Despre căsătorie şi divorţ
1 Ridicându-se de acolo a venit în hotarele Iudeei, dincolo de Iordan. Acolo mulţimile s-au adunat iarăşi la El şi, după cum obişnuia, le învăţa iarăşi. 2 Atunci s-au apropiat fariseii care, ca să-L ispitească, Îl întrebau dacă este îngăduit unui bărbat să îşi lase soţia. 3 Iar El le-a zis: „Ce v-a poruncit Moise?” 4 Ei au răspuns: „Moise a îngăduit să-i scrie o carte de despărţire şi să o lase să plece.” 5 El le-a zis: „Din cauza împietririi inimii voastre v-a scris porunca aceasta. 6 Dar încă de la începutul creaţiei Dumnezeu i-a făcut să fie împreună bărbat şi femeie. 7 De aceea, bărbatul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va lipi de femeia sa 8 şi vor fi amândoi un singur trup. Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. 9 Deci ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă!” 10 În casă însă, ucenicii L-au întrebat iarăşi despre aceasta. 11 Iar El le-a zis: „Oricine, dacă îşi va lăsa soţia şi îşi va lua alta, săvârşeşte adulter cu ea. 12 Iar femeia, dacă îşi va lăsa soţul şi îşi va lua alt bărbat, săvârşeşte adulter.”
Iisus şi copiii
13 Odată au adus la El nişte copii ca să-şi pună mâinile peste ei, iar ucenicii îi certau. 14 Şi văzându-i Iisus, s-a mâhnit şi le-a zis: „Lăsaţi copiii să vină la Mine! Nu-i opriţi, căci a unora ca ei este Împărăţia lui Dumnezeu! 15 Adevărat vă spun, dacă cineva nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copil, nu va intra în ea.” 16 Şi, luându-i în braţe, i-a binecuvântat, punându-şi mâinile peste ei.
Tânărul bogat
17 Pe când ieşea în drum, a alergat către El cineva şi, îngenunchind înaintea Lui, I-a zis: „Învăţătorule bun, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?” 18 Iisus i-a spus: „De ce îmi zici bun? Nimeni nu este bun, în afară de Dumnezeu. 19 Ştii poruncile: Să nu ucizi! Să nu săvârşeşti adulter! Să nu dai mărturie mincinoasă! Să nu înşeli pe nimeni! Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta! ” 20 El I-a zis: „Învăţătorule, pe toate acestea le-am păzit din tinereţea mea.” 21 Iar Iisus, privind la el, l-a îndrăgit şi i-a zis: „Un singur lucru îţi mai lipseşte: Du-te, vinde tot ce ai şi dă săracilor şi vei avea o comoară în cer. Şi apoi vino şi urmează-mi.” 22 El însă, s-a întristat auzind aceste cuvinte şi a plecat mâhnit, căci avea multe averi.
23 Atunci Iisus, uitându-se în jur, le-a spus ucenicilor Săi: „Cât de greu vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei ce au averi!” 24 Şi ucenicii erau uimiţi de cuvintele Lui. Iisus vorbind iarăşi, le-a zis: „Fiilor, cât de greu se intră în Împărăţia lui Dumnezeu . 25 Mai uşor i-ar fi unei frânghii să treacă prin urechile acului decât unui bogat să intre în Împărăţia lui Dumnezeu.” 26 Iar ei, înspăimântându-se şi mai mult, ziceau unii către alţii: „Şi cine poate să se mântuiască?” 27 Privind la ei, Iisus a zis: „La oameni este cu neputinţă, dar nu la Dumnezeu. Fiindcă la Dumnezeu toate sunt cu putinţă.” 28 Petru a început să-i zică: „Iată, noi am lăsat toate şi Te-am urmat.” 29 Iisus a zis: „Adevărat vă spun, nu este nimeni din cei care şi-au lăsat casă, fraţi, surori, mamă sau tată, copii sau ţarine pentru Mine şi pentru evanghelie 30 şi care să nu ia însutit acum, în vremea aceasta de prigoniri: şi case, şi fraţi, şi surori, şi mame, şi copii, şi pământuri, iar în veacul care vine, viaţa veşnică. 31 Şi mulţi dintre cei dintâi vor fi ultimii şi ultimii vor fi primii.”
