Pilda semănătorului
1 În aceeași zi Isus a ieșit din casă și ședea lângă mare. 2 O mulțime de noroade s-au strâns la El, așa că a trebuit să Se suie să șadă într-o corabie, iar tot norodul stătea pe țărm. 3 El le-a vorbit despre multe lucruri în pilde și le-a zis: „Iată, semănătorul a ieșit să semene. 4 Pe când semăna el, o parte din sămânță a căzut lângă drum și au venit păsările și au mâncat-o. 5 O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde n-avea pământ mult: a răsărit îndată, pentru că n-a găsit un pământ adânc. 6 Dar când a răsărit soarele, s-a pălit și, pentru că nu avea rădăcini, s-a uscat. 7 O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut și au înecat-o. 8 O altă parte a căzut în pământ bun și a dat rod: un grăunte a dat o sută , altul – șaizeci, și altul – treizeci. 9 Cine are urechi de auzit să audă!” 10 Ucenicii s-au apropiat de El și I-au zis: „De ce le vorbești în pilde?” 11 Isus le-a răspuns: „Pentru că vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției cerurilor, iar lor nu le-a fost dat. 12 Căci celui ce are i se va da și va avea de prisos; iar de la cel ce n-are se va lua chiar și ce are. 13 De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, măcar că văd, nu văd și, măcar că aud, nu aud, nici nu înțeleg. 14 Și cu privire la ei se împlinește prorocia lui Isaia, care zice: «Veți auzi cu urechile voastre, și nu veți înțelege; veți privi cu ochii voștri, și nu veți vedea. 15 Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi, și-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec.» 16 Dar ferice de ochii voștri că văd și de urechile voastre că aud! 17 Adevărat vă spun că mulți proroci și oameni neprihăniți au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeți voi, și nu le-au văzut, și să audă lucrurile pe care le auziți voi, și nu le-au auzit. 18 Ascultați dar ce înseamnă pilda semănătorului! 19 Când un om aude Cuvântul privitor la Împărăție și nu-l înțelege, vine Cel Rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Acesta este sămânța căzută lângă drum. 20 Sămânța căzută în locuri stâncoase este cel ce aude Cuvântul și-l primește îndată cu bucurie, 21 dar nu are rădăcină în el, ci ține până la o vreme; și cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el. 22 Sămânța căzută între spini este cel ce aude Cuvântul, dar îngrijorările veacului acestuia și înșelăciunea bogățiilor îneacă acest Cuvânt și ajunge neroditor. 23 Iar sămânța căzută în pământ bun este cel ce aude Cuvântul și-l înțelege; el aduce rod: un grăunte dă o sută, altul – șaizeci, altul – treizeci.”
Pilda neghinei
24 Isus le-a pus înainte o altă pildă și le-a zis: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat sămânță bună în țarina lui. 25 Dar pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmașul lui, a semănat neghină în grâu și a plecat. 26 Când au răsărit firele de grâu și au făcut rod, a ieșit la iveală și neghina. 27 Robii stăpânului casei au venit și i-au zis: «Doamne, n-ai semănat sămânță bună în țarina ta? De unde are dar neghină?» 28 El le-a răspuns: «Un vrăjmaș a făcut lucrul acesta.» Și robii i-au zis: «Vrei dar să mergem s-o smulgem?» 29 «Nu», le-a zis el, «ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeți și grâul împreună cu ea. 30 Lăsați-le să crească amândouă împreună până la seceriș; și la vremea secerișului le voi spune secerătorilor: ‘Smulgeți întâi neghina și legați-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeți-l în grânarul meu!’»”
Pilda grăuntelui de muștar și a aluatului
31 Isus le-a pus înainte o altă pildă și le-a zis: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muștar pe care l-a luat un om și l-a semănat în țarina sa. 32 Grăuntele acesta, într-adevăr, este cea mai mică dintre toate semințele, dar după ce a crescut, este mai mare decât zarzavaturile și se face un copac, așa că păsările cerului vin și își fac cuiburi în ramurile lui.” 33 Le-a spus o altă pildă, și anume: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un aluat pe care l-a luat o femeie și l-a pus în trei măsuri de făină de grâu, până s-a dospit toată plămădeala.” 34 Isus le-a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde și nu le vorbea deloc fără pildă, 35 ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: „Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse de la facerea lumii.”
