Le sîkaimata
dine le Solomonohkă koa mullimos.
1 O Davido pašolas la leakatar le mullimasti, thai dea phendimata pehkă šeavehkă le Solomonohkă, phendindoi:
2 Me telearau po drom kai jeal sai lumea. Zureauo thai au manuši!
3 Arakh le mothodimata le Raiehkă, le Devllehkă tirăhkă, phirindoi ande Lehkă droma, thai arakhlindoi Lehkă krisa, le mothodimata Lehkă, pala sar sî ramome ande kris le Moisasti, kaste izbîndisis ande sa so kărăsa thai orkaring amboldesa tu,
4 thai anda ka o Rai te pherăl tukă kakala divanuri kai mothodea le anda mande: „Kana te šeave lena sama pe lengo drom, phirindoi pateaimasa angla Mande, anda sa lengo illo thai anda sa lengo duxo, či avesa čiăkhdata meklino bi khă avimahko po skamin le raimahko le Israelohko.”
5 Jeanes so kărdea mangă o Ioab, o šeau la Çeuriako, so kărdea kolengă do šerăbarăngă la oštireako le Israelohkăreakă, le Abnerohkă, o šeau le Nerohko, thai le Amasahkă, o šeau le Ieterehko. Mudardea le; šordea ando čiro la pačeako rat mardimahko, thai thodea o rat le mardimahko po timiri savesa sas phanglo poa maškar thai pel podimata andal pînŕă.
6 Kăr pala teo xaraimos, thai te na mekăs ka lehkă ball le parne te ulen pačeasa ando khăr le mullimahko.
7 Te phiraves tu butlašimasa le šeavença le Barzilaiohkărănça, o Galaadito, thai i on te xan tusa kai skafidi; kă sa kadea phirade pe i on mança, ankăstindoi mangă anglal, kana našaoas anda teo phral o Absalomo.
8 Dikta kă sî tu paša tute le Šimeies, o šeau le Gherahko, o Beneamito, andoa Baxurimo. O dea ma bară armaia ando des kana jeauas ando Maxanaimo. Ta ulisto angla mande koa Iordano, thai solaxadem lehkă po Rai, phendindoi: „Či mudaraua tu la sabiasa.”
9 Akana tu te na mekăs les bidošalo; kă san khă manuši godeasa, thai jeanes sar te phirăs lesa. Te ulearăs lehkă ball ăl parne ratesa ando khăr le mullimahko.”
10 O Davido leales e lindri pehkă daddença, thai sas praxome ande četatea le Davidosti.
11 O čiro sode thagarisardea o Davido poa Israelo sas štarvardeše băršengo: ando Xebrono thagarisardea efta bărši, thai ando Ierusalimo thagarisardea treanda thai trin bărši.
12 O Solomono bešlo po skamin le thagarimahko pehkă daddehko le Davidohko, thai o thagarimos lehko zurai'lo sa but.
O Solomono mudarăll ăl Adonias.
13 O Adonia, o šeau la Xaghiteiako, gălo kai Bat-Šeba, e dei le Solomonosti. Oi phendea lehkă: „Aves gîndurença lašimahkă?” O dea la anglal: „E.”
14 Thai mai phendea: „Sî te phenau tukă ăkh orba.” Oi phendea.” De duma!”
15 Thai o phendea lakă: „Jeanes kă o thagarimos sas muŕo, thai kă soa Israelo ortosardeasas pehkă dičimata karing mande kaste avau thagar. Ta o thagarimos amboldinisai'lo, thai pelo o phral muŕo, anda kă o Rai dea leskăles.
16 Akana mangau tukă khă buti: na ambolde teo mui!” Oi dea les anglal: „De duma!”
17 Thai o phendea: „Phen, rudi tu, le thagarehkă le Solomonohkă – kă či daštil pe te na ašunel tu – te del ma dă romni la Abišaga, e Sumanita.”