A treia anunţare a morţii şi învierii lui Iisus
32 Pe când erau pe drum şi urcau la Ierusalim, Iisus mergea înaintea lor. Şi cei ce îl urmau erau cuprinşi de teamă. Şi iarăşi, luându-i deoparte pe cei doisprezece, a început să le spună cele ce aveau să i se întâmple: 33 „Iată, urcăm la Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat în mâinile marilor preoţi şi cărturarilor, care-L vor osândi la moarte şi Îl vor da pe mâna neamurilor. 34 Şi-L vor batjocori, Îl vor scuipa şi Îl vor biciui, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.”
Despre mărire şi slujire
35 Atunci au venit la El Iacov şi Ioan, fiii lui Zebedeu, zicându-i: „Învăţătorule, vrem să faci pentru noi ceea ce-Ţi vom cere.” 36 El le-a zis: „Ce vreţi să fac pentru voi?” 37 Ei au răspuns: „Fă să stăm în slava Ta unul la dreapta şi altul la stânga Ta!” 38 Iisus însă le-a spus: „Nu ştiţi ce cereţi! Puteţi voi oare să beţi paharul pe care îl beau Eu sau să vă botezaţi cu botezul cu care Mă botez Eu?” 39 Ei I-au răspuns: „Putem!” Atunci Iisus le-a zis: „Veţi bea paharul pe care îl beau Eu şi vă veţi boteza cu botezul cu care Mă botez Eu. 40 Dar nu Eu dau locurile de la dreapta sau de la stânga Mea, ci ele sunt pentru cei pentru care s-au pregătit.” 41 Când au auzind ceilalţi zece, au început să se mânie pe Iacov şi pe Ioan. 42 Dar Iisus i-a chemat la El şi le-a zis: „Ştiţi că cei care se socotesc cârmuitori ai neamurilor domnesc peste ele şi cei mai mari ai lor le stăpânesc cu putere. 43 Între voi să nu fie aşa, ci acela care vrea să fie mai mare între voi să fie slujitorul vostru. 44 Iar cel care vrea să fie întâiul între voi să fie robul tuturor. 45 Fiindcă nici Fiul Omului nu a venit să I se slujească, ci ca El să slujească şi să-şi dea viaţa drept răscumpărare pentru mulţi.”
Vindecarea orbului din Ierihon
46 Şi au mers în Ierihon. Iar pe când ieşeau din Ierihon, El, ucenicii Lui şi o mare mulţime de oameni, iată că fiul lui Timeu, Bartimeu, un orb care cerşea, şedea la marginea drumului. 47 Auzind el că este Iisus Nazarineanul, a început să strige: „Iisuse, Fiul lui David, ai milă de mine!” 48 Mulţi îl certau ca să tacă. Dar el striga şi mai tare: „Fiul lui David, ai milă de mine!” 49 Oprindu-se Iisus, a zis: „Chemaţi-l!” Şi l-au chemat pe orb, zicându-i: „Îndrăzneşte, scoală-te! Te cheamă!” 50 Iar orbul, aruncând haina de pe el, a sărit în picioare şi a venit la Iisus. 51 Iisus l-a întrebat: „Ce vrei să-ţi fac?” Şi orbul a răspuns: „Învăţătorule, să văd din nou.” 52 Iisus i-a zis: „Du-te, credinţa ta te-a mântuit.” Şi îndată a văzut din nou şi L-a urmat pe Iisus pe cale.
Sar pharaighiol cana dui tărne muchăn‐pe iech‐avrăsa.
