Întruparea Cuvântului
1 La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu . 2 El era la început cu Dumnezeu. 3 Toate lucrurile au fost făcute prin El; și nimic din ce a fost făcut n-a fost făcut fără El. 4 În El era viața, și viața era lumina oamenilor. 5 Lumina luminează în întuneric, și întunericul n-a biruit-o. 6 A venit un om trimis de Dumnezeu: numele lui era Ioan. 7 El a venit ca martor, ca să mărturisească despre Lumină, pentru ca toți să creadă prin el. 8 Nu era el Lumina, ci el a venit ca să mărturisească despre Lumină. 9 Lumina aceasta era adevărata Lumină, care îl luminează pe orice om, venind în lume . 10 El era în lume, și lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. 11 A venit la ai Săi, și ai Săi nu L-au primit. 12 Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu, 13 născuți nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu. 14 Și Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi, plin de har și de adevăr. Și noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl. 15 Ioan a mărturisit despre El când a strigat: „El este Acela despre care ziceam eu: «Cel ce vine după mine este înaintea mea, pentru că era înainte de mine.»” 16 Și noi toți am primit din plinătatea Lui și har după har; 17 căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul și adevărul au venit prin Isus Hristos. 18 Nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.
Mărturia lui Ioan Botezătorul
19 Iată mărturisirea făcută de Ioan când iudeii au trimis din Ierusalim niște preoți și leviți să-l întrebe: „Tu cine ești?” 20 El a mărturisit și n-a tăgăduit: a mărturisit că nu este el Hristosul. 21 Și ei l-au întrebat: „Dar cine ești? Ești Ilie ?” Și el a zis: „Nu sunt.” „Ești Prorocul ?” Și el a răspuns: „Nu.” 22 Atunci i-au zis: „Dar cine ești? Ca să le dăm un răspuns celor ce ne-au trimis. Ce zici tu despre tine însuți?” 23 „Eu”, a zis el, „sunt glasul celui ce strigă în pustie: «Neteziți calea Domnului», cum a zis prorocul Isaia.” 24 Trimișii erau din partea fariseilor. 25 Ei i-au mai pus următoarea întrebare: „Atunci de ce botezi, dacă nu ești Hristosul, nici Ilie, nici Prorocul?” 26 Drept răspuns, Ioan le-a zis: „Eu botez cu apă, dar în mijlocul vostru stă Unul pe care voi nu-L cunoașteți. 27 El este Acela care vine după mine și care este înaintea mea; eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălțămintei Lui.” 28 Aceste lucruri s-au petrecut în Betabara , dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
Mielul lui Dumnezeu
29 A doua zi Ioan L-a văzut pe Isus venind la el și a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii! 30 El este Acela despre care ziceam: «După mine vine un om care este înaintea mea, căci era înainte de mine.» 31 Eu nu-L cunoșteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă: ca El să fie făcut cunoscut lui Israel.” 32 Ioan a făcut următoarea mărturisire: „Am văzut Duhul coborându-Se din cer ca un porumbel și oprindu-Se peste El. 33 Eu nu-L cunoșteam, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă mi-a zis: «Acela peste care vei vedea Duhul coborându-Se și oprindu-Se este Cel ce botează cu Duhul Sfânt.» 34 Și eu am văzut lucrul acesta și am mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu.”
