Anul sabatic
1 Domnul a vorbit cu Moise pe muntele Sinai și i-a zis: 2 „Vorbește-le copiilor lui Israel și spune-le:
«Când veți intra în țara pe care v-o dau, pământul să se odihnească, să țină un Sabat în cinstea Domnului. 3 Șase ani să-ți semeni ogorul, șase ani să-ți tai via și să strângi roadele. 4 Dar anul al șaptelea să fie un Sabat, o vreme de odihnă pentru pământ, un Sabat ținut în cinstea Domnului: în anul acela să nu-ți semeni ogorul și să nu-ți tai via. 5 Să nu seceri ce va ieși din grăunțele căzute de la seceriș și să nu culegi strugurii din via ta netăiată: acesta să fie un an de odihnă pentru pământ. 6 Ceea ce va ieși de la sine din pământ în timpul Sabatului lui să vă slujească de hrană, ție, robului și roabei tale, celui tocmit de tine cu ziua și străinului care locuiește cu tine, 7 vitelor tale și fiarelor din țara ta; tot venitul pământului să slujească de hrană.
Anul de veselie. Răscumpărarea averilor și a robilor
8 Să numeri șapte săptămâni de ani, de șapte ori șapte ani, și zilele acestor șapte săptămâni de ani vor face patruzeci și nouă de ani. 9 În a zecea zi a lunii a șaptea să pui să sune cu trâmbița răsunătoare; în Ziua Ispășirii, să sunați cu trâmbița în toată țara voastră 10 și să sfințiți astfel anul al cincizecilea. Să vestiți slobozenia în țară pentru toți locuitorii ei: acesta să fie pentru voi anul de veselie; fiecare din voi să se întoarcă la moșia lui și fiecare din voi să se întoarcă în familia lui. 11 Anul al cincizecilea să fie pentru voi anul de veselie; atunci să nu semănați , să nu secerați ce vor aduce ogoarele de la ele și să nu culegeți via netăiată. 12 Căci este anul de veselie: să-l priviți ca ceva sfânt. Să mâncați ce vă vor da ogoarele voastre. 13 În anul acesta de veselie, fiecare din voi să se întoarcă la moșia lui. 14 Dacă îi vindeți ceva aproapelui vostru sau dacă cumpărați ceva de la aproapele vostru, niciunul din voi să nu-l înșele pe fratele lui. 15 Să cumperi de la aproapele tău socotind anii de la anul de veselie și el să-ți vândă socotind anii de rod. 16 Cu cât vor fi mai mulți ani, cu atât să ridici prețul și, cu cât vor fi mai puțini ani, cu atât să-l scazi, căci el îți vinde numai numărul secerișurilor. 17 Niciunul din voi să nu-l înșele deci pe aproapele lui și să te temi de Dumnezeul tău, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru. 18 Împliniți legile Mele, păziți poruncile Mele și împliniți-le, și veți locui fără frică în țară! 19 Țara își va da roadele, veți mânca din ele și vă veți sătura și veți locui fără frică în ea. 20 Dacă veți zice: ‘Ce vom mânca în anul al șaptelea, fiindcă nu vom semăna și nu vom strânge roadele?’, 21 Eu vă voi da binecuvântarea Mea în anul al șaselea și pământul va da roade pentru trei ani. 22 Când veți semăna în anul al optulea, veți mânca tot din vechile roade; până la al nouălea an, până la noile roade, veți mânca tot din cele vechi. 23 Pământurile să nu se vândă pe veci; căci țara este a Mea, iar voi sunteți la Mine ca niște străini și venetici. 24 De aceea, în toată țara pe care o veți stăpâni, să dați dreptul de răscumpărare pentru pământuri. 25 Dacă fratele tău sărăcește și vinde o bucată din moșia lui, cel ce are drept de răscumpărare, ruda lui cea mai de aproape, să vină și să răscumpere ce a vândut fratele său. 26 Dacă un om nu are pe nimeni care să aibă drept de răscumpărare și-i stă în putință lui singur să facă răscumpărarea, 27 să socotească anii de la vânzare, să-i dea înapoi cumpărătorului ce prisosește și să se întoarcă la moșia lui. 28 Dacă nu are cu ce să-i dea înapoi, lucrul vândut să rămână în mâinile cumpărătorului până la anul de veselie; la anul de veselie , el să se întoarcă la moșia lui și cumpărătorul să iasă din ea. 29 Dacă un om vinde o casă de locuit într-o cetate înconjurată cu ziduri, să aibă drept de răscumpărare până la împlinirea unui an de la vânzare; dreptul lui de răscumpărare să țină un an. 30 Dar dacă această casă, așezată într-o cetate înconjurată cu ziduri, nu este răscumpărată înainte de împlinirea unui an întreg, ea le va rămâne pe veci cumpărătorului și urmașilor lui, iar în anul de veselie să nu iasă din ea. 31 Casele din sate care nu sunt înconjurate cu ziduri să fie privite ca țarini de pământ: ele vor putea fi răscumpărate și cumpărătorul va ieși din ele în anul de veselie. 