O Dell sîkadeol duito data.
1 Kana isprăvisardea o Solomono te vazdel o Khăr le Raiehko, o khăr le thagarehko, thai sa so arakhlea ande pehko drom te kărăl,
2 O Rai sîkadi'lo duita data le Solomonohkă, sar sîkadilosas Lehkă ando Gabaono.
3 Thai o Rai phendea lehkă: „Ašunau teo rudimos thai teo manglimos kai kărdean Mangă les, sfinço o khăr kadoa kai kărdean les kaste thos ande leste anda orkana o Anau Muŕo, thai Mîŕă iakha thai Muŕo illo avena oče ande večia.
4 Thai tu, kana phirăsa angla Mande, sar phirdea teo dadd o Davido, le illesa ujo thai bibezexalimasa, kărindoi sa so phendem tukă, kana arakhăsa le krisa thai le mothodimata Mîŕă,
5 zurearaua o skamin tiro le raimahko le thagarimahko tiro ando Israelo, sar phendem te daddehkă le Davidohkă, kana phendem: „Či avesa čiăkhdata meklino khă avimahko po skamin le raimahko le Israelohko.”
6 Ta kana dureona Mandar, tume thai tumară šeave, kana či arakhăna le mothodimata Mîŕă thai le krisa Mîŕă kai dem tumengăle, kana jeana te kanden avră devlen thai te rudin tume angla lende,
7 xasaraua le Israelos andoa čem kai dem lehkă les, šudaua Mandar o khăr kai sfinçosardem les le Anavehkă Mîŕăhkă, thai o Israelo arăsăla prasaimahko thai lajavehko maškar sa le popoare.
8 Thai orsode dă učio sî o khăr kadoa, orkon nakhăla paša leste, ašela înmărmurime thai fluierila.Thai phenela: „Anda soste kărdea o Rai kadea le čemehkă kadalehkă thai le khărăhkă kadalehkă?”
9 Thai dela pe lehkă anglal: „Anda kă mekline le Raies, lengă Devlles, kai ankaladea lengă dadden andoa čem le Ejiptohko, anda kă astardi'le avră devlendar, rudisai'le angla lende thai kandine'le; anda kodea kărdea o Rai te avel pa lende sa kadala nasulimata.”
Le četăçi vazdine le Solomonostar.
10 Pala biši bărši o Solomono vazdeasas kola le dui khăra, o Khăr le Raiehko thai o khăr le thagarehko.
11 Atunči, anda kă o Xiriam, o thagar le Tirohko, deasas le Solomonos kašt čedrohkă thai kašt tiparosohkă, thai sumnakai, sode kamblea, o thagar o Solomono dea le Xiramos biši četăçi andoa čem la Galeliako.
12 O Xiram ankăsto andoa Tiro, te dikhăl le četăçi kai deasas lehkă le o Solomono. Ta na čeailineles,
13 thai phendea: „Save četăçi dean ma, phrala?” Thai dea le anau o čem o Kabul, anau kai nikărdea les ji ando des dă adesara.
14 O Xiram tradeasas le thagarehkă ăkh šell thai biši talança sumnakune.
15 Dikta sar bešen le butea dičimasa ka le manuši le kandimatahkă kai lea le o thagar o Solomono andoa vazdimos le Khărăhko le Raiehko thai pehkă kărăhko andoa Milo, thai le zîdohko le Ierusalimohko, le Xaçorohkă, le Meghidohkă thai le Ghezorohkă.
16 O Faraono, o thagar le Ejiptohko, avilo sas thai leasas o Ghezero, deasas les iag, thai mudardeasas le Kananiçăn kai bešenas ande četatea. Pala kodea deasas les zestrea pehka šeakă, e romni le Solomonosti.
17 Thai o Solomono vazdea o Ghezero, o Bet-Xorono dă telal,
18 o Baalato, thai o Tadmoro, ande pustia le čemesti,
19 sa le četăçi kandindoi les sar magazii thai avindoi lehkă, le četăçi andal urdona, le četăçi andal ankăstepelgrast, thai sa so arakhlea dromesa o Solomono te vazdel ando Ierusalimo, ando Libano, thai pa soa čem pa sao thagarilas.
20 Ta sa o poporo kai mai ašilosas andal Amoriça, Xetiçea, Fereziçea, Xeviçea thai Iebusiçea, nekărindoi rig anda le šeave le Israelohkă,
21 le avimata lengă, kai mai ačilesas pala lende ando čem, thai saven le šave le Israelohkă našti xasardine le bimeklimahko, o Solomono lea le sar manuši kandimahkă, thai kadea sas ji ando des dă adesara.
22 Ta o Solomono či thodea robea kandimatahkă le šeaven le Israelohkărăn; kă on sas manuši mardimahkă, lehkă kanditorea, le šerălebară, le kăpitanea lehkă, le traditorea le urdonengă thai le ankăstimahkăpelgrast lehkă.