Cei dintâi ucenici
35 A doua zi Ioan stătea iarăși cu doi dintre ucenicii lui. 36 Și pe când Îl privea pe Isus umblând, a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu!” 37 Cei doi ucenici l-au auzit rostind aceste vorbe și au mers după Isus. 38 Isus S-a întors și, când i-a văzut că merg după El, le-a zis: „Ce căutați?” Ei I-au răspuns: „Rabi” (care, tălmăcit, înseamnă: „Învățătorule”), „unde locuiești?” 39 „Veniți de vedeți” , le-a zis El. S-au dus și au văzut unde locuia; și în ziua aceea au rămas la El. Era cam pe la ceasul al zecelea. 40 Unul din cei doi care auziseră cuvintele lui Ioan și merseseră după Isus era Andrei , fratele lui Simon Petru. 41 El cel dintâi l-a găsit pe fratele său, Simon, și i-a zis: „Noi L-am găsit pe Mesia” (care, tălmăcit, înseamnă: „Hristos”). 42 Și l-a adus la Isus. Isus l-a privit și i-a zis: „Tu ești Simon, fiul lui Iona; tu te vei chema Chifa” (care, tălmăcit, înseamnă: „Petru”). 43 A doua zi Isus a vrut să Se ducă în Galileea și l-a găsit pe Filip . Și i-a zis: „Vino după Mine!” 44 Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei și a lui Petru. 45 Filip l-a găsit pe Natanael și i-a zis: „Noi L-am găsit pe Acela despre care au scris Moise , în Lege, și Prorocii : pe Isus din Nazaret , fiul lui Iosif.” 46 Natanael i-a zis: „Poate ieși ceva bun din Nazaret ?” „Vino și vezi!”, i-a răspuns Filip. 47 Isus l-a văzut pe Natanael venind la El și a zis despre el: „Iată cu adevărat un israelit în care nu este vicleșug.” 48 „De unde mă cunoști?”, I-a zis Natanael. Drept răspuns, Isus i-a zis: „Te-am văzut mai înainte să te cheme Filip, când erai sub smochin.” 49 Natanael I-a răspuns: „Rabi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Tu ești Împăratul lui Israel!” 50 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Pentru că ți-am spus că te-am văzut sub smochin crezi? Lucruri mai mari decât acestea vei vedea.” 51 Apoi i-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că de acum încolo veți vedea cerul deschis și pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se și coborându-se peste Fiul Omului.”
O Kărdimos le Divanohko.
1 Mai anglal sas o Divano, thai o Divano sas le Devllesa, thai o Divano sas o Dell.
2 O sas dă anglal le Devllesa.
3 Sal butea sas kărdine anda Leste; thai khanči anda so sas kărdo, nas kărdo bi Lehko.
4 Ande Leste sas e čivava, thai e čivava sas e lumina le manušendi.
5 E lumina străfeal ando tuneriko, thai o tuneriko či nakhadeala.
6 Avilo khă manuši tradino le Devllestar: o anau lehko sas Ioano.
7 O avilo sar martoro, te delduma pa e Lumina, anda ka saoŕă te patean anda leste.
8 Nas o e Lumina. Ta o avilo te delduma pa e Lumina.
9 E Lumina kadea sas e čeači Lumina, kai străfeal orsave manušes, avindoi ande lumea.
10 O sas ande lumea, thai e lumea sas kărdi Lestar, ta e lumea či prinjeandea Les.
11 Avilo ka Pehkă, thai Lehkă či primisarde Les.
12 Ta saoŕăngă kolengă kai primisarde Les, kolengă kai patean ande Lehko Anau, dea le o čeačimos te kărdeon šeave le Devllehkă;
13 Kărdine na andoa rat, čina anda o kamimos lengo, čina andoa kamimos vokh manušehko, ta andoa Dell.
14 Thai o Divano kărdi'lo stato, thai bešlo maškar amende, pherdo xaro thai čeačimos. Thai ame dikhleam e slava Lesti, khă slava orta sar e slava le korkorăhko kărdo andoa Dadd.
15 O Ioan deaduma pa Leste, kana çîpisardea: „O sî Kukoa pa sao phendemas me: „Kukoa kai avel pala mande, sî angla mande, angla kă sas anglal mandar.”
16 Thai ame saoŕă leam andoa pherdimos Lehko, thai xaro pala xaroste;
17 kă e kris sas dini andoa Moise, ta o xaro thai o čeačimos avile andoa Isus Kristoso.
18 Khonikh či dikhlea vokh data le Devlles; korkoŕo Lehko Šeau, kai sî ando bărkh le Daddehko, Kodoa kărdea Les prinjeando.
O dimosduma le Ioanohko Bolditorehko.
19 Dikta o dimosduma phendino le Ioanostar, kana le Iudeia tradine andoa Ierusalimo varesar raša thai Leviçea te pušen les: „Tu kon san?”
20 O deaduma thai či deapeparpale: phendea kă o nai o Kristoso.
21 Thai on pušline les: „Ta kon san? San o Ilia?” thai o phendea: „Či sîm!” „San prooroko?” Thai o deas anglal: „Či!”
22 Atunčeara phendine lehkă: „Ta kon san? Kaste dašti phenas kolengă kai tradea me. So phenes tu korkoŕo pa tute?”
23 „Me”, phendea o, „sîm o mui kolehko kai çîpil ande pustia: „Orton o drom le Raiehko”, sar phendea o prooroko o Isaia.”