1 O Isus găleatar othar, ta vi avileas andă‐l thana le Iudeiacă, părdal o Iordano. Ăl but manușa chidineaile pala Leste; ta, pala sar vo cărălas, astardeas pale te sîcavel‐len. 2 Avile‐Leste ăl Fariseie; vi, te thon‐Les tela ăl pharimata, pușle‐Lestar te daștil iech manuș te mechăl‐pe pesca jiuvleatar. 3 Orta palpale phenel, Vo phenel‐lengă: „So poruncil‐tumengă o Moise?“ 4 „O Moise“, phende von, „muchleas cai o manuș te del iech lil muchlimasco, te muchăl‐pe latar.“ 5 O Isus phenel‐lengă: „Sostar tumaro ilo sîn sar o bar, ramosardeas o Moise cadea porunca tumengă. 6 Ta ji catar astarghileas e lumea, ‘O Del cărdeas lengă manușăs vi jiuvlea. 7 Anda codea o manuș avela te mechăl pescă dades vi pesca devora, avela te jiuvel pesca romneasa. 8 Cadea că von ăl dui avena iech corcoro stato.’ Cadea că ci sîn butăr dui, ta sîn iech corcoro stato. 9 Cadea, că so thodeas andă iech than o Del, o manuș te ci duriarăl iech‐avrăstar.“ 10 And‐o chăr, ăl ucenice pale pușle‐Les pa codola buchea so sîn ramome mai opră. 11 Vo phenel‐lengă: „Fărsavo mechăl pesca romnea, vi lel pescă avre romnea, cărăl curvișago lasa; 12 ta vi iech romni te mecăl‐pe pescă manușăstar, vi lel pescă avră manușăs cărăl curvișago.“
Ăl șeavoră
13 Ande‐Lescă varăsave șeavorăn, te arăsăl‐lende. Ta ăl ucenice hale‐pe codolența save andea‐le. 14 Cana dichleas o Isus cadea buchi, holeaileas, vi phendeas‐lengă: „Te muchăn le șeavorăn te aven‐Mande, te ci torghiarăn‐len; sostar o Raimo le Devlesco sîn codolengo sar sîn von. 15 Ceaces phenav‐tumengă că, fărsavo ci avela te lel o Raimo le Devlesco sar iech șeavoro, andă ci iech fealo ci jial andă leste!“ 16 Pala codea lea‐len and‐e angali, vi mișto lașiardeas‐len, sar vi thodeas Pescă vast pă lende.
O tărno barvalo
17 Ta sa acana cana sas te jial dromeste, nașleas‐Leste iech manuș, savo thodeas‐pe p‐ăl cianga angla Leste, vi pușleas‐Lestar: „Lașe Sîcade Raie, so te cărav te avel‐man o traio sa dăiech?“ 18 „Sostar phenes‐Mangă lașe?“ phendeas‐lescă o Isus. „Chonic ci sîn lașio numa Iech corcoro: o Del.“ 19 Prinjeanes ăl porunci: „Te ci căres curvișago; te ci mudarăs; te ci ciorăs; te ci thos iech mărturie hohamni; te ci tharăs; te des e pachiv chire dades vi chire devora.“ 20 Vo palpale phenel‐Lescă: „Sîcade Raie, sa cadala buchea rodem te dichav lendar zurales anda munro tărnimo.“ 21 O Isus dichleas orta pă leste, faileas‐Les lestar, vi phendeas‐lescă: „Ci sîn tut iech buchi; jiatar te bichines sa so sîn‐tut, te des le ciorăn, avela te avel‐tut iech barvalimo and‐o ceri. Pala codea te aves, le chiro trușul, te aves pala Mande.“ 22 Hachiarghileas pharăs cadale dumendar, cado manuș găleatar tristome; sostar sas‐les but barvalimo. 23 O Isus dichleas pașa Peste sa bithanal, vi phendeas Pescă ucenicengă: „Pharăs avela te jial andră and‐o Raimo le Devlesco save sîn‐len barvalimo!“ 24 Ăl ucenice așile sar pahome le Isusăscă dumendar. O Isus pale leas te del duma, vi phenel‐lengă: „Șeaveale, pharăs avela codolengă save thon pengo pachiamo and‐o barvalimo, te jian andră and‐o Raimo le Devlesco! 25 Ci sîn cadea pharo te nachăl pa o can le suveaco iech cămila, sar te jial andră iech barvalo and‐o Raimo le Devlesco!“ 26 Ăl ucenice așile mai zurales sar pahome, ta vi phenenas iech‐avrăscă: „Savo sîn codo savo avela mîntuime?“ 27 O Isus dichăl orta pă lende, vi phenel‐lengă: „Cadea buchi daștil te ci cărghiol manușăstar, ta na catar o Del; sostar savoră buchi daștil te cărghiol le Devlestar.“
Sar te avel amen traio sa dăiech