32 Cât privește cetățile leviților și casele pe care le vor avea ei în aceste cetăți, leviții să aibă un drept necurmat de răscumpărare. 33 Cine va cumpăra de la leviți o casă să iasă în anul de veselie din casa vândută lui și din cetatea în care o avea, căci casele din cetățile leviților sunt averea lor în mijlocul copiilor lui Israel. 34 Ogoarele așezate în jurul cetăților leviților nu se vor putea vinde, căci ei le vor stăpâni pe veci. 35 Dacă fratele tău sărăcește și nu mai poate munci lângă tine, să-l sprijini , fie ca străin, fie ca venetic, ca să trăiască împreună cu tine. 36 Să nu iei de la el nici dobândă, nici camătă: să te temi de Dumnezeul tău și fratele tău să trăiască împreună cu tine. 37 Să nu-i împrumuți banii tăi cu dobândă și să nu-i împrumuți merindele tale pe camătă. 38 Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care v-am scos din țara Egiptului ca să vă dau țara Canaanului, ca să fiu Dumnezeul vostru. 39 Dacă fratele tău sărăcește lângă tine și ți se vinde ție, să nu-l pui să-ți facă muncă de rob, 40 ci să fie la tine ca un om tocmit cu ziua, ca un venetic; să stea în slujba ta până la anul de veselie. 41 Atunci să iasă de la tine el și copiii lui care vor fi cu el și să se întoarcă în familia lui, la moșia părinților lui. 42 Căci ei sunt slujitorii Mei, pe care i-am scos din țara Egiptului; să nu fie vânduți cum se vând robii. 43 Să nu-l stăpânești cu asprime și să te temi de Dumnezeul tău. 44 Dacă vrei să ai robi și roabe, să-i iei de la neamurile care vă înconjoară; de la ele să cumpărați robi și roabe. 45 Veți putea să-i cumpărați și dintre copiii străinilor care vor locui la tine și din familiile lor pe care le vor naște în țara voastră; ei vor fi averea voastră. 46 Îi puteți lăsa moștenire copiilor voștri după voi, ca pe o moșie, și puteți să-i țineți astfel robi pe veci. Cât despre frații voștri, copiii lui Israel, niciunul din voi să nu-l stăpânească pe fratele său cu asprime. 47 Dacă un străin sau un venetic se îmbogățește și fratele tău sărăcește lângă el și i se vinde străinului care locuiește la tine sau vreunuia din familia străinului, 48 el să aibă drept de răscumpărare după ce se va fi vândut: unul din frații lui să poată să-l răscumpere. 49 Unchiul lui sau fiul unchiului lui sau una din rudele lui de aproape va putea să-l răscumpere sau, dacă are mijloace, să se răscumpere singur . 50 Să facă socoteala cu cel ce l-a cumpărat, din anul când s-a vândut până în anul de veselie, și prețul de plătit va atârna de numărul anilor, care vor fi prețuiți ca ai unui om tocmit cu plată. 51 Dacă mai sunt încă mulți ani până la anul de veselie, să-și plătească răscumpărarea după prețul anilor acelora și să-l scadă din prețul cu care a fost cumpărat; 52 dacă mai rămân puțini ani până la anul de veselie, să le facă socoteala și să-și plătească răscumpărarea după acești ani. 53 Să fie la el ca unul tocmit cu anul; și acela la care va fi să nu se poarte cu asprime cu el sub ochii tăi. 54 Iar dacă nu este răscumpărat în niciunul din aceste feluri, să iasă de la el în anul de veselie, el și copiii lui care vor fi împreună cu el. 55 Căci copiii lui Israel sunt robii Mei; ei sunt robii Mei, pe care i-am scos din țara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
O bărši savatiko.
1 O Rai dea duma le Moisahkă po baŕbaro o Sinai, thai phendea:
2 „De duma le šeavengă le Israelohkă, thai phen lengă: „Kana šona tume ando čem kai dau tumengă les, e phuw te xodinill, te nikrăl khă Savato ande pativ le Raiesti.
3 Šou bărši te thos ande phuw ande teo ogoro, šou bărši te šines ti raz, thai te tides le roduri.
