O RAIMOS LE SOLOMONOHKO
LE KAPITOLEA 1—11
(2 Kroničengo 1—9. 2 Samuelohko 7.12-15. Psalmea 89.)
O phurimos le Davidohko.
1 O thagar o Davido sas phuro, ande le bărši; thonas pa leste raxamea, thai našti tateolas.
2 Le kanditorea lehkă phendine lehkă: „Te rodel pe anda o Rai o thagar khă šeibari; oi te bešel angloa thagar, te kandeles, thai te sovel ka lehko kolin; thai o rai muŕo o thagar tateola.”
3 Rodine pe sai phuw le Israelosti khă šei tărni thai šukar, thai arakhline la Abišaga, e Sunamita, savea andine la koa thagar.
4 Kadea šei sas but šukar. Oi arakhlea le thagares, thai kandea lehkă; ta o thagar či suto lasa.
O Adonia kamel te lel o skamin le raimahko.
5 O Adonia, o šeau la Xaghiteiako, vazdinisai'lo ji oče ta phendeas: „Me avaua thagar!” Thai lašardea pehkă urdona thai le ankăstepelgrast, panvardeši manuši kai prastenas angla leste.
6 Lehko dadd či xaleape lesa čiăkhdata ande lesti čivava, phendindoi lekhkă: „Anda soste kărăs kadea?” O Adonia, kadeadar, sas but šukar koa mui, thai kărdilosas pala o Absalomo.
7 O dea duma le Ioabosa, o šeau la Çeuriako, thai le rašasa le Abiatarosa: thai kadala nakhline ande lesti rig.
8 Ta o rašai o Çadok, o Benaia, o šeau le Iexoidahko, o prooroko o Natan, o Šimei, o Rei thai le zurale le Davidohkă, či sas le Adoniasa.
9 O Adonia šindea bakrea, guruw, thai guruwiça thule, paša o baŕ le Zoxeletohko, kai sî, paša o En-Roguel; thai akhardea sa pehkă phralen, le šeaven le thagarehkă, thai pe sal rom le Iudahkă anda o kandimos le thagarehko.
10 Ta či akhardea le proorokos le Natanos, či le Benaias, či le zuralen, či pehkă phrales le Solomonos.
E Bat-Šeba koa Davido.
11 Atunčeara o Natan phendea la Bat-Šebakă, e ddei le Solomonosti: „Či ašundean kă o Adonia, o šeau la Xaghiteiako, kărdi'lo thagar, bi te jeanel amaro rai o Davido?
12 Avta akana, thai daua tu kă divano, kaste skăpis ti čivava thai e čivava te šeavesti le Solomonosti.
13 Jea, šutu koa thagar o Davido, thai phen lehkă: „Thagarîna, muŕo rai, či solaxadean tu tea roabakă, phendindoi: „Teo šeau o Solomono thagarila pala mande, thai bešela pe muŕo skamin le raimahko?” „Anda soste thagaril o Adonia?”
14 Thai ando čiro kana tu desa duma le thagaresa, me orta avaua pala tute, thai zurearaua te divanuri.”
15 E Bat-Šeba găli ande odaia le thagaresti. O sas but phuro; thai e Abišag, e Sunamita, kandelas les.
16 E Bat-Šeba bandi'li thai meklea pe angloa thagar. Thai o thagar phendea lakă: „So kames?”
17 Oi dea les anglal: „Raia muŕo, tu solaxadean tea roabakă, phendindoi: „O Solomono, teo šeau, thagarila pala mande, thai bešela pe muŕo skamin le raimahko.”
18 Thai dikta akana kă o Adonia thagaril! Thai tu či jeanes, thagarina, muŕo rai!
19 O deašuri guruw, guruwiça thule thai bakrea ando baro dindimos; thai akhardea sa le šaven le thagarehkă, le rašas le Abiataros, thai le Ioabos, o šerobaro la oštireako, ta te robos le Solomonos či akhardea les.