Tâlcuirea pildei neghinei
36 Atunci Isus le-a dat drumul noroadelor și a intrat în casă. Ucenicii Lui s-au apropiat de El și I-au zis: „Tâlcuiește-ne pilda cu neghina din țarină!” 37 El le-a răspuns: „Cel ce seamănă sămânța bună este Fiul Omului. 38 Țarina este lumea; sămânța bună sunt fiii Împărăției; neghina sunt fiii Celui Rău. 39 Vrăjmașul care a semănat-o este Diavolul; secerișul este sfârșitul veacului; secerătorii sunt îngerii. 40 Deci, cum se smulge neghina și se arde în foc, așa va fi și la sfârșitul veacului. 41 Fiul Omului îi va trimite pe îngerii Săi, și ei vor smulge din Împărăția Lui toate lucrurile care sunt pricină de păcătuire și pe cei ce săvârșesc fărădelegea 42 și-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților. 43 Atunci cei neprihăniți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit să audă!
Pilda comorii ascunse și a mărgăritarului
44 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o țarină. Omul care o găsește o ascunde și, de bucuria ei, se duce și vinde tot ce are și cumpără țarina aceea. 45 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase. 46 Și când găsește un mărgăritar de mare preț, se duce de vinde tot ce are și-l cumpără.
Pilda năvodului
47 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de pești. 48 După ce s-a umplut, pescarii îl scot la mal, șed jos, aleg în vase ce este bun și aruncă afară ce este rău. 49 Tot așa va fi și la sfârșitul veacului. Îngerii vor ieși, îi vor despărți pe cei răi din mijlocul celor buni 50 și-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților. 51 Ați înțeles voi toate aceste lucruri?” , i-a întrebat Isus. „Da, Doamne”, I-au răspuns ei. 52 Și El le-a zis: „De aceea orice cărturar care a învățat ce trebuie despre Împărăția cerurilor se aseamănă cu un gospodar care scoate din vistieria lui lucruri noi și lucruri vechi.”
Isus, la Nazaret. Necredința locuitorilor
53 După ce a isprăvit Isus pildele acestea, a plecat de acolo. 54 A venit în patria Sa și a început să-i învețe pe oameni în sinagogă; așa că cei ce-L auzeau se mirau și ziceau: „De unde are El înțelepciunea și minunile acestea? 55 Oare nu este El fiul tâmplarului? Nu este Maria mama Lui? Și Iacov , Iosif, Simon și Iuda nu sunt ei frații Lui? 56 Și surorile Lui nu sunt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?” 57 Și găseau astfel în El o pricină de poticnire . Dar Isus le-a zis: „Nicăieri nu este prețuit un proroc mai puțin decât în patria și în casa Lui.” 58 Și n-a făcut multe minuni în locul acela din pricina necredinței lor.
E pilda le manušesti kai thol ande phuw.
1 Sa ande kodoa des, o Isus ankăsto andoa khăr, thai bešelas paša e marea.
2 Khă butimos norode tide pe paša Leste, kadea kă trăbuisardea te anklel ande khă bero; ta sa o norodo bešelas po mallo.
3 O dea lengă duma pa but butea ande le pilde, thai phendea lengă: „Dikta, o manuši kai thol ande phuw ankăsto te thol ande phuw.
4 Ta kana tholas o ande phuw, khă rig anda e sămînça peli paša o drom, thai avile le čiriklea thai xalela.
5 Aver rig peli pel thana baŕune, kai nas la but phuw: luludeardea iekhatar, anda kă na arakhlea phuw andră.
6 Ta, kana ankăsto o kham, nakh'li; thai anda kă nas la anglunea, šuti'li.
7 Aver rig peli maškar le kanŕă: le kanŕă barile, thai tasade la.
8 Aver rig peli ande phuw laši, thai dea rodo: khă boamba dea khă šell, aver šovardeši, aver treanada.
9 Kas sî kan ašundimahkă, te ašunel.”
10 Le jene pašile paša Leste, thai phende Lehkă: „Sostar des lengă duma ande le pilde?”
11 O Isus deale anglal: „Anda kă tumengă sas tumengă dino te prinjeanen le garaimata le Thagarimahkă le čerurengă, thai lengă nas lengă dino.
