O phanglimos le Iosofatosa.
1 Bešline trin bărši uje, bi te avel mardimos maškar e Siria thai o Israelo.
2 Ando trito bărši, o Iosafat, o thagar le Iudahko, ulisto koa thagar le Israelohko.
3 O thagar le Israelohko phendea pehkă kanditorengă: „Jeanen kă o Ramoto anda o Galaad sî amaro. Thai ame bešas bi khančehko, ando than te las les parpale andal vast le thagarehko la Siriako.”
4 Thai phendea le Iosofatohkă: „Kames te aves mança te maras ame le Ramotosa andoa Galaado?” O Iosafat dea anglal le thagares le Israelohkărăs: „Me avaua tusa, o poporo muŕo sar o poporo tiro, mîŕă grast sar tiră.”
5 Pala kodea o Iosafat phendea le thagarehkă le Israelohkă: „Puši akana, rudi tu, o divano le Raiehko.”
6 O thagar le Israelohko tidea le prooročen, ando dindimos dă štar šella, thai phendea lengă: „Te jeau te mara ma le Ramatosa andoa Galaado, or te meka ma?” Thai on dine anglal: „Ankli, thai o Rai dela les andel vast le thagarehkă.”
7 Ta o Iosafat phendea: „Manai koče či khă prooroko le Raiehko, kaste daši pušas Les?”
8 O thagar le Israelohko dea anglal le Iosofatos: „Mai sî khă manuši anda sao dašti pušas le Raies; ta nai te dikhau les kă či prooročil mangă khanči lašo, dîsar nasul: sî o Mika, o šeau le Imlahko.” Thai o Iosafat phendeas: „Te na del duma o thgar kadea!”
9 Atunči o thagar le Israelohko, akhardea khă dregătorii, thai phendea: „Trade te anen iekhatar le Mikas, o šeau le Imlahko.”
10 O thgar le Israelohko thai o Iosafat, o thagar le Iudahko, bešenas sakogodi pe pehko skamin le raimahko, xurede pehkă çoalença le thagardine, ando than kata o šutimos le udarăhko la Samariako. Thai sa le prooročea prooročinas angla lende.
11 O Zedekxia, o šeau le Šenaanohko, kărdeasas pehkă varesar šinga sastrune, thai phendea: „Kadea del duma o Rai: „Le šingănça kadalença marăsa le Sairianen ji kana xasarăsa le.”
12 Thai sa le prooročea prooročinas sa kadea, phendindoi: „Ankli kă izbutisa, thai o Rai dela les andel vast le thagarehkă.”
13 O solo kai gălosas te akharăl le Mikas, dea duma kadea: „Dikta, kă le prooročea, ande khă mui, prooročin mišto le thagarehkă; te avel i tiro divano sar sakogodengo anda lende! De ašundimos dă mišto!”
14 O Mika dea anglal: „Juvindo sî o Rai, kă daua ašundimos so phenela mangă o Rai.”
15 Kana arăsle koa thagar, o thagar phendea lehkă: „Mika, te jeas te maras ame le Ramatosa andoa Galaado, or te mekas ame?” O dea anglal: „Ankli, kă izbutisa, thai o Rai dela les andel vast le thagarehkă.”
16 Thai o thagar phendea lehkă: „Sodivar trăbul te thoau tu te solaxas kă či phenesa mangă dăsar o čeačimos ando Anau le Raiehko?”
17 O Mika dea anglal: „Dikhau soa Israelo, pharado pel baŕlebară, sar varesar bakrea kai nai le bakreari. Thai o Rai phenel: „Le manuši kadala nai le stăpîno; te ambolden pe sakogodi khără ande pačea.”
18 O thagar le Israelohkă phendea le Iosofatohkă: „Či phendem tukă kă o či prooročil khanči dă mišto pa mande, thai prooročil dăsar nasul?”
19 Thai o Mika phendea: „Ašunta o divano le Raiehko! Dikhlem le raies bešlindoi pe Pehko skamin le raimahko, thai sai oštirea le čerurendi bešlindoi paša Leste, ande čeači thai ande bičeači Lesti.