20 Thagarina, muŕo rai, soa Israelo sî les le iakha ortome karing tute, kaste kărăs lehkă prinjeando kon bešela po skamin le raimahko le thagarehko, mîŕă raiehko, pala leste.
21 Thai kana o thagar, o rai muŕo, avela suto andekh than pehkă daddença, kărdeola pe kă me thai muŕo šeau o Solomono avasa dikhline sar varesar došale.”
22 Ta kana delas oi duma le thagaresa, dikta kă avilo o prooroko o Natano.
23 Dine ašundimos le thagares, thai phendine: „Dikta kă avilo o prooroko o Natan!” O šutea pe angloa thagar, thai bandi'lo angloa thagar le mosa ji kai phuw.
24 Thai o Natan phendea: „Thagarina, muŕo rai, ta tu kadea phendean: „O Adonia thagarila pala mande, thai bešela pe muŕo skamin le raimahko?”
25 Kă o ades ulisto, šindea guruw, guruviça thule thai bakrea, ando baro dindimos; thai akhradea sa le šeaven le thagarehkărăn, le šerănlebarăn la oštireakă, thai le rašas le Abiataros. Thai on xan thai pen angla leste, thai phenen: „Trail o thagar o Adonia!”
26 Ta či akharde ma či man, kai sîm teo robo, či le rašas le Çadokos, či le Benaias, o šeau le Iexoidahko, či te robos le Solomonos.
27 Ta anda o mothodimos mîŕă raiehko, le thagarehko, sîles than kadala butea, thai bi te kărdino prinjeando te robohkă kon avela te anklel po skamin le raimahko le thagarehko, mîŕă raiehkă, pala leste?”
28 O thagar o Davido dea anglal: „Akharăn mangă la Bat-Šeba.” Oi šuta pe, thai avili angloa thagar.
29 Thai o thagar solaxadea, thai phendea: „Juvindo sî o Rai, kai skăpisardea ma anda sa mîŕă kăznimata,
30 kă, kadea sar solaxadem po Rai, o Dell le Israelohko phendindoi: „Teo šeau o Solomono thagarila pala mande, thai bešela po skamin le raimahko ande muŕo than,” – kadea i kăraua ades.”
31 E Bat-Šeba bandi'li le mosa kai phuw, thai meklea pe angloa thagar. Thai phendea: „Trail ande večia, muŕo rai, o thagar o Davido!”
O Solomono thagar.
32 O thagar o David o phendea: „Akharăn mangă le rašas le Çadokos, le proorokos le Natanos thai le Benaies, o šeau le Iexoidahko.” On šute pe thai avile angloa thagar.
33 Thai o thagar phendea lengă: „Len tumença le kanditoren tumară stăpînohkă, thon mîŕă šeaves le Solomonos ankăsto po grast muŕo, thai ulen lesa ando Ghixono.
34 Oče, o rašai o Çadok thai o prooroko o Natan te makhăn les thagar poa Israelo. Te bašaven andai šing, thai te phenen: „Trail o thagar o Solomono!”
35 Te anklen pala kodea pala leste kaste avel te thol pe muŕo skamin le raimahko, thai te thagaril ande muŕo than. Kă muŕo mothodimos, sî ka o te avel o šerobaro le Israelohko thai le Iudahko.”
36 O Benaia, o šeau le Iexoidahko, dea anglal le thagares: „Amino! Kadea te kamel o Rai, o Dell mîŕă raiehko, o thagar:
37 O Rai te avel le Solomonosa sar sas mîŕă raiesa, o thagar, kaste vazdel pehko skamin le raimahko mai opră le skaminestar le raimahko mîŕă raiehko, le thagarehko le Davidohko!”
38 Atunčeara o rašai o Çadok ulisto andekhthan le proorokosa le Natanosa, le Benaiesa, o šeau le Iexoidahko, le Cheritençea thai le Pelitençea; thodine le Solomonos ankăsto po grast le thagarehko le Davidohko, thai nigărde les ando Ghixono.
