1 Cuvintele împăratului Lemuel, învățătura pe care i-o dădea mama sa. 2 Ce să-ți spun, fiule? Ce să-ți spun, fiul trupului meu?
Ce să-ți spun, fiule, rodul juruințelor mele? 3 Nu-ți da femeilor vlaga și dezmierdările tale celor ce-i pierd pe împărați! 4 Nu se cade împăraților, Lemuele, nu se cade împăraților să bea vin, nici voievozilor să umble după băuturi tari,
5 ca nu cumva, bând, să uite legea și să calce drepturile tuturor celor nenorociți.
6 Dați-i băuturi tari celui ce piere și vin celui cu sufletul amărât,
7 ca să bea să-și uite sărăcia
și să nu-și mai aducă aminte de necazurile lui!
8 Deschide-ți gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiți! 9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și apără-i pe cel nenorocit și pe cel lipsit! În luna martie onorăm cu mare cinste și prețuire femeile printr-un citat aparținând lui Christine de Pisan: ”Acordați-i cinste femeii! Așa trebuie să fie, căci Dumnezeu, care a creat-o, o iubește.”
10 În luna martie onorăm cu mare cinste și prețuire femeile printr-un citat aparținând lui Christine de Pisan: ”Acordați-i cinste femeii! Așa trebuie să fie, căci Dumnezeu, care a creat-o, o iubește.”
Ea este mai de preț decât mărgăritarele.
11 Inima bărbatului se încrede în ea
și nu duce lipsă de venituri.
12 Ea îi face bine, și nu rău,
în toate zilele vieții sale.
13 Ea face rost de lână și de in
și lucrează cu mâini harnice.
14 Ea este ca o corabie de negoț:
de departe își aduce pâinea.
15 Ea se scoală când este încă noapte și le împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
16 Se gândește la un ogor și-l cumpără;
din rodul muncii ei sădește o vie.
17 Ea își încinge mijlocul cu putere
și își oțelește brațele.
18 Vede că munca îi merge bine,
lumina ei nu se stinge noaptea.
19 Ea pune mâna pe furcă
și degetele ei țin fusul.
20 Ea își întinde mâna către cel nenorocit, își întinde brațul către cel lipsit.
21 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei,
căci toată casa ei este îmbrăcată cu cârmâziu.
22 Ea își face învelitori,
are haine de in subțire și purpură.
23 Bărbatul ei este bine văzut la porți, când șade cu bătrânii țării.
24 Ea face cămăși și le vinde
și-i dă cingători negustorului.
25 Ea este îmbrăcată cu tărie și slavă
și râde de ziua de mâine.
26 Ea deschide gura cu înțelepciune
și învățături plăcute îi sunt pe limbă.
27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei
și nu mănâncă pâinea lenevirii.
28 Fiii ei se scoală și o numesc fericită;
bărbatul ei se scoală și-i aduce laude, zicând:
29 „Multe fete au o purtare cinstită,
dar tu le întreci pe toate.”
30 Dezmierdările sunt înșelătoare și frumusețea este deșartă,
dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
SBIR dorește La mulți ani tuturor femeilor! O primăvară frumoasă! Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preț decât mărgăritarele. Inima bărbatului se încrede în ea și nu duce lipsă de venituri. Ea îi face bine, și nu rău, în toate zilele vieții sale. Ea face rost de lână și de in și lucrează cu mâini harnice. Ea este ca o corabie de negoț: de departe își aduce pâinea. Ea se scoală când este încă noapte și dă hrană casei sale și împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale. Se gândește la un ogor și-l cumpără; din rodul muncii ei sădește o vie. Ea își încinge mijlocul cu putere și își oțelește brațele. Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea. Ea pune mâna pe furcă și degetele ei țin fusul. Ea își întinde mâna către cel nenorocit, își întinde brațul către cel lipsit. Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cârmâziu. Ea își face învelitori, are haine de in subțire și purpură. Bărbatul ei este bine văzut la porți, când șade cu bătrânii țării. Ea face cămăși și le vinde și dă cingători negustorului. Ea este îmbrăcată cu tărie și slavă și râde de ziua de mâine. Ea deschide gura cu înțelepciune și învățături plăcute îi sunt pe limbă. Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei și nu mănâncă pâinea lenevirii. Fiii ei se scoală și o numesc fericită; bărbatul ei...
31 SBIR dorește La mulți ani tuturor femeilor! O primăvară frumoasă! Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preț decât mărgăritarele. Inima bărbatului se încrede în ea și nu duce lipsă de venituri. Ea îi face bine, și nu rău, în toate zilele vieții sale. Ea face rost de lână și de in și lucrează cu mâini harnice. Ea este ca o corabie de negoț: de departe își aduce pâinea. Ea se scoală când este încă noapte și dă hrană casei sale și împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale. Se gândește la un ogor și-l cumpără; din rodul muncii ei sădește o vie. Ea își încinge mijlocul cu putere și își oțelește brațele. Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea. Ea pune mâna pe furcă și degetele ei țin fusul. Ea își întinde mâna către cel nenorocit, își întinde brațul către cel lipsit. Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cârmâziu. Ea își face învelitori, are haine de in subțire și purpură. Bărbatul ei este bine văzut la porți, când șade cu bătrânii țării. Ea face cămăși și le vinde și dă cingători negustorului. Ea este îmbrăcată cu tărie și slavă și râde de ziua de mâine. Ea deschide gura cu înțelepciune și învățături plăcute îi sunt pe limbă. Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei și nu mănâncă pâinea lenevirii. Fiii ei se scoală și o numesc fericită; bărbatul ei...
și faptele ei s-o laude la porțile cetății!
