O juvindimos thai o sîkadimos le Kristosohko.
1 Kărau tumengă prinjeando, phralale e LašiVestea, savi dem tumengăla duma, savi lianla, ande savi ašilean,
2 thai anda savi san skăpime, kana nikrăn la sa kadea pala sar phendem tumengă la; avervaresar, dă ivea pateaian.
3 Sîkadem tume anglal dă sa, kadea sar lem i me: kă o Kristoso mullo anda amară bezexa, pala o LillleDevllehko;
4 kă sas praxome thai juvindisardea o trito des, pala o LillleDevllehko;
5 thai kă sîkadi'lo le Šifahkă, pala kodea kole le dešudongă.
6 Pala kodea sîkadi'lo ka peste panji šella phral ăkhdata, anda save mai but sî înkă ande čivava, ta unii sutine.
7 Mai palal sîkadi'lo le Iakovohkă, pala kodea sa le apostolengă.
8 Pala lende sa, sar kha počimatakă, sîkadi'lo i mangă.
9 Kă me sîm o mai bisămnome andal apostolea; či sîm vreniko te phiravau o anau le apostolohko, anda kă me mardem e Khăngări le Devllesti.
10 Ando xaro le Devllehko sîm so sîm. Thai o xaro Lehko angla mande nas dă ivea; ba kadea kărdem buti mai but anda sa: kadea na me, ta o xaro le Devllehko, kai sî ande mande.
11 Kadeadar, or me, or on, ame kadea das duma, thai tume pateaian.
O sămnomos le juvindimahko le Kristosohko.
12 Ta kana del pe duma kă o Kristoso juvindisardea andal mulle, sar phenen iekh anda tumende, kă nai khă juvindimos le mullengo?
13 Kana nai khă juvindimos le mullengo, či o Kristoso či juvindisardea.
14 Thai kana či juvindisardea o Kristoso, atunči amaro phendimos sî dă ivea, thai dă ivea sî i o pateaimos tumaro.
15 Ta kadea ame sam dinerigate thai sar dikhlitorea xoxamne le Devllehkă; andakă, phendeam poa Dell kă O juvindisardea le Kristosos, kana či juvindisardea Les, kana sî čečimos kă le mulle či juvindin.
16 Kă, kana či juvindin le mulle, či o Kristoso či juvindisardea.
17 Thai kana či juvindisardea o Kristoso, o pateamos tumaro sî khančehko, tume san înkă ande tumară bezexa,
18 thai kadea avela kă i kukola kai sutine ando Kristoso, sî xasarde.
19 Kana numai anda kadea čivava thodeam amengă o ajukărimos ando Kristoso, atunčeara sam le mai bibaxteako anda sal manuši!
20 Ta akana, o Kristoso juvindisardea andal mulle, o mai anglal anda kola le sute.
21 Kă kana o mullimos avilo andoa manuši, sa andoa manuši avilo i o juvindimos le mullengo.
22 Thai pala sar saoŕă merăn ando Adamo, sa kadea, saoŕă juvindina ando Kristoso;
23 ta orsao koa rîndo pehka kîrdohko. O Kristoso sî kukoa o anglal rodo; pă urmă, koa avimos Lehko, kola kai sî le Kristosohkă.
24 Mai palal, avela o isprăvimos, kana O dela o Thagarimos andel vast le Devllehkă le Daddehkă, pala so avela xasardo orsao raimos, orsao stăpînimos thai orsavi zor.
25 Kă trăbul ka O te thagaril ji kana thola sa le dušmaien tala Pehkă pînŕă.
26 O dušmano o mai palal, kai avela xasardo, avela o mullimos.
27 O Dell, ande čeačimaste, „thodea sa tala Lehkă pînŕă.” Ta kana phenel kă sa sas Lehkă meklino, atearăl pe kă avri anda Kukoa kai thodeas Lehkă sa.
28 Thai kana sal butea avenas tala Leste, atunčeara orta i o Šeau mekăla pe Kolehkă kai thodea tala leste sa le butea, anda ka o Dell te avel sa ande saoŕă.