39 O rašai o Çadoko lea e šing le zetinosa, thai makhlea le Solomonos. Bašadine andai šing, thai soa poporo phendea: „Trail o thagar o Solomono!”
40 Soa poporo ankăsto pala leste, thai o poporo dilabalas andoa fluiero thai čeailelolas bară baxtalimastar; mištilas e phuw anda lengă çîpimata.
O Adonia ašunel.
41 O ašundimos kadoa arăslo ji koa Adonia thai sa kola akharde kai sas lesa, orta ande leaka kana isprăvinas xamahko. O Ioab, ašundindoi o bašimos la šingako phendea: „So sî o phurdimos kadoa ta bašel e četatea?”
42 Ta kana delas duma o, avilo o Ionatano, o šeau le rašahko le Abiatarohko.Thai o Adonia phendea: „Pašota, kă san khă manuši zuralo, thai anes ašundimata lašea.”
43 „E”, dea anglal o Ionatano le Adonias „o rai amaro o thagar o Davido kărdea thagar le Solomonos.
44 Tradea lesa le rašas le Çadokos, le proorokos le Natanos, le Benaias, o šeau le Iexoidahko, le Chertiçăn, thai le Peltiçăn, thai thodeles ankăsto po grast le thagarehko.
45 O rašai o Çadoko thai o prooroko o Natano makhle les thagar ando Ghihono. Dă oçal ankăste vesălime, thai četatea sas thodi ando phirimos; koadoa sî o phurdimos kai ašundean les.
46 O Solomono thodea pe po skamin le raimahko le thagarehko.
47 Thai le kanditorea le thagarehkă avile te dendumadămišto amară raies le thagares le Davidos, phendindoi: „O Rai tiro te kărăl o anau le Solomonohko mai ašundo sar o anau tiro, thai o te vazdel pehko skamin le raimahko mai opră sar teo skamin le raimahko!” Thai o thagar rudisai'lo pe pehko pato.
48 Dikta so phendea o thagar: „Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell le Israelohko, kai dea ma ades khă avitorii po skamin muŕo le raimahko, thai meklea ma te dikhau les!”
49 Sa kodola akhardine le Adoniastar pherdile daratar; ušti'le thai telearde save karingodi.
50 O Adonia darai'lo le Solemonostar; ušti'lo i o, thai teleardea, thai azbadi'lo le šingăndar le altarehkă.
51 Avile thai phendine le Solomonohkă: „Dikta kă o Adonia daral le thagarestar le Solomonostar, thai azbadea pe le šingăndar le altarehkărestar, phendindoi: „Te solaxal mangă o thagar o Solomono ades kă či mudarălla pehko robos la sabiasa!”
52 O Solomono phendea: „Te avela khă manuši pativalo, kă firo ball anda lehko šero či perăla pe phuw, ta te arakhadeola pe jungalimos ande leste, merălla.”
53 Thai o thagar o Solomono tradea varesar manuši, kai dine les tele poa altari. O avilo thai bandi'lo angloa thagar o Solomono, thai o Solomono phendea lehkă: „Jea tukă khără.”
Circumstanțele întronării lui Solomon
1 Regele David îmbătrânise și acum era înaintat în vârstă. L-au acoperit cu pături, dar nu se putea încălzi. 2 Slujitorii săi i-au zis: „Să se caute pentru stăpânul nostru, regele, o tânără fecioară, care să stea înaintea regelui și care să-i fie servitoare. Ea să se culce la pieptul tău și stăpânul nostru, regele, se va încălzi“. 3 Ei au căutat în tot teritoriul lui Israel o tânără frumoasă și au găsit-o pe Abișag, șunamita, pe care au adus-o la rege. 4 Tânăra era foarte frumoasă. Ea a devenit servitoarea regelui și s-a îngrijit de el, dar regele nu s-a culcat cu ea.
