LE THAGAR LE IUDAHKĂ
THAI LE THAGAR LE ISRAELOHKĂ, KATA O PHAŔADIMOS LE THAGARIMAHKO JI KOA IOSAFAT, O THAGAR LE IUDAHKO, THAI O AXAB, O THAGAR LE ISRAELOHKO.
LE KAPITOLEA 12—22
(2 Kroničengo 10—20. Osea 4.15, Osea 17Osea 6.10, Osea 11.)O pharadimos le thagarimahko.
1 O Roboam gălo ando Sixemo, kă soa Israelo avilosas ando Sixemo te kărăles thagar.
2 Kana ašundea e buti kadea o Ieroboam, o šeau le Nebatohko, sas sa ando Ejipto, kai našlosas anda o thagar o Solomono, thai ando Ejipto bešelas.
3 Tradine te akharăn les. Atunčea o Ieroboam, thai soa tidimos le Israelohko avile koa Roboamo thai dine lehkă duma kadea:
4 „Teo dadd phareardea amaro xamo; akana tu vazdea kadea phari robia thai o xamo kai thodeales teo dadd pa amende.Thai kandasa tu.
5 O phendea lengă: „Jeantar, thai ambolden tume mande pa trin des.” Thai o poporo teleardea.
6 O thagar o Roboam dea pe duma le phurănça kai sas paša lehko dadd o Solomono, ando čiro lehka čivavako, thai phendea: „So phenen mangă te dau anglal le poporohkă kadalehkă?”
7 Thai dikta so phendine on: „Kana desa unjile ades kadale poporos, kana kărăsa lengă so kamen, thai kana desale anglal orbença lašimatahkă, kandena tu vešniko.”
8 Ta o Roboam meklea o phendimos kai denas kă les le phură, thai dea pe duma i le tărnença kai barilesa lesa thai kai sas paša leste.
9 O phendea: „So phenen mangă te dau anglal le poporohkă kadalehkă, kai del mangă duma kadea: „Bipharear o xamo kai thodea les pa amende teo dadd?”
10 Thai dikta so phendine lehkă le tărne kai barilesas lesa: „Te phenes kadea le poporohkă kadalehkă kai dea tukă duma kadea: „Teo dadd phareardea mengă o jxamo, tu bipharear les amengă!” Te des lengă duma kadea: „O nai muŕo o mai çîkno avela mai thulo sar le tičiuri mîŕă daddehkă.
11 Akana, muŕo dadd thodea pa tumende khă xamo pharo, ta me kăraua les i mai pharo; muŕo dadd mardea tume bičiurença, ta me maraua tume skorpioanença.”
12 O Ieroboamo thai soa poporo avile koa Roboam o trito des, pala sar phendeasas o thagar: „Abolden tume mande pa trin des!”
13 O thagar dea anglal zuralimas le poporohkă. Meklea o phendimos kai dinesas les le phură,
14 thai dea lengă duma kadea, pala o phendimos le tărnengo: „Muŕo dadd thodea pa tumende khă xamo pharo, ta me kăraua les i mai pharo; muŕo dadd mardea tume bičiurença, ta me maraua tume skorpioanença.”
15 Kadeadar o thagar či ašundea le poporostar; kă e buti kadea sas tradini kata o Rai, ando pherdimos le divanohko, kai phendeasas les o Rai anda o Axaia andoa Silo le Ierobamohkă, o šeau le Nebatohko.
16 Kana dikhlea soa Israelo kă o thagar či ašune les, o poporo dea anglal le thagares: „So rig same amen le Davidosa? Amen nai ame mandimos le šeavesa le Isaiehko! Ka te çăre, Israele! Akana dikh te khărăstar, Davide!” Thai o Israelo gălo ande pehkă çăre.
17 Le šeave le Israelohkă kai bešenas ande le četăçi le Iudahkă, sas korkoŕo pa save raisardea o Roboamo.
18 Atunčeara o thagr o Roboam tradea lende le Adoramos, kai sas mai baro pa le tidimata. Ta o Adoram sas mudardo baŕănça dă soa Israelo, thai mullo. Thai o thagar o Roboam ušti'lo iekhatar te anklel ando urdon, kaste našel ando Ierusalimo.
19 Kadea pharadi'lo o Israelo le khărăstar le Davidoskărăstar ji ando des dă adesara.
20 Soa Israelo, ašundindoi kă o Ieroboam amboldi'lo, tradine te akharăn les ando tidimos, thai kărde les thagar pa soa Israelo. E semençia le Iudasti sas e korkoŕo kai găli pala o khăr le Davidohko.
21 O Roboam arăslindoi ando Ierusalimo, tidea soa khăr le Iudahko thai e semençia le Beneaminosti, ăkh šell thai oxtovardeši mii manuši alosarde, laše andoa mardimos te marăn pe le khărăsa le Israelohkărăsa thai te aneles parpale tala o stăpînimos le Robomohko, o šeau le Solomonohko.