18 E Bat-Šeba phendea: „Mišto! Daua duma le thagaresa anda tute.”
19 E Bat-Šeba găli koa thagar o Solomono, te del lehkă duma andoa Adonia. O thagar ušti'lo te avel lakă anglal, bandi'lo angla late, thai bešlo po skamin pehkă raimahko. Thodea ta andine khă skamin anda e dei le thagaresti, thai oi bešli ande lesti čeči rig.
20 Pala kodea phendea: „Sî ma te kărau tukă khă çînoro rudimos: te ašunes ma!” Thai o thagar phendea lakă: „Mang, dale, kă ašunaua tu.”
21 Oi phendea: „E Abišag, e Sumanita, te avel dini dă romni te phralehkă le Adonaiehkă.”
22 O thagar o Solomono dea anglal pehka deiakă: „Anda soste mangăs dăsar la Abišaga, la Sumanita, anda o Adonia? Mang i o thagarimos anda leste – kă sî o phral muŕo mai baro sar mande – anda leste, anda o rašai o Abiatar, thai anda o Ioab, o šeau la Çeuriako.”
23 Atunčeara o thagar solaxadea po Rai, phendindoi: „Te došavel ma o Dell sa le zuralimasa, kana či potinela la čivavasa o Adonia kadala divanuri!
24 Akana, juvindo sî o Rai, kai zureardea ma thai ankaladea ma po skamin le raimahko mîŕă daddehko le Davidohko, thai sao kărdea mangă khă khăr, pala o šinaimos Lehko, kă ades merălla o Adonia!”
25 Thai o thagar o Solomono tradea le Benaias, o šeau le Iexoiadehko, kai maladea les; thai o Adonia mullo.
O Abiatar ankalado andoa kandimos.
26 O thagar phendea le rašahkă le Abiatarohkă: „Jea ando Anatoto kal phuwea tiră, kă san vereniko mullimahko; ta či mudaraua tu ades, anda kă phiradean o chivoto le Raiehko le Devllehko angla o dadd muro o Davido, thai anda kă lean rig ka sal dukhaimata mîŕă daddehkă.
27 Kadea o Solomono ankaladea le Abiataros anda o kandimos dă rašai le Raiehko, kaste pherăl o divano phendino le Raiestar poa khăr le Eliehko andoa Silo.
O mudarimos le Ioabahko.
28 O ašundimos kadoa arăslo ji koa Ioab, kai leasas rig le Adonaiasa, barem kă či leasas rig le Absolomosa. Thai o Ioab našlo ande çăra le Raiesti, thai azbadui'lo le šingăndar le altarehkărăstar.
29 Dine ašundimos le thagares le Solomonos kă o Ioab našlo ande çăra le Raiesti, thai kă sî koa altari. Thai o Solomono tradea le Benaias, o šeau le Iexodaiahko phendindoi lehkă: „Jea thai malau les!”
30 O Benaia arăslo kai çăra le Raiesti, thai phendea le Ioabohkă: „Ankli! Kă kadea mothodea o thagar.” Ta o dea anglal: „Či! Kamau te merau koče.” O Benaia phendea e buti kadea le thagarehkă: „Kadea dea duma o Ioab, thai kadea dea ma anglal.”
31 Thai o thagar phendea le Benaiahkă: „Kăr sar phendea, malav les, thai praxosar les; thai le kadea pa mande thai poa khăr mîŕă daddehko o rat kai šordea les o Ioabo bi došako.
32 O Rai kărăla ka lehko rat te perăl pa lehko šero, anda kă maladea dui manuši orta thai mai laše dă sar leste, thai mudardea le la sabiasa, bi te jeanglino muŕo dadd o Davido: le Abneros, o šeau le Nerohko, thai le Amsas, o šeau le Ieterohko, o šerobaro le Iudahko.
33 O rat lengo te perăl po šero le Ioabahko thai poa šero lehkă avimatăngo anda orkana; ta o Davido, thai e sămînça lesti, o khăr lehko thai o skamin lehko le raimahko, te aveles rig pačeatar ande večia andai rig le Raiesti.”
34 O Benaia, o šeau le Iexoiadahko, ankăsto, maladea le Ioabas, thai mudardea les. O sas praxome ande lehko khăr, ande pustia.
