mai intri în el!“. 26 Duhul a strigat și apoi a ieșit, aruncându-l pe băiat în convulsii puternice. Băiatul a rămas ca mort, așa că mulți ziceau că a murit. 27 Isus însă l-a apucat de mână și l-a ridicat. Și el s-a sculat în picioare .
28 Când a intrat El în casă, ucenicii Lui L-au întrebat deoparte:
‒ Noi de ce n-am putut să-l alungăm?
29 El le-a zis:
‒ Acest fel de demoni nu poate ieși prin nimic, decât prin rugăciune și post.
Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa
(Mt. 17:22-23Lc. 9:43-45)30 Au plecat de acolo și au trecut prin Galileea. Isus nu voia să știe nimeni lucrul acesta , 31 pentru că îi învăța pe ucenici și le zicea: „Fiul Omului urmează să fie dat în mâinile oamenilor. Ei Îl vor omorî, dar la trei zile după ce-L vor fi omorât, va învia“. 32 Ei însă nu pricepeau cuvintele acestea și se temeau să-L întrebe.
Cine este cel mai mare?
(Mt. 18:1-5Lc. 9:46-48)33 Apoi au ajuns în Capernaum.
În timp ce Se afla în casă, Isus i-a întrebat:
‒ Despre ce ați discutat pe drum?
34 Dar ei tăceau, pentru că pe drum discutaseră unii cu alții cu privire la cine este cel mai mare.
35 Isus S-a așezat, i-a chemat pe cei doisprezece și le-a zis:
‒ Dacă vrea cineva să fie primul, va fi ultimul dintre toți și slujitorul tuturor.
36 Isus a luat un copilaș, l-a pus să stea în mijlocul lor și, luându-l în brațe, le-a zis:
37 ‒ Oricine primește, în Numele Meu, pe unul dintre astfel de copilași, pe Mine Mă primește, iar cel ce Mă primește pe Mine nu Mă primește, de fapt , pe Mine, ci pe Cel Ce M-a trimis pe Mine.
De partea lui Isus
(Mt. 10:42Lc. 9:49-50)38 Ioan I-a zis:
‒ Învățătorule, noi am văzut pe cineva care alunga demoni în Numele Tău și l-am oprit, pentru că nu ne urma.
39 Dar Isus a zis:
‒ Nu-l opriți, căci nu este nimeni care să facă o minune în Numele Meu și care să Mă poată vorbi de rău imediat după aceea . 40 Cel care nu este împotriva noastră este de partea noastră. 41 Căci oricine vă dă un pahar cu apă în Numele Meu , pentru că sunteți ai lui Cristos, adevărat vă spun că nu-și va pierde răsplata.
Cauze de păcătuire
(Mt. 18:8-9Lc. 17:1-2)42 Dar dacă cineva îl face să păcătuiască pe vreunul dintre acești micuți care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar atârna de gât o piatră mare de moară și ar fi aruncat în mare. 43 Dacă mâna ta te face să păcătuiești, taie-o! Este mai bine pentru tine să intri în viață schilod, decât să ai două mâini și să mergi în gheenă, în focul care nu se stinge, 44 unde viermele lor nu moare, iar focul nu se stinge. 45 Și dacă piciorul tău te face să păcătuiești, taie-l! Este mai bine pentru tine să intri în viață olog, decât să ai două picioare și să fii aruncat în gheenă, 46 unde viermele lor nu moare, iar focul nu se stinge. 47 Dacă ochiul tău te face să păcătuiești, scoate-l! Este mai bine pentru tine să intri în Împărăția lui Dumnezeu numai cu un ochi, decât să ai doi ochi și să fii aruncat în gheenă,
48 unde „viermele lor nu moare,
iar focul nu se stinge“.
49 Căci orice om va fi sărat cu foc și orice jertfă va fi sărată cu sare.
50 Sarea este bună, dar dacă sarea și-a pierdut puterea de a săra, prin ce o veți face din nou sărată? Aveți deci sare în voi înșivă și trăiți în pace unii cu alții!