20 Thai o Rai phendea: „Kon xoxavela le Axabos, kaste anklel ando Ramato andoa Galaado thai te xasaol oče?” Thai dine anglal andekh sakadea, aver ande avrăste.
21 Thai khă duxo avilo thai atîrdi'lo angloa Rai, thai phendea: „Me, atahavaua les.”
22 O Rai phendea lehkă: „Sar?” „Ankleaua”, dea anglal o, „thai avaua khă duxo xoxaimahko ando mui sa le prooročengo lehkă.” O Rai phendea: „Xoxavesa les thai arăsăsa teo kamblimos; anki, thai kăr kadea!”
23 Thai akana, dikta kă o Rai thodea khă duxo xoxaimahko ando mui sa le prooročengo tirăngo kai să angla tute. Ta o Rai mothodea butea jungalea pa tute.”
24 Atunči o Zedekxia, o šeau le Šemanaahko, pašindoi, maladea le Mikas poa mui, thai phendea: „Katar ankăsto o Duxo le Raiehko anda mande kaste del tukă duma?”
25 O Mika dea les anglal: „Dikhăsa tu kana phirăsa anda odaia odaiate kaste garadeos.”
26 O thagar le Israelohko phendea: „Le ăl Mikas, thai nigăr les koa Amono, o mai baro la četateako, thai koa Uioas, o šeau le thagarehko,
27 thai te phenes lengă: „Kadea del duma o thagar: „Thon le manušes kadales ando phandaimos, thai den les o manŕo thai o pai le tristaimahko, ji kana amboldaua ma pačeasa.”
28 Thai o Mika phendeas: „Kana mai amboldesa tu pačeasa, o Rai či dea duma anda mande.” Pala kodea mai phendea: „Ašunen, popoare, sa.”
O mullimos le Axabohko.
29 O thagar le Israelohko thai o Iosafat, o thagar le Iudahko, ankăste ando Ramoto andoa Galaado.
30 O thagar le Israelohko phendea le Iosafatohkă: „Kamau te paruvau mîŕă çoale kaste jeau koa mardimos; ta tu, xureau tu te çalença tirănça le thagarine.” Thai o thagar le Israelohko paruglea pehkă çoale, thai gălo koa mardimos.
31 O thagar la Siriako deasas kakoa mothodimos kolengă treanda thai dui šerăbară lehkă urdonengă: „Te na marăn tume či le çînorănça či le barănça, ta te marăn tume dăsar le thagaresa le Isdraelohkărăsa.”
32 Kana dikhline le šerălebară le urdona le Iosofatohkă, phendine: „Bipateaimahko, kadoa sî o thagar le Israelohko.” Thai pašile lestar kaste malaven les. O Iosafat ankaladea khă çîpimos.
33 Le šerălebară le urdonengă, dikhlindoi kă nai o thagar le Israelohko, duri'le lestar.
34 Atunčeara khă manuši çîrdea le arkosa kadea bi te jeanel, thai maladea le thagares le Israelohkărăs kai kuštik la platošati. O thagar phendea pehkă urdonitorehkă: „Ambolde, thai ankalau ma andoa kîmpo le mardimahko, kă sîm dukhado zurales.”
35 O mardimos sas iekh anda le mai zurale ando des kodoa. O thagar bešlo orta ande pehko urdon angla le Sirienea, thai reate mullo. O rat thavdea anda lesti dukh ando urdon.
36 Kana pello o kham, cîpisardea pe anda sai tabăra: „Te jeantar sakogodi ande pesti četatea thai te jeantar sakogodi ande pehko čem,
37 kă mullo o thagar.” Amboldinisai'le ande Samaria, thai o thagar sas praxome ande Samaria.
38 Kana xalade o urdon ando iazo la Samariako, le jukăl čeŕde o rat le Axabohko, thai le phiramnitoare naile ande leste, pala o divano kai phendeasas les o Rai.
39 Le kolaver kărdimata le Axabohkă, sa so kărdea o, o khăr le fildešohko kai vazdea les, thai sa le četăçi kai vazdea le, nai ramome kadea ando lill le Kroničengo le thagrinengo le Israelohkă?