12 Kă saves sîles, dela pe lehkă, thai avelales but; ta kata kukoa kai nailes, lela pe i so sîles.
13 Anda kodea dau lengă duma andel pilde anda kă on, barem kă dikhăn, či dikhăn, thai barem kă ašunen, či ašunen, čina či atearăn.
14 Thai dikhlimasa lende pherdeol e prooročia le Isaiesti, kai phenel: „Ašunena tumară kanença, thai či atearăna; dikhăna tumară iakhănça, thai či dikhăna.
15 Kă o illo kadale poporohko kărdi'lo baŕăhko; arăsle zurale kanendar, phandade pehkă iakha, ka na varesar te dikhăn le iakhănça, te ašunen le kanença, te atearăn le illesa, te ambolden pe koa Dell thai te sastearau le.”
16 Baxtale tumară iakhăndar kă dikhăn; thai tumară kanendar kă ašunen!
17 Čeačimasa phenau tumengăkă, but prooročea thai manuši bibezexale kambline te dikhăn le butea kai tume dikhănle, thai či dikhlinele; thai te ašunen le butea kai tume ašunenle, thai či ašunde le.
18 Ašunenta sar sî e pilda le manušesti kai thol ande phuw.
19 Kana khă manuši ašunel o Divano dikhlimasa koa Thagarimos, thai či atearăl les, avel o jungalo thai lel so sas thodino ande lehko illo. Kadea sî e sămînça kai peli paša o drom.
20 E sămînça peli ande le thana le baŕănça sî kukoa kai ašnel o Divano, thai lel les iekhatar baxtalimasa;
21 ta nai les angluni ande leste, či nikrărăl numai khă čiro; thai, sar avel khă năkazo pa leste or khă našaimos anda e doši le Divanosa, šudel pe iekhatar lestar.
22 E sămînça peli maškar le kanŕă, sî kukoa kai ašunel o Divano; ta le grijuri le veakohko kadalehko thai o athaimos le bravalimatăngo tasaven kadoa Divano, thai arăsăl birodohko.
23 Ta e sămînça peli ande phuw e laši, sî kukoa kai ašunel o Divano thai atearăles; o anel rodo: khă boamba anel khă šell, aver šovardeši, aver treanda.”
E pilda la čeareati le bozăndi.
24 O Isus thodea lengă anglal aver pilda, thai phendea lengă: „O Thagarimos le čerurengo ameazăl khă manušesa kai thodea khă sămînça laši ande pesti phuw.
25 Ta, kana sovenas le manuši, avilo o dušmano, thodea čear bozăndi maškar o div, thai gălotar.
26 Kana luludearde le fire le divehkă thai kărdine rodo, ankăsti i e čear le bozăndi.
27 Le sluji le stăpînohkă le khărăhkă avile, thai phendine: „Raia, či thodean sămînça laši ande ti phuw? Katar ankăsti e čear le bozăndi?”
28 O deale anglal: „Khă dušmano kărdea e buti kadea.” Thai le slujii phende lehkă: „Kames te jeas te çîrdas la?”
29 „Či”, phendea lengă o,” na varesar, çîrdindoi e čear le bozăndi, te çîrden i o div andekhthan lasa.
30 Mekăn le te bareon lidui andekhthan ji kana tidasale; thai, koa čiro le tidimahko, phenaua le tidimatorengă „Çîrden anglal e čear le bozăndi, thai phanden la ande drăz, kaste phabaras la, ta o div tiden les ande muŕo divari.”
E pilda la boambati le muštaresti thai le xumerăsti.
31 O Isus thodea lengă anglal aver pilda, thai phendea lengă: „O Thagarimos le čerurengo fal sar khă boamba muštaresti, kai leala khă manuši thai thodeala ande pesti phuw.
32 E bombiça kodea, čeačimasa, sî e mai çînorî anda a le sămînçi; ta, pala so barili, sî mai bari sar le zălenimata thai kărdeol khă kašt, kadea kă le čiriklea le čerehkă aven thai kărăn pehkă thana ande lehkă ŕaia.”
33 Mai phendea lengă aver pilda, thai kadea; „O Thagarimos le čerurengo ameal khă xumerăsa, kai lea les khă juvli thai thodea les ande trin măsurea aŕăhko diunehko, ji kana phutilo sa o xumer.”