35 O thagar thodea anglal ande oštirea le Benaias, o šeau le Ioxaiadahko, ando than le Ioabahko, ta ando than le Abiatarohko thodea le rašas le Çodokos.
O mudarimos le Šimeiohko.
36 O thagar akhardea le Šimeies, thai phendea lehkă: „Vazde tukă ăkh khăr ando Ierusalimo: kaste bešes ande late, thai te na ankles anda leste kaste jeas ande khă rig or ande kolaver.
37 Te jeanes mišto kă ando des kana anklesa thai nakhăsa o nanilaš o Chedrono, merăsa. Atunčeara o rat tiro perăla pa teo šero.
38 O Šimei dea anglal le thagares: „Mišto! O robo tiro kărăla sar mothol o rai muŕo, o thagar.” Thai o Šimei bešlo but čiro ando Ierusalimo.
39 Pala trin bărši, kărdilea kă dui kanditorea le Šimeiehkă našline koa Achišo, O šeau le Maakahko, o thagar le Gatohko. Dine ašundimos le Šimeies, phendindoi: „Dikta kă te kanditorea sî ando Gato.”
40 O Šimei ušti'lo thodea e šaua po grast, thai gălo ando Gato koa Achišo, te rodel pehkă kanditoren. O Šimei gălo, thai andea parpale pehkă kanditoren andoa Gato.
41 Dine ašundimos le Solomonos kă o Šimei teleardea andoa Ierusalimo ando Gato, thai kă amboldi'lo.
42 O thagar akhardea le Šimeies, thai phendea lehkă: „Či thodem tu me te solaxas po Rai, thai či phendem tukă xotărîme: „Te jeanes kă merăsa kă ando des kana anklesa thai nakhăsa o nanilaš o Chedrono, merăsa?” Thai či dean ma anglal tu: „Mišto! ateardem?”
43 Anda soste atunčeara či ašundean e solax le Raiesti, thai o mothodimos kai demas tu?”
44 Thai o thagar phendea le Šimeiehkă: „Jeanes andră ande teo illo tiro soa nasul kai kărdean les mîŕă daddehkă le Davidohkă; o Rai amboldea soa nasulimos pa teo šero.
45 Ta o thagar o Solomono avela dinodumadpmišto, thai o skamin le raimahko le Davidohko avela zureardo ande vešničia angloa Rai.”
46 Thai o thgar mothodea le Benaiahkă, o šeau le Iexodiahko, sao ankăsto thai maladea le Šimeios; thai o Šimei mullo. Kadeadar, o thagarimos zurai'lo andel vast le Solomonohkă.
Testamentul politic al lui David
1 Când se apropia vremea să moară, David i-a poruncit fiului său, Solomon, zicând: 2 „Eu mă duc pe calea întregului pământ. Întărește-te și fii bărbat! 3 Împlinește cererile Domnului, Dumnezeul tău, umblând pe căile Lui și păzind hotărârile, poruncile, judecățile și învățăturile Lui, așa cum este scris în Legea lui Moise, ca să reușești în tot ceea ce vei face și oriunde vei merge 4 și pentru ca Domnul să-Și țină promisiunea pe care mi-a făcut-o, zicând: «Dacă fiii tăi vor veghea asupra căii lor, umblând cu credincioșie înaintea Mea, din toată inima lor și din tot sufletul lor, nu vei fi lipsit niciodată de un urmaș la tronul lui Israel».
5 Tu știi ceea ce mi-a făcut Ioab, fiul Țeruiei, ce le-a făcut celor doi conducători ai armatelor lui Israel, lui Abner, fiul lui Ner, și lui Amasa, fiul lui Ieter. I-a ucis și a vărsat sânge de război în timp de pace. A pus astfel sângele de război pe teaca de la brâu și pe sandalele lui din picioare. 6 Fă-i după înțelepciunea ta, dar nu-i coborî în pace perii albi în Locuința Morților.