40 O Axab suto pehkă daddença. Thai ande lehko than, raisardea lehko šeau o Axazia.
O Iosafat, o thagar le Iudahko.
41 O Iosafat, o šeau le Asahko, lea te rail poa Iuda, ando štarto bărši le Axabohko, o thagar le Israelohko.
42 O Iosafat sas treanda thai panje băršengo kana kărdi'lo thagar, thai raisardea biši thai panji bărši ando Ieusalimo. Lesti dei bušolas Azuba, e šei le Šilxiesti.
43 O phirdea ande soa drom pehkă daddehko le Asahko, thai či dea pe rigate lestar, kărdindoi so sî mišto angloa Rai. Dăsar kă le učimata nas dureardine: o poporo sa mai anelas jertfe thai tămîia pe le učimata.
44 O Iosafat traisardea pačeasa le thagaresa le Israelohkărăsa.
45 Le kolaver kărdimata le Iosafatohkă, le isprăvi thai lehkă mardimata, nai ramome kadea ando lill le Kroničengo le thagarnendi le Iudahkă?
46 O ankaladea andoa čem le sadomiçăn kai mai ašilesas andoa čiro lehkă daddehko le Asahko.
47 Ando Edomo nas thagar atunčeara: tradelas khă dregătorii.
48 O Iosafat kărdea beruri andoa Tars kai te jean ando Ofiro te anen sumnakai; ta či găle, kă le berurii linčeai le ando Eçion-Ghebero.
49 Atunči o Axazia, o šeau le Axabohko, phendea le Iosofatohkă: „Kames ka mîŕă kanditorea te jean andekhthan tirănça pe le berurii?” Ta o Iosafato či kamblea.
50 O Iosafato suto pehkă daddença, thai sas praxome pehkă daddença, ande četatea pehkă daddesti le Davidosti. Thai ande lehko than raisardea lehko šeau o Ioram.
O raimos le Axaziahko.
51 O Axazia, o šeau le Axabohko lea te rail poa Israelo ande Samaria, ando dešieftato bărši le Iosofatohko, o thagar le Iudahko. Raisardea dui bărši poa Israelo.
52 O kărdea so sî nasul angloa Rai, thai phirdea ando drom pehkă daddehko thai ando drom pehka dako, thai ando drom le Ierobamohko, o šeau le Nebatohko, kai kărdeasas le Israelos te bezexarăl.
53 Kandisardea le Baalohkă, thai bandi'lo angla leste, thai xolleardea le Raies, o Dell le Israelohko, sar kărdeasas i lehko dadd.
Micaia profețește împotriva lui Ahab
(2 Cron. 18:1-27)1 Timp de trei ani, n-a mai fost niciun război între Aram și Israel. 2 După trei ani, Iehoșafat, regele lui Iuda, s-a dus la regele lui Israel. 3 Regele lui Israel le spusese slujitorilor săi: „Știți că Ramotul Ghiladului este al nostru, iar noi nu facem nimic ca să-l luăm din mâna regelui Aramului!“.
4 El l-a întrebat pe Iehoșafat:
‒ Vei merge cu mine la război împotriva Ramotului Ghiladului?
Iehoșafat i-a zis regelui lui Israel:
‒ Eu și cu tine vom fi una, poporul meu va fi una cu poporul tău, iar caii mei vor fi una cu ai tăi.
5 Însă Iehoșafat i-a zis regelui lui Israel:
‒ Întreabă, te rog, mai întâi Cuvântul Domnului.
6 Regele lui Israel i-a convocat pe profeți, aproape patru sute de bărbați, și i-a întrebat:
‒ Să merg la război împotriva Ramotului Ghiladului sau să renunț?
Ei au răspuns:
‒ Du-te! Stăpânul îl va da în mâna regelui.
7 Dar Iehoșafat a zis:
‒ Nu mai este aici niciun alt profet al Domnului, ca să-l putem întreba?