29 Kadeadar, so kărăna kola kai boldeon anda kola le mulle? Kana či juvindin le mulle čisar, sostar mai boldeon on anda kola le mulle?
30 Thai sostar sam ame ande sako leaka ando xasarimos?
31 Ande sako des me sîm ando tinuimos le mullimahko; kaditi sî dă čeači e buti kadea, phralale, sode sî dă čeačio kă sî ma sostar te lăudima tumença ando Kristoso Isuso, o Rai amaro.
32 Kana, dindoiduma sar le manuši, mardilem le juvindimatănça ando Efeso, sao sî muŕo valoso? Kana či juvindin le mulle, atunči „te xas thai te peas, kă texara merasa.”
33 Na athadeon: „Le prinjeandinimata le jungale čioŕarăn le laše puraimata.”
34 Aven tumengă ande godi, sar avel pe, thai na bezexarăn! Kă sî maškar tumende iekh, kai či prinjeanen le Devlles: karing o lajeau tumaro phenau.
Sar juvindina le mulle.
35 Ta phenela varekon: „Sar juvindin le mulle?
36 Dilo so san! So thos tu ande phuw, či juvindil, kana či merăll mai anglal.
37 Thai kana thos ande phuw, thos na o stato kai avela, ta numai khă boamba, sar kărdeol pe: avela divesti, avela aver sămînçati.
38 Pă urmă o Dell dela stato, pala sar kamel; thai orsavea sămînçakă dela lako stato.
39 Na orsao stato sî sa kadea; ta aver sî o stato le manušengo, aver sî o stato le čirikleango, aver le mašengo.
40 Sa kadea, sî staturi čerikane thai staturi phuweakă;
41 Ta aver sî o străfeaimos le khamehko, aver o străfeaimos le šonutohko, thai aver sî o străfeaimos le čeraiengo; orta khă čerai sî avervaresar ando străfeaimos avrea čeraiako.
42 Kadea sî i o juvindimos le mullengo. O stato sî thodino ande phuw ando ternimos, thai juvindil ando biternimos;
43 sî thodino ando lajeau, thai juvindil ande slava; sî thodino ando bidaštimos, thai juvindil ande zor.
44 Sî thodino ando stato orta, thai juvindil ando stato duxovničihko. Kana să orsar khă stato, sî i khă stato duxovničihko.
45 Anda kodea sî ramome: „O manuši dă anglal o Adamo sas kărdo khă duxo juvindo.” O duito Adamo sas kărdo khă duxo dimahko čivavako.
46 Ta anglal avel na so sî duxovničihko, ta so sî masăhko; so sî duxovničihko avel palal.
47 O manuši anglal sî andai phuw, phuweako; o duito sî andoa čerii.
48 Sar sî kukoa la phuweako, kadea sî i kola le phuwikane; sar sî Kukoa o čerihko, kadea sî i kola le čerikane.
49 Thai pala sar phiradeam o tipo kukoa o puwikano, sa kadea phiravasa o tipo Kolehko čeruno.
50 So phenau me, phralale, să kă na o mas thai o rat mandinin o Thagarimos le Devllehko; thai kă, o ternimos našti mandinil o biternimos.
51 Dikta, phenau tumengă khă garaimos; či sovasa saoŕă, ta saoŕă avasa parugline,
52 Andekh leaka andekh leakuimos andai iakh, kai mai palal šing. E šing bašela, le mulle juvindina biternimahko, thai ame avasa parugline.
53 Kă trăbul ka o stato kadoa, thodino ternimahko, te xureavel pe ando biternimos, thai o stato kadoa le mullimahko te xureavel pe ando bimerimos.
54 Kana o stato kadoa thodino le ternimahko, xureavela pe ando biternimos, thai o stato kadoa le mullimahko xureavela pe ando bimerimos, atunčeara pherdeola o divano kai sî ramome: „O mullimos sas nakhado ando izbîndimos.