7 Arată-le însă bunătate fiilor lui Barzilai ghiladitul. Ei să fie printre cei care mănâncă la masa ta, căci mi-au fost alături atunci când fugeam de fratele tău Absalom.
8 Iată, îl ai cu tine pe Șimei, fiul lui Ghera, beniamitul din Bahurim. El a rostit blesteme aspre împotriva mea în ziua în care mergeam la Mahanaim, dar, când a coborât în întâmpinarea mea la Iordan, i-am jurat pe Domnul, zicând: «Nu te voi omorî cu sabia». 9 Tu însă să nu-l lași nepedepsit, căci ești un om înțelept și vei ști ce să-i faci. Cu sânge să-i cobori perii albi în Locuința Morților!“.
10 Apoi David a adormit alături de strămoșii săi și a fost înmormântat în Cetatea lui David. 11 El a domnit peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit șapte ani, iar la Ierusalim a domnit treizeci și trei de ani. 12 Astfel, Solomon i-a urmat la tron tatălui său, David, și domnia lui s-a consolidat foarte mult.
Consolidarea autorității politice a lui Solomon
(1 Cron. 29:26-28)13 Adonia, fiul Haghitei, a venit la Batșeba, mama lui Solomon.
Ea l-a întrebat:
‒ Vii cu pace?
El a răspuns:
‒ Cu pace.
14 Apoi el a zis:
‒ Am ceva să-ți spun.
Ea a zis:
‒ Vorbește.
15 El a zis:
‒ Tu știi că domnia era a mea și că tot Israelul își îndreptase fața spre mine ca să fiu rege. Dar domnia i-a revenit fratelui meu, căci a primit-o de la Domnul. 16 Acum, doresc să-ți cer o favoare. Să nu-mi întorci fața!
Ea i-a zis:
‒ Vorbește.
17 El a zis:
‒ Spune-i, te rog, regelui Solomon să mi-o dea de soție pe Abișag, șunamita, fiindcă el nu te va refuza.
18 Batșeba a răspuns:
‒ Bine, îi voi vorbi regelui pentru tine.
19 Batșeba s-a dus la regele Solomon ca să vorbească pentru Adonia. Regele s-a ridicat s-o întâmpine, s-a plecat înaintea ei și apoi s-a așezat pe tron. El a poruncit să se aducă un tron pentru mama lui, iar ea s-a așezat la dreapta lui.
20 Apoi ea a zis:
‒ Doresc să-ți cer o mică favoare. Să nu-mi întorci fața!
Regele i-a răspuns:
‒ Cere, mamă, căci nu-ți voi întoarce fața.
21 Ea a zis:
‒ Abișag, șunamita, să-i fie dată de soție fratelui tău Adonia.
22 Regele Solomon a răspuns și i-a zis mamei sale:
‒ De ce o ceri doar pe Abișag, șunamita, pentru Adonia? Cere și domnia pentru el, căci este fratele meu mai mare. Cere-o pentru el, pentru preotul Abiatar și pentru Ioab, fiul Țeruiei!
23 Atunci regele Solomon a jurat pe Domnul, zicând: „Dumnezeu să Se poarte cu mine cu toată asprimea, dacă aceste cuvinte nu-l vor costa viața pe Adonia. 24 Viu este Domnul Care m-a întărit și m-a așezat pe tronul tatălui meu, David, și Care mi-a făcut o Casă după cum a promis, că Adonia va muri astăzi!“. 25 Regele Solomon l-a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, ca să-l omoare. Și, astfel, Adonia a murit.
26 După aceea, regele i-a zis preotului Abiatar: „Du-te la proprietățile tale de la Anatot, căci meriți să mori, dar nu te voi omorî astăzi, deoarece ai purtat Chivotul Domnului, Stăpânul, înaintea tatălui meu, David, și ai luat parte la tot ce a suferit tatăl meu“. 27 Astfel, Solomon l-a alungat pe Abiatar din slujba de preot al Domnului, împlinind cuvântul pe care îl rostise Domnul la Șilo despre Casa lui Eli.