34 O Isus phendea le noroadengă sa kadala butea ande le pilde, thai či delas lengă duma bi pildako,
35 kaste pherdeol so sas vestime andoa prooroko, kai phenelas: „Daua duma ande le pilde, phenaua butea garadea dă katoa kărimos la lumeako.”
O sîkaimos la čeareko le bozăndi.
36 Atunčeara o Isus dea drom le noroaden, thai avilo ando khăr. Le jene Lehkă avile paša Leste, thai phende Lehkă: „Phen amengă e pilda la čearesa le bozăndi andai phuw.”
37 O deale anglal: „Kukoa kai thol ande phuw e sămînça e laši sî o Šeau le manušehko.
38 E phuw, sî e lumea; e sămînça e laši sî le šeave le Thagarimahkă; e čear le bozăndi sî le šeave Kolehkă le jungalehkă.
39 O dušmano, kai thodea la, sî o Beng; o tidimos, sî o gor le veakohko; le tiditorea, sî le înjerea.
40 Kadeadar, sar çîrdel pe e čear le bozăndi thai phabarăl pe ande iag, kadea avela koa gor le veakohko.
41 O Šeau le manušehko tradela Pehkă înjeren, thai on çîrdena anda Lehko Tgararimos sa le butea, kai sî došimasa le bezexalimasa thai kukolen kai kărăn bilašimata,
42 thai šudena le ando bou o astardo; oče avela o roimos thai o danddalimos le danddengo.
43 Atunčeara kukola bibezexale străfeana sar o kham ando Thagarimos lengă Daddehko. Kas sî kan ašundimahkă, te ašunel.
E pilda la mandinati garadi thai le
mărgăritaresti.
44 O Thagarimos le čerurengo mai falpe sar khă mandin garadi ande khă phuw. O manuši kai arakhăl la, garavela; thai, anda lako baxtalimos, jeal thai bitinel sa so sî les, thai tinel e phuw kodea.
45 O Thagarimos le čerurengo mai fal pe khă bitindoresa kai rodel mărgăritarea šukar.
46 Thai, kana arakhăl khă mărgăritari bară kučimahko, jeal thai bitinel sa so sî les, thai tinel les.
E pilda la plasati.
47 O Thagarimos le čerurengo falpe sar khă plasa šudii ande marea, kai astarăl sako moda mašendi.
48 Pala so pherdili, le mašarea ankalaven la po mallo, bešen tele, alosarăn andel pirea so sî lašo, thai šuden avri so sî jungalo.
49 Sa kadea avela i koa gor le veakohko. Le înjerea anklena, denarigate le jungalen andoa maškar kolengo le lašengo,
50 thai šudena le ando bouo astardo; oče avela o roimos thai danddalimos le danddengo.”
51 „Ateardean tume sa kadala butea? „pušlea le o Isus. „E, Raia,” dine Les anglal on.
52 Thai O phendea: „Anda kodea or sao zakonari, kai sîti'lo so trăbul pa o Thagarimos le čerurengo, ameal pe khă vreniko manuši khărăhko, kai ankalavel anda pehko mandimos butea nevea thai butea puraia.”
O Isus ando Nazareto. O bipateaimos le manušengo.
53 Pala so isprăvisardea o Isus kadala pilde, teleardea oçal.
54 Avilo ande Pesti phuw, thai lea te sîkavel le manušen ande khăngări; kadea kă kukola kai ašunenas Les, mirinaspe thai phenenas: „Katar sî Les o xaraimos thai le minune kadala?
55 Ta nai O šeau le kaštearehko? Nai e Maria Lesti dei? Thai o Iakovo, o Iosif, o Simeono thai o Iuda, nai on Lehkă phral?
56 Thai Lehkă pheia nai sa maškar amende? Atunčeara katar sî Les sa kadala butea?”
57 Thai arakhănas kadea ande Leste khă doši te na patean. Ta o Isus phendea lengă: „Khanikai nai kučimasa khă prooroko mai xançî dă sar ande lesti phuw thai ande Lehko khăr.”
58 Thai či kărdea but minuni ando than kodoa, anda e doši lengă bipateaimahko.