4 Ta ando bărši o eftato te avel khă Savato, khă čiro xodinako anda e phuw, khă Savato nikărdo ande pativ le Raiesti: ando bărši kodoa te na thos ande phuw ka teo ogoro, thai te na šines e răz.
5 Te na tides so anklela anda le sămînçe kai pele katoa tidimos, thai te na tides le strugurea anda ti răz e šindi: kadoa te avel khă bărši xodinako anda e phuw.
6 Kodoa so anklela anda peste anda e phuw ando čiro le Savatohko lehko, te avel tume kandimos xabenehko, tukă, te robohkă, tea roabakă, kukolehkă tomnime tutar le desăsa thai le străinohkă kai bešel tusa,
7 te gurumneangă thai le juvindimatăngă anda teo čem; sa o ankalaimos la phuweako te kandeltume xabenehkă.
O bărši le vesălimahko. O potindimos le mandinengo thai le robengo.
8 Te dines efta kurkă băršengă, or eftavar or eftavar bărši, thai le des kadalengă efta kurkăbăršengă kărăna štarvardeši thai înia bărši.
9 Ando dešto des le šonehko efta, te thos te bašaven la šingasa e bašaitoarea; ando des le iertimahko, te bašaven la šingasa ande sa tumaro čem.
10 Thai te sfinçon kadea o bărši le panvardešengo, te vestin o slobozimos ando čem anda sa lehkă bešlitorea: kadoa te avel anda tumende o bărši la veselimahko; orsao anda tumende te amboldel pe ka lehko than, thai sakogodi anda tumende te amboldel pe ka lesti familia.
11 O bărši o panvardeši te avel anda tumende o bărši le veselimahko; atunčeara te na thon ande phuw, te na tiden so anena le phuwea lendar, thai te na tiden e răz e bišindi.
12 Kă sî o bărši le veselimahko: te dikhăn les sar vareso sfînto. Te xan so dena tume tumară phuwea.
13 Ando bărši kadoa le veselimahko, orsavo anda tumende te amboldel pe ka pehko than.
14 Te bitinena vareso tumară pašehkă, or te tinena vareso kata tumaro pašeo, či iekh anda tumende te na atxavel pehkă phrales.
15 Te na tines kata teo pašeo, dindoi le bărši kata o barši le vesălimahko, thai o te bitinel tukă dindoi kata le bărši le rodohkă.
16 Sodença avena mai but bărši, kaditi te vazdes o potindimos; thai sodença avena mai xançî bărši, kaditença te desparpale; kă o bitinel tukă numai o dindimos le tidimatăngo.
17 Či iekh anda tumende te na atxavel kadea pehkă pašes, thai te daras te Devllestar; kă me sîm o Rai, o Dell tumaro.
18 Pherăn Mîŕă krisa, arakhăn le mothodimata Mîŕă thai pherăn le; thai bešena bi darako ando čem.
19 O čem dela pehkă rodurea, xana anda lende thai čeaileona, thai bešena bi darako ande leste.
20 Te phenena: „So xasa ando bărši le eftango, kă či thoas ande phuw thai či tidasa le rodurea?”
21 Me dava tume Mîŕo blagoslovimos ando bărši le šovengo, thai e phuw dela roduri anda trin bărši.
22 Kana thona ande phuw ando bărši le oxtongo, xana sa anda le purane rodurea; ji koa bărši le îniango, ji ka le neve rodurea, xana sa anda le purane.
23 Le phuwea te na bitindeon pe andel veči; kă o čem sî Muŕo, ta tume san Mande sar varesar străinea thai venetičea.
24 Anda kodea ande soa čem kai stăpînina les, te den o čeačio te tinenparpale andal phuwea.
25 Kana teo phral čioraol thai bitinel tukă khă kotor anda lesti phuw, kukoa kai sî les o čeačio te tineleparpale, e viça lesti dă mai pašzeal, te avel thai te tinel so bitindea lehko phral.
26 Kana khă manuši nai les khanikas kai te kărăl potindimospale, thai ašel ande lesti zor te kărăl o potindimospale,
27 te dinel le bărši katoa bitindimos, te del parpale le tinditorehkă so trăbul, thai te amboldel pe ka pesti phuw.
28 Kana nai les so te del parpale, e buti bitindi te ašel andel vast le tinditorehko ji koa bărši le veselimahko; koa bărši le veselimahko, o te amboldel ka pesti phuw, o tinditori te anklel avri anda late.
29 Kana khă manuši bitinel khă khăr bešlimahko ande khă četatea diniangali zîdurença, te aveles čeači le potindimahkopale ji koa pherdimos khă băršehko kata o bitindimos; lehko čečio le potindimahkopale te nikrăla khă bărši.