5 Adonia, fiul Haghitei, s-a mândrit, zicând: „Eu voi deveni rege!“. El și-a pregătit un car, călăreți și cincizeci de bărbați care alergau înaintea lui. 6 Tatăl său nu-l mustrase niciodată și nu-i zisese: „De ce faci astfel?“. El s-a născut după Absalom și era, de asemenea, foarte frumos la chip.
7 El a vorbit cu Ioab, fiul Țeruiei, și cu preotul Abiatar, iar aceștia l-au sprijinit pe Adonia. 8 Dar preotul Țadok, Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Șimei, Rei și vitejii lui David nu au fost de partea lui Adonia. 9 Adonia a înjunghiat oi, vite și viței îngrășați, lângă Piatra lui Zohelet care se află în apropiere de En-Roghel. El i-a invitat pe toți frații săi, fiii regelui, și pe toți bărbații lui Iuda, slujitorii regelui. 10 Dar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji și pe Solomon, fratele său, nu i-a invitat.
11 Natan i-a zis Batșebei, mama lui Solomon: „N-ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s-a numit rege? Stăpânul nostru David nu știe acest lucru! 12 Prin urmare, dă-mi voie să te sfătuiesc cum să-ți scapi viața, tu și fiul tău Solomon. 13 Du-te, intră la regele David și spune-i: «O, rege, stăpânul meu, oare nu i-ai jurat tu însuți slujitoarei tale că Solomon, fiul meu, va domni după tine și că el va urma la tron? Atunci de ce domnește Adonia?». 14 În timp ce vei vorbi acolo cu regele, eu însumi voi veni după tine și voi confirma cuvintele tale“.
15 Batșeba s-a dus în camera regelui. Regele era foarte bătrân, iar Abișag, șunamita, avea grijă de el. 16 Batșeba și-a înclinat capul și s-a plecat înaintea regelui.
Regele a zis:
‒ Ce dorești?
17 Ea a răspuns:
‒ Stăpânul meu, tu însuți ai jurat slujitoarei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, zicând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine și el va ședea pe tronul meu“. 18 Totuși, acum Adonia domnește, iar stăpânul meu, regele, nu știe acest lucru. 19 El a înjunghiat boi, viței îngrășați și o mulțime de oi și i-a invitat pe toți fiii regelui, pe preotul Abiatar și pe Ioab, conducătorul armatei. Dar pe Solomon, slujitorul tău, nu l-a invitat. 20 O, rege, stăpânul meu, ochii întregului Israel sunt ațintiți spre tine ca să le spui cine va urma să domnească după stăpânul meu, regele. 21 Altfel, se va întâmpla că, atunci când stăpânul meu, regele, va adormi alături de strămoșii săi, eu și fiul meu Solomon vom fi priviți ca niște vinovați.
22 În timp ce vorbea cu regele, iată că a venit și profetul Natan.
23 L-au înștiințat pe rege, zicând:
‒ Iată că a sosit profetul Natan.
Acesta a venit în prezența regelui și s-a plecat înaintea regelui cu fața la pământ.
24 Natan a zis:
‒ O, rege, stăpânul meu, oare ai spus tu: „Adonia va domni după mine și el va ședea pe tronul meu“? 25 Căci el a coborât astăzi, a înjunghiat boi, viței îngrășați și o mulțime de oi și i-a invitat pe toți fiii regelui, pe conducătorii armatei și pe preotul Abiatar. Iată, ei mănâncă și beau înaintea lui și strigă: „Trăiască regele Adonia!“. 26 Cu toate acestea, pe mine, slujitorul tău, pe preotul Țadok, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, și pe Solomon, slujitorul tău, nu ne-a invitat. 27 Oare din porunca stăpânului meu, regele, s-a înfăptuit acest lucru? Să nu-i fi făcut cunoscut slujitorului tău cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după el?
28 Regele David a zis:
‒ Chemați-o la mine pe Batșeba!
Ea a intrat și s-a înfățișat înaintea regelui.