22 Ta o divano le Devllehko dea duma kadea le Šemaiahkă, o manuši le Devllehko:
23 „De duma le Roboamohkă, o šeau le Solomonohko, o thagar le Iudahko, thai sa le khărăhkă le Iudahkă thai le Beneaminohkă, thai le kolavră poporohkă, thai phen lengă:
24 „Kadea del duma o Rai: „Na anklen, thai na kărăn mardimos tumară phralença, le šeave le Israelohkă! Sakogodi anda tumende te ambolden tume khără, kă Mandar kărdili e buti kadea.” On ašundine o divano le Raiehko, thai amboldile khără, pala o Divano le Raiehko.
Le dui guruwiça sumnakune.
25 O Ierobam vazdea o Sixemo po baŕobaro le Efraimohko, thai bešlo oče; pala kodea ankăsto oçal, thai vazdea o Penuelo.
26 O Ieroboam phendea ande pehko illo: „O thagarimos akana daštila te amboldel pe koa khăr le Davidohko.
27 Kana o poporo kadoa anklela ando Ierusalimo te anel jertfe ando Khăr le Raiehko, o illo le poporohko kadalehko amboldela pe ka pehko rai, koa Roboamo, o thagar le Iudahko, thai mudarăna ma thai amboldeona pe koa Roboam, o thagar le Iudahko.”
28 Pala so dea pe duma, o thagar kărdea dui guruwiça sumnakune, thai phendea le poporohkă: „Dăstul ankăstean ando Ierusalimo; Israele! Dikta o Dell tiro kai ankaladea tu andoa čem le Ejiptohko.”
29 Thodea iek anda kadala guruwiça ando Betelo, thai o kolaver thodea les ando Dano.
30 Thai kadea buti sas kărdimos bezexalimahko. O poporo jealas te rudil pe angla iekh andal guruwiça ji ando Dano.
31 O Ieroboam kărdea ăkh khăr učimahko thai thodea raša line anda soa poporo, kai či kărănas rig anda le šeave le Levehkă.
32 Thodea te avel khă desbaro ando šon o oxto, ando des dešupanji le šonehko, sar o desbaro kai prăznuinas les ande Iuda, thai andea jertfe po altarii. Dikta so kărdea ando Betelo, kaste anel pe jertfe le guruwiçăngă kai kărdeasas le o. Thodea ando kandimos ando Betelo le rašan le učimangă vazdine lestar.
33 Thai jertfisardea ando altarii kai kărdeasas les ando Betelo, ando des o dešupanji le šonehko oxtongo, šon kai alosardeasas les pala lehko čeailimos.
Mothodeas te avel sar desbaro anda le šeave le Israelohkă, thai ankăsto po altarii te phabarăl tămîia.
Divizarea regatului lui Solomon
(2 Cron. 10:1–11:4)1 Roboam s-a dus la Șechem, pentru că tot Israelul venise la Șechem să-l facă rege. 2 Când Ieroboam, fiul lui Nebat, a auzit lucrul acesta, se afla încă în Egipt, acolo unde fugise de regele Solomon. Ieroboam locuia în Egipt.
3 Au trimis să-l cheme, iar Ieroboam și întreaga adunare a lui Israel au venit și i-au vorbit lui Roboam, zicând:
4 ‒ Tatăl tău a îngreunat jugul nostru. Acum, ușurează munca grea impusă de tatăl tău și jugul cel greu pe care el l-a pus asupra noastră, și atunci îți vom sluji!
5 El le-a răspuns:
‒ Duceți-vă și întoarceți-vă la mine peste trei zile.
Și poporul a plecat.
6 Regele Roboam s-a sfătuit cu bătrânii care i-au slujit tatălui său, Solomon, în timpul vieții acestuia, și i-a întrebat:
‒ Ce mă sfătuiți să răspund acestui popor?
7 Ei i-au răspuns:
‒ Dacă vei fi astăzi un slujitor al acestui popor, dacă le vei sluji și dacă le vei răspunde prin cuvinte plăcute, ei vor fi slujitorii tăi toată viața lor.
8 Însă Roboam n-a luat în seamă sfatul pe care i l-au dat bătrânii, ci a cerut și sfatul tinerilor cu care a copilărit și care-i slujeau.
9 El i-a întrebat:
‒ Ce mă sfătuiți? Cum să răspundem acestui popor care mi-a zis: „Ușurează jugul pe care tatăl tău l-a pus asupra noastră“?