30 Ta kana kadoa khăr, thodino ande khă četatea dinianglai zidurença, nai potindinipale anglao pherdimos khă băršehko, oi ašela andel veči le tindimatorehă thai lehkă avimatorengo; thai ando bărši le veselimahko te na anklel anda late.
31 Le khăra anda le gava, kai nai dineangali zidurendar, te aven dikhline sar kotora phuweakă: on daštin te aven potindinepale, thai o tindimatori anklela anda lende ando bărši le veselimahko.
32 Sode dikhlimos ka le četăçea le Leviçengă thai le khăra kai on avena le ande kadala četăçi, le Leviçăn te avele čeačio biatărdimahko te potinenpale.
33 Kon tinela kata le Leviçea khă khăr, te anklel ando bărši le veselimahko andoa khăr bitindo leste thai anda e četatea kai sas les; kă le khăra anda le četăçi le Leviçengă sî lengo mandin ando maškar le šeavengo le Israelohko.
34 Le ogoare thodine anglal četăçi le Leviçengă nastina te bitindeon; kă on stăpinina le andel veči.
35 Kana teo phral čioraol, thai našti mai kărăl buti paša tute, te mekăs les, te avela străino, te avela mai dural, kaste trail andekh than tusa.
36 Te na les lestar či khă dobînda či kamăta: te daras te Devllestar, thai teo phral te trail andekhthan tusa.
37 Te na des te love ujile dobîndasa, thai te na des les te xabenata pe kamăta.
38 Me sîm o Rai, o Dell tiro, kai ankaladem tume andoa čem le Ejiptohko, kaste dau tume o čem le Kanaanohko, kaste avau tumaro Dell.
39 Kana teo phral čioŕaol paša tute, thai bitindeol pe tukă, te na thos les te kărăl tukă buti robosti.
40 Ta te avel tute sar khă manuši tomnime le desăsa, sar khă manušidural; te bešel ande teo kandimos ji koa bărši le veselimahko.
41 Atunčeara te anklel tutar, o thai lehkă šeave kai avena lesa, thai te amboldel pe ka pesti familia, kai phuw pehkă daddendi.
42 Kă on sî Mîŕă kanditorea, kai ankaladem le andoa čem le Ejiptohko; te na aven bitinde sar bitindeon pe le robea.
43 Te na stăpînis les zuralimasaa, thai te daras te Devllestar,
44 Kana kames te aven tu robea thai roabea, te lels le katal neamurea kai sî peste sa; lendar te tinen robea thai roabea.
45 Daština te tinen le i anda le šeave le străinengo kai bešena tusa, thai i anda lengă familii, kai kărăna le ando čem tumaro; on avena tumaro mandin.
46 Daštin te mekăn le muklimos tumară šeavengă pala tumende, sar i khă phuw; thai daštin te nikrăn le kadea robea vešniko. Ta sode pa tumară phral, le šeave le Israelohkă, či iekh anda tumende te na stăpînil pehkă phrales zoralimasa.
47 Kana khă străino, or khă manuši dural bravaol, thai teo phral čioŕaol paša leste, thai bitindeol pe le străinohkă kai bešel tute or varekaste anda e familia le străinosti,
48 o te aveles o čeačio te tinelespale, pala so avela bitindo: iekh anda lehkă phral te daštil te tinelespale.
49 Lehko kako, or o šeau lehkă kakohko, or iekh anda e viça lesti mai pašal, daštila te tinelespale; or, te avela les zor, te tinelpepale korkoŕo.
50 Te kărdeol pe o dindimos kolesa kai tindea les, andoa bărši kai bitindea les ji ando bărši le vesălimahko; thai o potindimos le potindimahko mekăla pe kata o dindimos le băršengo, kai avena thodine sar khă manušehko tomnime te potindeol pe lehkă.
51 Kana mai sî but bărši ji koa bărši le vesălimahko, potinela pehko potindimospale pala o potindimos le băršengo kodolengo thai te çîrdel anda leste o potindimos kana sas tindo;
52 kana mai ašen xançî bărši ji koa bărši le vesălimahko, te kărăl lengă o dindimos, thai te potinel pesko potindimospale pala kadala bărši.
53 Te avel leste sar iekh tomnime le băršesa; thai kodoa kai avela, te na phiravel pe lesa zuralimasa tala te iakha.
54 Ta kana nai potindopale ande či iekh anda kadala butea, te anklel lestar ando bărši le vesălimahko, o thai pehkă šeave kai avena andekhthan lesa.
55 Kă le šeave le Israelohkă sî le robea Mîŕă; on sî Mîŕă robea, kai ankaladem le andoa čem le Ejiptohko. Me săm o Rai, o Dell tumaro.