8 Regele lui Israel i-a răspuns lui Iehoșafat:
‒ Mai este un bărbat prin care putem să-L întrebăm pe Domnul, dar îl urăsc, pentru că nu profețește nimic bun cu privire la mine, ci numai rău: este Micaia, fiul lui Imla.
Iehoșafat a zis:
‒ Să nu vorbească regele așa.
9 Atunci regele lui Israel a chemat un demnitar și a zis:
‒ Cheamă-l repede pe Micaia, fiul lui Imla!
10 Regele lui Israel și Iehoșafat, regele lui Iuda, îmbrăcați în hainele regale, ședeau pe câte un tron în aria de treierat de la intrarea porții Samariei, și toți profeții profețeau înaintea lor. 11 Zedechia, fiul lui Chenaana, își făcuse niște coarne de fier și spunea: „Așa vorbește Domnul: «Cu acestea îi vei străpunge pe aramei până îi vei nimici»“. 12 Și toți profeții profețeau la fel, zicând: „Du-te la Ramotul Ghiladului și învinge! Domnul îl va da în mâna regelui“.
13 Mesagerul care s-a dus să-l cheme pe Micaia i-a spus acestuia:
‒ Iată, cuvintele profeților aduc regelui un singur mesaj de bine. Să fie și cuvântul tău, te rog, ca al fiecăruia dintre ei și să vorbești de bine!
14 Micaia i-a răspuns:
‒ Viu este Domnul că voi vorbi ceea ce-mi va spune Domnul.
15 Când a ajuns la rege, acesta l-a întrebat:
‒ Micaia, să mergem la război împotriva Ramotului Ghiladului sau să renunțăm?
El i-a răspuns:
‒ Du-te și învinge! Domnul îl va da în mâna regelui.
16 Regele i-a zis:
‒ De câte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului?
17 Atunci el a zis:
‒ Am văzut tot Israelul risipit pe munți ca niște oi care n-au păstor, iar Domnul a zis: „Acestea nu au stăpân. Să se întoarcă fiecare în pace acasă“.
18 Regele lui Israel i-a zis lui Iehoșafat:
‒ Nu ți-am spus că nu profețește nimic bun cu privire la mine, ci numai de rău?
19 Micaia a zis:
‒ Ascultă, deci, Cuvântul Domnului! L-am văzut pe Domnul șezând pe tronul Său și am văzut toată armata cerurilor stând în picioare lângă El, la dreapta și la stânga Lui. 20 Și Domnul a întrebat:
‒ Cine-l va amăgi pe Ahab, ca să meargă în Ramotul Ghiladului și să piară acolo?
Unul a răspuns într-un fel, altul a răspuns în alt fel. 21 Apoi a venit un duh, s-a înfățișat înaintea Domnului și I-a zis:
‒ Eu îl voi amăgi.
‒ Cum? l-a întrebat Domnul.
22 ‒ Voi ieși, a răspuns el, și voi fi un duh de minciună în gura tuturor profeților lui.
Și Domnul i-a zis:
‒ Îl vei amăgi și vei reuși! Du-te și fă așa!
23 Și acum, iată, Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor acestor profeți ai tăi. Domnul a rostit nenorocirea împotriva ta.
24 Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz și i-a zis:
‒ Pe unde a ieșit Duhul Domnului de la mine ca să-ți vorbească?
25 Micaia a răspuns:
‒ Iată, vei vedea în ziua în care vei fugi dintr-o cameră în alta ca să te ascunzi!
26 După aceea, regele lui Israel a zis:
‒ Ia-l pe Micaia, du-l înapoi la Amon, conducătorul cetății, și la Ioaș, fiul regelui, 27 și spune-le: „Așa vorbește regele: «Aruncați-l pe acest om în închisoare și hrăniți-l cu pâinea întristării și cu apa întristării până mă voi întoarce în pace!»“.
28 Dar Micaia a zis:
‒ Dacă te vei întoarce în pace, înseamnă că nu Domnul a vorbit prin mine.
Apoi a zis:
‒ Să auziți, toate popoarele!