28 Când a primit vestea, Ioab, care trecuse de partea lui Adonia, deși nu trecuse de partea lui Absalom, a fugit la Cortul Domnului și s-a prins de coarnele altarului. 29 Regele Solomon a fost înștiințat că Ioab a fugit la Cortul Domnului și că, iată, era lângă altar. Atunci Solomon l-a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zicându-i: „Du-te și omoară-l!“.
30 Benaia a ajuns la Cortul Domnului și i-a zis lui Ioab :
‒ Așa vorbește regele: „Ieși afară!“.
Dar el a răspuns:
‒ Nu! Vreau să mor aici.
Benaia s-a întors la rege cu acest mesaj, zicând:
‒ Așa a vorbit Ioab și așa mi-a răspuns.
31 Regele i-a zis:
‒ Fă așa cum a zis. Omoară-l și apoi îngroapă-l. Să îndepărtezi astfel de peste mine și de peste familia tatălui meu sângele pe care l-a vărsat Ioab fără motiv. 32 Domnul îl va pedepsi pentru sângele vărsat, pentru că i-a omorât pe cei doi bărbați care erau mai drepți și mai buni decât el și i-a ucis cu sabia pe Abner, fiul lui Ner, conducătorul armatei lui Israel, și pe Amasa, fiul lui Ieter, conducătorul armatei lui Iuda, fără ca tatăl meu, David, să știe acest lucru. 33 Sângele lor să fie asupra capului lui Ioab și asupra capului urmașilor lui pentru totdeauna, dar asupra lui David, a urmașilor lui, a familiei lui și a tronului lui să fie pace de la Domnul pentru totdeauna.
34 Atunci Benaia, fiul lui Iehoiada, s-a dus, l-a lovit pe Ioab și l-a omorât. Acesta a fost îngropat apoi în proprietatea lui din deșert. 35 Regele l-a numit pe Benaia, fiul lui Iehoiada, conducător al armatei în locul lui Ioab, iar pe preotul Țadok l-a pus în locul lui Abiatar.
36 Apoi regele a trimis să-l cheme pe Șimei și i-a zis:
‒ Construiește-ți o casă în Ierusalim și locuiește acolo, dar să nu pleci de acolo în altă parte. 37 Fii sigur că, în ziua în care vei pleca și vei trece pârâul Chidron, vei muri. Atunci sângele tău va fi asupra capului tău.
38 Șimei i-a răspuns regelui:
‒ Bine, slujitorul tău va face așa cum a zis stăpânul meu, regele.
Astfel, Șimei a locuit multe zile la Ierusalim. 39 Trei ani mai târziu, însă, doi dintre slujitorii lui Șimei au fugit la Achiș, fiul lui Maaca, regele Gatului. L-au înștiințat pe Șimei, zicând: „Iată că slujitorii tăi sunt în Gat“. 40 Atunci Șimei s-a ridicat, a pus șaua pe măgar și s-a dus la Achiș, în Gat, ca să-și caute slujitorii. Șimei a plecat și și-a adus slujitorii înapoi din Gat.
41 I s-a spus lui Solomon că Șimei a plecat din Ierusalim la Gat și că s-a întors. 42 Atunci regele a trimis și l-a chemat pe Șimei. El i-a zis: „Oare nu te-am pus eu să juri pe Domnul și nu te-am avertizat, zicând: «În ziua în care vei pleca și te vei duce în altă parte, să știi sigur că vei muri»? Și nu mi-ai răspuns tu: «Bine! Voi asculta!». 43 De ce nu ți-ai ținut jurământul făcut Domnului și n-ai ascultat porunca pe care ți-am dat-o?“. 44 Apoi regele i-a zis lui Șimei: „Tu știi în inima ta tot răul pe care i l-ai făcut tatălui meu David. Acum Domnul a întors răutatea ta asupra capului tău. 45 Dar regele Solomon va fi binecuvântat, iar tronul lui David va fi consolidat înaintea Domnului pentru totdeauna“. 46 Și regele i-a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada, să-l omoare . El a ieșit, l-a lovit pe Șimei și l-a omorât. Și, astfel, Solomon și-a consolidat domnia.