55 Kai sî teo barimos mullimosîna? Kai sî mullimos ti suv?”
56 Ta e suv l mullimasti sî o bezex; thai zor la bezexati sî e Kris.
57 Ta naismata aven andine le Devllehkă, kai del ame o izbîndimos ando Rai amaro o Isus Kristoso!
58 Anda kodea, but kuči mîŕă phral, aven zurale, bimištisarde, barerăn orkana ande buti le Raiesti, kă jeanen kă o xodinimos tumaro ando Rai nai dă iveantaină.
Învierea lui Cristos
1 Fraților, vă fac cunoscută Evanghelia pe care v-am vestit-o, pe care ați și primit-o, în care stați fermi 2 și prin care sunteți și mântuiți dacă vă țineți strâns de cuvântul pe care vi l-am vestit. Altfel, ați crezut degeaba. 3 Căci v-am încredințat, înainte de toate, ceea ce am primit și eu: Cristos a murit pentru păcatele noastre, conform Scripturilor, 4 a fost înmormântat, a înviat a treia zi, conform Scripturilor, 5 i S-a arătat lui Chifa și apoi celor doisprezece 6 și, după aceea, S-a arătat la peste cinci sute de frați deodată, dintre care cei mai mulți încă trăiesc, iar unii au murit. 7 După aceea i S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor. 8 Apoi, celui din urmă dintre toți, ca unei lepădături, mi S-a arătat și mie. 9 Căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli. Eu nu merit să fiu numit apostol, pentru că am persecutat Biserica lui Dumnezeu, 10 însă prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt, iar harul Lui față de mine n-a fost în zadar, ci am lucrat mai mult decât oricare dintre ei, dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este cu mine. 11 Așadar, fie eu, fie ei, noi așa predicăm, iar voi așa ați crezut.
Învierea morților
12 Dar, dacă Cristos este predicat ca fiind înviat dintre cei morți, cum spun unii dintre voi că nu există o înviere a celor morți? 13 Dacă nu există o înviere a celor morți, atunci nici Cristos n-a fost înviat. 14 Iar dacă Cristos n-a fost înviat, atunci predicarea noastră este în zadar și în zadar este și credința voastră. 15 Mai mult, noi suntem găsiți și ca martori mincinoși ai lui Dumnezeu, pentru că am depus mărturie despre Dumnezeu că L-a înviat pe Cristos, pe Care, de fapt, nu L-a înviat, dacă într-adevăr cei morți nu sunt înviați. 16 Căci, dacă morții nu sunt înviați, atunci nici Cristos n-a fost înviat, 17 iar dacă Cristos n-a fost înviat, atunci credința voastră este inutilă, iar voi sunteți încă în păcatele voastre. 18 Prin urmare, și cei care au adormit în Cristos sunt pierduți. 19 Dacă numai pentru viața aceasta ne-am pus speranța în Cristos, atunci suntem cei mai jalnici dintre toți oamenii!
20 Însă acum, Cristos a fost înviat dintre cei morți, fiind primul rod dintre cei care au murit. 21 Căci, având în vedere că moartea a venit printr-un om, tot printr-un Om a venit și învierea dintre cei morți. 22 Căci așa cum, în Adam, toți mor, tot astfel, în Cristos, toți vor fi înviați, 23 însă fiecare la rândul lui. Primul rod este Cristos, apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Cristos. 24 După aceea va veni sfârșitul, când El Îi va încredința Împărăția lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi distrus orice conducere și orice autoritate și putere. 25 Căci El trebuie să domnească până când Își va supune toți dușmanii. 26 Ultimul dușman care va fi distrus este moartea. 27 Căci El „I-a supus totul“ . Dar, când se spune că totul I-a fost supus, este limpede că în afară de Cel Ce I-a supus totul. 28 Când totul Îi va fi fost supus, atunci Însuși Fiul I Se va supune Celui Ce I le-a supus pe toate, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți.