Moartea lui Ahab
(2 Regi 18:28-34)29 Regele lui Israel împreună cu Iehoșafat, regele lui Iuda, au pornit spre Ramotul Ghiladului. 30 Regele lui Israel i-a zis lui Iehoșafat: „Eu mă voi deghiza și voi intra în luptă îmbrăcat astfel. Tu, însă, îmbracă-te cu hainele tale regale!“. Regele lui Israel s-a deghizat și, îmbrăcat astfel, a intrat în luptă.
31 Regele Aramului le poruncise celor treizeci și două de căpetenii ale carelor sale, zicând: „Să nu vă luptați nici cu cel mic, nici cu cel mare, ci numai cu regele lui Israel!“. 32 Când căpeteniile carelor l-au văzut pe Iehoșafat, și-au zis: „Cu siguranță acesta este regele lui Israel!“. Și s-au întors spre el ca să-l atace, dar Iehoșafat a strigat după ajutor . 33 Căpeteniile carelor, văzând că nu este el regele lui Israel, s-au întors de la el. 34 După aceea, un arcaș a tras cu arcul la întâmplare și l-a lovit pe regele lui Israel între armură și zale. Regele i-a poruncit celui care mâna carul: „Întoarce-ți mâna și scoate-mă de pe câmpul de luptă, pentru că am fost rănit!“. 35 Lupta s-a întețit în ziua aceea. Regele a rămas în picioare în car, împotriva arameilor, dar seara a murit. Sângele din rană i-a curs în interiorul carului. 36 Când a apus soarele, s-a strigat în tabără: „Fiecare să plece în cetatea lui! Fiecare să plece în țara lui!“.
37 Astfel, regele a murit și a fost dus la Samaria, unde l-au înmormântat. 38 Când au spălat carul într-un iaz din Samaria, câinii i-au lins sângele, iar prostituatele s-au scăldat acolo, potrivit cuvântului pe care-l spusese Domnul. 39 Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, palatul de fildeș pe care l-a construit și toate cetățile pe care le-a construit, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? 40 Ahab a adormit alături de strămoșii săi, iar în locul său a domnit fiul său Ahazia.
Domnia lui Iehoșafat peste Iuda
(2 Cron. 20:31–21:1)41 Iehoșafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în al patrulea an al lui Ahab, regele lui Israel. 42 Iehoșafat avea treizeci și cinci de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de douăzeci și cinci de ani. Mama lui se numea Azuba și era fata lui Șilhi. 43 El a umblat pe toate căile tatălui său, Asa, și nu s-a abătut de la ele, făcând ce este drept înaintea ochilor Domnului. Totuși, înălțimile n-au fost îndepărtate, iar poporul încă mai aducea jertfe și tămâie pe înălțimi. 44 De asemenea, Iehoșafat a trăit în pace cu regele lui Israel.
45 Celelalte fapte ale lui Iehoșafat, puterea pe care a arătat-o și războaiele pe care le-a purtat, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 46 El i-a nimicit pe bărbații care se prostituau și care rămăseseră în țară din zilele lui Asa, tatăl său. 47 În Edom nu era rege. În locul regelui era un guvernator. 48 Iehoșafat a făcut niște corăbii de Tarșiș, care să meargă la Ofir după aur, dar n-au mai plecat, pentru că au fost sfărâmate la Ețion-Gheber. 49 Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, i-a zis lui Iehoșafat: „Să meargă slujitorii mei împreună cu slujitorii tăi cu corăbiile!“. Dar Iehoșafat nu a vrut.
50 Iehoșafat a adormit alături de strămoșii săi și a fost înmormântat, alături de strămoșii săi, în cetatea tatălui său, David, iar în locul lui a domnit fiul său Iehoram.
Domnia lui Ahazia peste Israel
51 Ahazia, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel în Samaria în al șaptesprezecelea an al lui Iehoșafat, regele lui Iuda, și a domnit timp de doi ani peste Israel. 52 El a făcut ceea ce este rău înaintea ochilor Domnului și a umblat pe calea tatălui său, pe calea mamei sale și pe calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască. 53 El i-a slujit lui Baal, i s-a închinat și L-a provocat astfel la mânie pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, așa cum făcuse și tatăl său.