28 O Petro astardeas te phenel‐Lescă: „Eta ame muchleam savoră cola, ta avileam pala Tute.“ 29 O Isus palpale phenel; „Ceaces phenav‐tumengă că ci sîn chonic, savo te muchleas chăr, sar vi phralorăn, sar phenorăn, sar dades, sar devora, sar romnea, sar șeavorăn, sar phuvea, anda Mande vi anda e Evanghelia, 30 vi te ci hutilel acana, andă cadale șăle bărșănga, iech șălvar te hutilel mai but: chăra, phralorăn, pheien, deien, șeavorăn, vi phuvea, le nașaimasa; cai andă‐l col‐avera șăla bărșa save avela te aven, traio sa dăiech. 31 But jene anda‐l intușdine avela te aven ăl palune, vi but jene anda‐l palune avela te aven ăl intușdine.“
O Isus cărăl prinjeandino Pesco merimo vi o ușteaimo anda o merimo
32 Von sas p‐o drom vi jianas c‐o Ierusalimo; ta o Isus jialas angla lende. Ăl ucenice hachiarghionas pharimasa, jianas darasa pala Leste. Chardeas peste le dășudonen, vi astardeas te del‐lengă duma pa ăl buchea so avela te cărghion Lesa. 33 „Eta“, phendeas Vo, „jias and‐o Ierusalimo, ta o Șeavo le manușăsco avela dino andă‐l vast le mai bare rașango vi andă‐l vast le sîcadine rango. Von avela te doșarăn‐Les merimască, vi avela te den‐Les andă‐l vast le neamongo, 34 save avela te prasan‐pe Lestar, avela te marăn‐Les raiența, avela te șiungarden‐Les vi avela te mudarăn‐Les; ta, pala trin ghesa, avela te uștel opră anda o merimo.“
So mangăn ăl șeave le Zebedeiescă
35 Ăl șeave catar o Zebedei, o Iacovo vi o Ioano, avile c‐o Isus, vi phende‐Lescă: „Sîcade Raie, camasas te cărăs‐amengă so mangas Tutar.“ 36 Vo phendeas‐lengă: „So camen te cărav‐tumengă?“ 37 „Te des‐amen“, phende‐Lescă von, „te bășas iech pă chiro ceacio vast vi o col‐aver p‐o col‐aver vast, cana avesa hureado andă Chiri slava.“ 38 O Isus palpale phenel‐lengă: „Ci jianen so mangăn. Daștin tume te pen o paharo, savo avela te peav Me, avela te pen‐les vi te aven boldine codole bolimasa savesa avela te avav Me?“ 39 „Daștisaras“ phende von. Ta o Isus palpale phenel‐lengă: „Sîn ceaces că o paharo savo peav Me, avela te pen‐les, vi le bolimasa savesa avo boldino Me, avena vi tume boldine; 40 ta e pachiv te bășăs p‐o ceacio sar vi pă Munro col‐aver vast, ci de‐lpe Mandar te dav‐la, ta codea sîn încărdini codolengă savengă sas cărdine.“ 41 Ăl deș, cana așunde cadea buchi, astarde te holeaivon p‐o Iacovo vi p‐o Ioano. 42 O Isus chardeas len Peste, vi phendeas‐lengă: „Jianen că save sîn dichline sar te aven bare le neamonengă, sîn‐len raimo pă lende, cadea că lengă bare den‐len porunci bucheaco raimasa. 43 Ta mașcar tumende te ci avel cadea, ta fărsavo camel te avel baro anda tumende te avel tumengă slujitori; 44 ta vi savo camela te avel o intușdino anda tumende, te avel tumaro robașo savorăngo. 45 Sostar o Șeavo le manușăsco ci avileas te slujin‐Lescă, ta Vo te slujil, vi te del Pesco traio sar palpale chinimo anda butende!“
O coro o Bartimeu
46 Arăsleas and‐o Ierihono. Ta cana inclelas avri o Isus anda o Ierihono Pescă ucenicența vi zurales bute manușănța, o șeavo le Timoiesco, o Bartimeu, o iech coro savo mangălas, sas tele bășado pașa o drom, vi mangălas. 47 Vo așundeas că nachăl o Isus anda o Nazareto, vi astardeas te del mui zurales: „Isuse, o Șeavo le Davidosco, te avel‐Tut mila anda mande!“ 48 But jene hanas‐pe lesa te așel le mosa; ta vo mai zurales delas anda o mui: „O Șeavo le Davidosco, te avel‐Tut mila anda mande!“ 49 O Isus torghileas, vi phendeas: „Charăn‐les!“ Charde le corăs, vi phende‐lescă: „Te tromas, uști opră, sostar charăl‐tut.“ 50 O coro șiudeas peschi thalic; hucleas, vi avileas c‐o Isus. 51 O Isus pale leas te del duma, sar vi phendeas: „So cames te cărav‐tucă?“ „Rabuni“, phendeas‐Lescă o coro, „te hutilav munro dichlimo.“ 52 Ta o Isus phendeas‐lescă: „Jiatar, chiro pachiamo mîntuisardeas tut.“ Sa acana o coro hutildeas pesco dichlimo, vi găleas po drom pala o Isus.