29 Altfel, ce vor face cei care sunt botezați pentru cei morți? Dacă morții nu sunt înviați deloc, de ce mai sunt botezați ei pentru cei morți? 30 Și de ce suntem noi în pericol tot timpul? 31 Sunt în pericol de moarte în fiecare zi. Acest lucru este sigur, fraților, întocmai ca lauda pe care o am cu voi în Cristos Isus, Domnul nostru. 32 Dacă m-am luptat doar în felul oamenilor cu „fiarele“ în Efes, care este câștigul meu? Dacă cei morți nu sunt înviați, atunci:
„Să mâncăm și să bem,
căci mâine vom muri!“ .
33 Nu vă înșelați: „Tovărășiile rele strică obiceiurile bune!“ .
34 Veniți-vă în fire cum se cuvine și nu mai păcătuiți. Căci unii dintre voi trăiesc în ignoranță față de Dumnezeu. Spre rușinea voastră o spun.
Învierea în trup
35 Dar va întreba cineva: „Cum sunt înviați cei morți? Și cu ce fel de trup vor veni?“. 36 Nesăbuitule! Ceea ce semeni tu, nu este adus la viață dacă nu moare mai întâi. 37 Și când semeni, nu semeni trupul care va fi, ci doar o sămânță simplă, poate de grâu sau de orice altceva. 38 Dar Dumnezeu îi dă un trup, așa cum dorește; și fiecărei semințe îi dă un trup al ei. 39 Nu orice trup este la fel: ci unul este trupul oamenilor, altul este trupul animalelor, altul este trupul păsărilor, altul al peștilor. 40 Există și trupuri cerești și trupuri pământești. Dar alta este gloria celor cerești și alta a celor pământești. 41 Alta este gloria soarelui, alta este gloria lunii și alta este gloria stelelor, iar o stea diferă de alta în ce privește gloria.
42 Tot așa este și cu învierea celor morți. Trupul este semănat în putrezire, dar este înviat în neputrezire. 43 Este semănat în dezonoare, dar este înviat în glorie. Este semănat în slăbiciune, dar este înviat în putere. 44 Este semănat un trup firesc, dar este înviat un trup spiritual. Dacă există un trup firesc, există și unul spiritual. 45 Așa este și scris: „Primul om, Adam, a devenit un suflet viu“ . Ultimul Adam a devenit un duh dătător de viață. 46 Dar primul nu este cel spiritual, ci este cel firesc; apoi vine cel spiritual. 47 Primul om a fost făcut din țărâna pământului. Al doilea Om este din Cer. 48 Așa cum era cel pământesc, așa sunt și cei pământești; și așa cum este Cel Ceresc, așa sunt și cei cerești. 49 Așa cum am purtat chipul celui pământesc, tot astfel vom purta și chipul Celui Ceresc.
50 Ceea ce spun, fraților, este că nu pot carnea și sângele să moștenească Împărăția lui Dumnezeu, și nici putrezirea nu poate moșteni neputrezirea. 51 Iată, vă spun o taină: nu toți vom muri, dar toți vom fi schimbați 52 într-o clipă, într-o clipire din ochi, la cea din urmă trâmbiță. Căci trâmbița va suna, iar cei morți vor fi înviați ca nemuritori, și noi vom fi schimbați. 53 Căci ceea ce este supus putrezirii trebuie să se îmbrace în neputrezire, iar ceea ce este muritor trebuie să se îmbrace în nemurire. 54 Când ceea ce este supus putrezirii se va fi îmbrăcat în neputrezire, iar ceea ce este muritor se va fi îmbrăcat în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care a fost scris:
„Moartea a fost înghițită de victorie“ .
55 „Moarte, unde îți este victoria?
Moarte, unde îți este boldul?“ .
56 Boldul morții este păcatul, iar puterea păcatului este Legea. 57 Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, Care ne dă victoria prin Domnul nostru Isus Cristos. 58 De aceea, frații mei preaiubiți, fiți fermi, de neclintit, progresați întotdeauna în lucrarea Domnului, pentru că știți că efortul vostru pentru Domnul nu este în zadar.