24 Le tradine sas andai rig le Fariseiendi.
25 On mai thodine lehkă kakoa pušlimos: „Atunčeara sostar boles, kana či san o Kristoso, či o Ilia, či o prooroko?”
26 Orta čeačimos, o Ioano phendea lengă: „Me bolau paiesa; ta ando maškar tumaro bešel Iekh, kai tume či prinjeanen Les.
27 O sî Kodoa kai avel pala mande, – thai kai bešel angla mande; me na sîm vreaniko te pîtrau Lesti aravli Lehkă podimasti.”
28 Kadala butea sas kărdine ande Betabara, înteal o Iordano, kai bolelas o Ioano.
O bakrišo le Devllehko.
29 Ando duito des, o Ioan dikhlea le Isusos avindoi leste, thai phendea: „Dikta o bakrišo le Devllehko, kai vazdel o bezex la lumeako!
30 O sî Kodoa pa sao phenauas: „Pala mande avel khă manuši, kai sî angla mande, kă sas angla mande.
31 Me či prinjeanauas Les, ta orta anda kodea avilem te bolau paiesa: Ka O te avel kărdo prinjeando le Israelohkă.”
32 O Ioano kărdea kadoa phendimos: „Dikhlem o Duxo ulindoi andoa čeri sar khă gulumbo thai atărdi'lo pa Leste.
33 Me či prinjeanauas Les; ta Kukoa kai tradea ma te bolau paiesa, phendea mangă: „Kodoa pa sao dikhăsa o Duxo ulindoi thai atărdeardoi, sî kukoa kai bolel Sfîntone Duxoasa.”
34 Thai me dikhlem e buti kadea, thai phendem kă O sî o Šeau le Devllehko.”
Le anglal jene.
35 O duito des, o Ioan bešelas pale duie jenença lehkă.
36 Thai, ta kana dikhlea le Isusos phirindoi, phendea: „Dikta o bakrišo le Devllehko!”
37 Le dui jene ašunde les phendindoi kadala orbe, thai găline pala o Isus.
38 O Isus amboldea pe, thai, kana dikhlea le kă jean pala Leste, phendea lengă: „So roden?” On dine Les anglal: „Rabi (kai, amboldino, sî Sîkaitorina), kai bešes?”
39 „Aven ta dikhăn”, phendea lengă O. Găline thai dikhline kai bešelas; thai ando des kodoa ašile Leste. Sas kam koa čeaso le dešengo.
40 Iekh anda kukola dui, kai ašundinesas le divanuri le Ioanohkă thai gălesas pala o Isus, sas o Andrei, o phral le Simon Petrohko.
41 O, kukoa anglal, arakhlea pehkă phrales le Simonos, thai phendea lehkă: „Ame arakhleam le Mesias” (kai, amboldino sî Kristoso).
42 Thai nigărdea les koa Isus. O Isus dikhlea pe leste, thai phendeas: „Tu san o Simono, o šeau le Ioanahko; tu bušosa Chifa „(kai, amboldino sî Petro).
43 O duito des kamblea te jeal ande Galilea, thai arakhlea le Filipos. Thai phendea lehkă: „Av pala Mande.”
44 O Filip sas anda e Betsaida, e četatea le Andreiesti thai le Petrosti.
45 O Filip arakhlea le Natanaelos, thai phendea lehkă: „Ame arakhleam Kukoles, pa sao ramosardea o Moise ande Kris, thai le prooročea: le Isusos andoa Nazareto, o šaeu le Iosifohko.
46 O Natanelo phendea lehkă: „Dašti anklel vareso lašo andoa Nazareto?” „Av thai dikh!” dea les anglal o Filip.
47 O Isus dikhlea le Natanaelos avindoi Leste, thai phendea pa leste: „Dikta čeačimasa khă Israelito, ande sao nai čiorimos.”
48 „Katar prinjeanes ma?” phendea Lehkă o Natanaelo. Čeačio phendimos o Isus phendea lehkă: „Dikhlem tu mai anglal kaste bušos Filip, kana sanas tala o smoitino.”
49 O Natanaelo dea Les anglal: „Rabi, Tu san o Šeau le Devllehko, Tu san o Thagar le Israelohko!”
50 Čeačio phendimos, o Isus phendea lehkă: „Anda kă phendem tukă kă dikhlem tu tala o smoitino, pateas? Butea mai bară dă sar kadala dikhăsa.”
51 Pala kodea phendea lehkă: „Čeačimasa, čeačimasa, phenau tumengă, kă, dă akanara întea, dikhăna o čeri pîtărdo thai le înjeren le Devllehkă sar anklen thai ulen poa Šeau le manušehko.”