1 Rodem e reat, ande muŕo than, rodem le kamblines mîŕă illehko;
rodem les, ta či arakhlem les…
2 Uštilem, atunčeara, thai phirdem sai četatea,
le uliçî thai le piaçuri;
thai rodem le kamblimes mîŕă illehko…
Rodem les, ta či arakhlem les!
3 Malade ma le arakhaitorea kai den roata e četatea;
thai pušlem le: „Či dikhlean le kamblimes mîŕă illehko?”
4 Daba nakhlemas lendar,
thai arakhlem mîŕă kamblimes mîŕă illehko.
Astardem les, thai či mai meklem les
ji kana andem les ando khăr mîŕa dako,
ande odaia kolati kai kărdea ma. –
5 Solaxau tume, šeia le Ierusalimohkă,
pe le busneoravăšunea thai le čerboaiče poa kîmpo,
Na mištin, na ušteaven o kamblimos, Ji pune či avel o.
6 So dičiol pe ankăstindoi andai pustia,
sar varesar tille thuwehkă,
ando maškar le aburengo le mirohkă thai la tămîiakă
dinoroata dă sal mirezme le bitindorengă le mirohkă? –
7 Dikta, sî e pataška le Solomonosti,
šovardeše zuralença, dineroata,
le mai zurale andoa Israelo.
8 Saoŕă sî narmome săbiença, thai saoŕă sî sîkade le mardimasa,
sakogodi la sabiasa koa prašau,
kaste na aveles khanči darako ando čiro la reateako.
9 O thagar o Solomono kărdea pehkă kadea pataška
andoa kašt andoa Libano.
10 Le tille kărdea le rupehkă,
o nikărdimos sumnakahko, o skamin purpurako;
ta o maškar kučeardo khă Astarimasa alosardo, buteardo
kamblimasa le šeiango le Ierusalimohkărănça.
11 Anklen, le šeia le Sionohkă, thai dikhăn le thagares le Solomonos,
la kununasa kai nkunonosardea les lesti dei ando des lehka kununiako,
ando des le vesălimahko lehkă illehko. –
1 L-am căutat noaptea în așternutul meu, l-am căutat pe iubitul inimii mele;
l-am căutat, dar nu l-am găsit…
2 M-am sculat atunci și am cutreierat cetatea,
ulițele și piețele,
și l-am căutat pe iubitul inimii mele…
L-am căutat, dar nu l-am găsit.
3 M-au întâlnit păzitorii care dădeau ocol cetății
și i-am întrebat: „Nu l-ați văzut pe iubitul inimii mele?”
4 Abia trecusem de ei,
și l-am găsit pe iubitul inimii mele.
L-am apucat și nu l-am mai lăsat
până nu l-am adus în casa mamei mele,
în odaia celei ce m-a zămislit. –
5 Vă jur, fiice ale Ierusalimului,
pe căprioarele și cerboaicele de pe câmp,
nu stârniți, nu treziți dragostea
până nu vine ea! –
6 Ce se vede suindu-se din pustie
ca niște stâlpi de fum,
în mijlocul aburilor de mir și de tămâie,
înconjurată de toate miresmele negustorilor de mir? –
7 Iată, este patașca lui Solomon,
cu șaizeci de viteji de jur împrejur,
cei mai viteji din Israel.
8 Toți sunt înarmați cu săbii și toți sunt deprinși la luptă,
fiecare cu sabia la coapsă,
ca să nu aibă nimic de temut în timpul nopții.
9 Împăratul Solomon și-a făcut această patașcă
din lemn din Liban.
10 Stâlpii i-a făcut din argint,
rezemătoarea, din aur, scaunul, din purpură,
iar mijlocul, împodobit cu o țesătură aleasă,
lucrată de dragostea fiicelor Ierusalimului.
11 Ieșiți, fete ale Sionului, și priviți-l pe împăratul Solomon
cu cununa cu care l-a încununat mama sa în ziua cununiei lui,
în ziua veseliei inimii lui! –