29 Regele a jurat, zicând:
‒ Viu este Domnul, Care m-a salvat din orice necaz, 30 că voi face astăzi așa cum ți-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, zicând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine. El va ședea pe tron în locul meu“.
31 Batșeba și-a înclinat capul până la pământ și s-a plecat înaintea regelui.
Apoi a zis:
‒ Să trăiască pe vecie stăpânul meu, regele David!
32 Regele David a zis:
‒ Chemați-i pe preotul Țadok, pe profetul Natan și pe Benaia, fiul lui Iehoiada!
Ei au venit înaintea regelui, 33 iar regele le-a zis:
‒ Luați-i cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneți-l pe fiul meu Solomon să călărească pe catârul meu și duceți-l la Ghihon. 34 Preotul Țadok și profetul Natan să-l ungă acolo ca rege peste Israel. Să sunați din trâmbiță și să strigați: „Trăiască regele Solomon!“. 35 Apoi să mergeți după el. El să vină și să se așeze pe tronul meu, căci el va domni în locul meu, întrucât cu privire la el am poruncit să fie conducător peste Israel și peste Iuda.
36 Benaia, fiul lui Iehoiada, i-a răspuns regelui, zicând:
‒ Amin! Așa să hotărască Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, regele. 37 După cum Domnul a fost cu stăpânul meu, regele, tot așa să fie și cu Solomon și să-i înalțe tronul mai presus decât tronul stăpânului meu, regele David.
38 Preotul Țadok, profetul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, cheretiții și peletiții au venit, l-au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui David și l-au dus la Ghihon. 39 Preotul Țadok a luat cornul cu ulei din Cort și l-a uns pe Solomon. Apoi au sunat din trâmbiță și tot poporul a strigat: „Trăiască regele Solomon!“. 40 Tot poporul a mers în urma lui, cântând din fluiere și bucurându-se foarte mult; se despica pământul de strigătul lor.
41 Adonia și toți oaspeții care erau cu el au auzit strigătul tocmai când terminaseră de mâncat. Ioab, auzind sunetul trâmbiței, a întrebat: „De ce se aude această zarvă în cetate?“. 42 În timp ce vorbea el, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar.
Adonia i-a zis:
‒ Vino, căci tu ești un om apreciat și aduci vești bune.
43 Ionatan a răspuns și i-a zis lui Adonia:
‒ Nicidecum. Stăpânul nostru, regele David, l-a numit rege pe Solomon. 44 Regele i-a trimis cu el pe preotul Țadok, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiți și pe peletiți, iar ei l-au pus să călărească pe catârul regelui. 45 Preotul Țadok și profetul Natan l-au uns rege la Ghihon și au plecat de acolo bucuroși, iar cetatea freamătă. Aceasta era zarva pe care ați auzit-o. 46 De asemenea, Solomon s-a așezat pe tronul regal. 47 Iar slujitorii regelui au venit să-l binecuvânteze pe stăpânul nostru, regele David, zicând: „Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău și să-i înalțe tronul mai presus decât tronul tău“. Apoi regele s-a închinat în patul său. 48 Regele a mai zis astfel: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care mi-a dat astăzi un urmaș care să șadă pe tronul meu și pe care să-l văd cu ochii mei!“.
49 Tremurând, toți oaspeții care erau cu Adonia s-au ridicat și fiecare a plecat în drumul lui. 50 Adonia s-a temut de Solomon. El s-a ridicat, s-a dus la Cort și s-a prins de coarnele altarului. 51 Lui Solomon i s-a spus: „Iată, Adonia se teme de regele Solomon și s-a apucat de coarnele altarului, zicând: «Să-mi jure regele Solomon astăzi că nu-l va omorî pe slujitorul său cu sabia!»“. 52 Solomon a zis: „Dacă va fi un om loial, niciun fir de păr nu-i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri“. 53 Regele Solomon a trimis să-l aducă de la altar. El a venit și s-a plecat înaintea regelui Solomon, iar Solomon i-a zis: „Du-te acasă“.