10 Tinerii care copilăriseră împreună cu el i-au răspuns:
‒ Acestui popor, care ți-a zis: „Tatăl tău ne-a îngreunat jugul, însă tu să-l iei de peste noi“, să-i spui astfel: „Degetul meu cel mic este mai gros decât coapsele tatălui meu! 11 Tatăl meu a pus un jug greu peste voi, dar eu voi adăuga mai mult la jugul vostru. Tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioni“.
12 Ieroboam, însoțit de tot poporul, a venit la Roboam a treia zi, așa cum le poruncise regele când le zisese: „Întoarceți-vă la mine peste trei zile!“. 13 Regele i-a răspuns aspru poporului.
El n-a luat în seamă sfatul pe care i l-au dat bătrânii 14 și le-a vorbit potrivit sfatului tinerilor, zicând:
‒ Tatăl meu v-a îngreunat jugul, dar eu voi adăuga mai mult la jugul vostru! Tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioni!
15 Astfel, regele n-a ascultat de popor, deoarece această schimbare în cursul evenimentelor venea de la Domnul, pentru ca Domnul să-Și împlinească cuvântul pe care-l rostise cu privire la Ieroboam, fiul lui Nebat, prin șilonitul Ahia.
16 Când tot Israelul a văzut că regele nu l-a ascultat, poporul i-a răspuns regelui, zicând:
‒ Ce parte de moștenire avem noi în David?
N-avem nicio moștenire în fiul lui Ișai.
Întoarce-te la corturile tale, Israel!
Vezi-ți de dinastia ta, David!
Și Israel a plecat acasă. 17 Roboam însă a continuat să domnească peste fiii lui Israel care locuiau în cetățile lui Iuda.
18 Regele Roboam l-a trimis la ei pe Adoniram, care răspundea de oamenii de corvoadă, dar tot Israelul l-a lovit cu pietre și el a murit. Atunci, regele Roboam s-a grăbit să se urce în car ca să fugă la Ierusalim. 19 Așa s-a răzvrătit Israel împotriva Casei lui David și așa a și rămas până în ziua de azi.
20 Când tot Israelul a auzit că Ieroboam s-a întors, au trimis să-l cheme în adunare și l-au numit rege peste tot Israelul. Niciunul nu s-a dus după Casa lui David, în afară de seminția lui Iuda.
21 Când a ajuns Roboam la Ierusalim, a adunat toată Casa lui Iuda și seminția lui Beniamin – o sută optzeci de mii de bărbați aleși și gata de luptă – ca să lupte împotriva Casei lui Israel și să aducă din nou regatul sub stăpânirea lui Roboam, fiul lui Solomon.
22 Dar Cuvântul lui Dumnezeu a venit la Șemaia, omul lui Dumnezeu, zicând: 23 „Spune-le lui Roboam, fiul lui Solomon, regele lui Iuda, întregii Case a lui Iuda și a lui Beniamin, precum și celor rămași din popor: 24 «Așa vorbește Domnul: ‘Să nu porniți la luptă împotriva fraților voștri, fiii lui Israel! Întoarceți-vă fiecare acasă, căci de la Mine a venit lucrul acesta’»“. Ei au ascultat Cuvântul Domnului și s-au întors acasă , potrivit poruncii Domnului.
Ieroboam instituie cultul vițelului în Israel
25 Ieroboam a construit cetatea Șechem pe muntele lui Efraim și a locuit acolo. Apoi a ieșit de acolo și a construit cetatea Peniel. 26 Ieroboam a zis în inima lui: „S-ar putea ca regatul să se întoarcă acum la Casa lui David. 27 Dacă acest popor va merge la Casa Domnului, în Ierusalim, ca să aducă jertfe, inima acestui popor va trece de partea stăpânului lor, Roboam, regele lui Iuda. Pe mine mă vor ucide și se vor întoarce la Roboam, regele lui Iuda“.
28 După ce s-a sfătuit, regele a făcut doi viței de aur și le-a zis: „Este prea mult pentru voi să mergeți până la Ierusalim. Israel, iată dumnezeii tăi care te-au scos din țara Egiptului!“. 29 L-a pus pe unul la Betel, iar pe celălalt la Dan. 30 Și acest lucru a devenit o cauză de păcătuire; poporul mergea până la Dan să se închine înaintea unuia dintre viței .
31 Ieroboam a construit sanctuare pe înălțimi și a numit preoți din tot poporul, deși nu făceau parte dintre leviți. 32 Ieroboam a stabilit o sărbătoare în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, precum cea din Iuda, și aducea jertfe pe altar. Iată ce a făcut la Betel: a adus jertfe vițeilor pe care-i făcuse și a numit preoți pentru înălțimile pe care le construise. 33 În ziua a cincisprezecea a lunii a opta, pe care o alesese după bunul său plac, a adus jertfe pe altarul pe care-l construise la Betel. Astfel, el a stabilit o sărbătoare pentru fiii lui Israel și se ducea la altar ca să ardă tămâie.