23 Le šerălebară thodine le Solomonostar pa le butea sas ando dindimos dă panji šella thai panvardeši, thodine te dikhăn pa le buteaitorea.
24 E šei le Faraonosti ankăsti andai četatea le Davidosti ande lako khăr, kai vazdeasas les o Solomono. Atunčeara vazdea o Milo.
25 O Solomono anelas trivar po bărši phabarimata dă sa thai jertfe naismahkă po altarii kai vazdeasas les le Raiehkă, thai phabarălas tămîia pe kukoa kai sas angloa Rai. Thai isprăvisardea kadea o khăr.
26 O thagar o Solomono mai kărdea i beruri ando Eçion-Ghebero, paša o Eloto, pe le riga la mareakă la Lolleakă, ando čem le Edomohko.
27 Thai o Xiram tradea kadale berurença, le kanditoren le Solomonohkă, thai pehkă kanditoren, marinarea kai prinjeanenas e marea.
28 Găline ando Ofiro, thai line oçal sumnakai, anda štar šella thai biši talança, sao andine les le thagehkă le Solomonohkă.
Domnul i Se arată din nou lui Solomon
(2 Cron. 7:11-22)1 După ce a terminat Solomon de construit Casa Domnului, palatul regelui și tot ceea ce-și dorise să facă, 2 Domnul i S-a arătat a doua oară, tot așa cum i Se arătase la Ghivon. 3 Domnul i-a zis:
„Ți-am ascultat rugăciunea și cererea prin care ai căutat bunăvoință înaintea Mea. Am sfințit această Casă pe care ai construit-o, punându-Mi Numele acolo pentru totdeauna. Ochii și inima Mea vor fi acolo tot timpul.4 Cât despre tine, dacă vei umbla înaintea Mea, așa cum a umblat tatăl tău David, în curăție de inimă și în dreptate, împlinind tot ce ți-am poruncit și păzind hotărârile și judecățile Mele, 5 voi consolida pe vecie tronul domniei tale peste Israel, așa cum i-am promis tatălui tău David, zicând: «Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaș la tronul lui Israel». 6 Dar, dacă voi sau urmașii voștri vă veți întoarce de la Mine, dacă nu veți păzi poruncile și hotărârile pe care vi le-am dat, dacă vă veți depărta, dacă veți sluji altor dumnezei și vă veți închina înaintea lor, 7 atunci îl voi îndepărta pe Israel din țara pe care i-am dat-o și voi lepăda dinaintea Mea Casa pe care am sfințit-o pentru Numele Meu, iar Israel va ajunge astfel o pildă și o batjocură printre toate popoarele. 8 Și oricine va trece pe lângă Casa aceasta, care este acum impunătoare, se va îngrozi, va fluiera și va întreba: «De ce a făcut Domnul astfel acestei țări și acestei Case?». 9 Atunci ei vor răspunde: «Pentru că L-au părăsit pe Domnul, Dumnezeul lor, Care i-a scos pe strămoșii lor din țara Egiptului, și pentru că s-au alipit de alți dumnezei, s-au închinat înaintea lor și le-au slujit, de aceea a adus Domnul peste ei toată această nenorocire»“.Alte realizări ale lui Solomon
(2 Cron. 8:1-18)10 La sfârșitul celor douăzeci de ani, timp în care Solomon construise cele două edificii – Casa Domnului și palatul regelui – 11 (Hiram, regele Tyrului, îi dăduse lui Solomon lemn de cedru și de chiparos și aur cât a dorit), regele Solomon i-a dat lui Hiram douăzeci de cetăți în țara Galileei. 12 Hiram a ieșit din Tyr să vadă cetățile pe care i le-a dat Solomon, dar nu i-au plăcut. 13 Atunci a zis: „Ce fel de cetăți mi-ai dat, frate?“. Și le-a numit țara Cabul, nume care le-a rămas până în ziua aceasta. 14 Hiram îi trimisese regelui Solomon o sută douăzeci de talanți de aur.
15 Aceasta este relatarea cu privire la oamenii de corvoadă pe care i-a folosit regele Solomon pentru a construi Casa Domnului, palatul său, Milo, zidul Ierusalimului și cetățile Hațor, Meghido și Ghezer. 16 Faraon, regele Egiptului venise cu armata, capturase Ghezerul și-i dăduse foc. Îi omorâse pe canaaniții din cetate și i-o dăduse ca zestre fetei sale, soția lui Solomon. 17 Solomon a reconstruit cetățile Ghezer, Bet-Horonul de Jos, 18 Baalat și Tadmor în deșert, în interiorul țării, 19 precum și toate cetățile-hambar, care erau ale lui Solomon, cetățile pentru care și cetățile pentru cavalerie, și tot ceea ce a dorit Solomon să construiască în Ierusalim, în Liban și în toată țara aflată sub stăpânirea sa.
20 Iar pe tot poporul care mai rămăsese dintre amoriți, hitiți, periziți, hiviți și iebusiți – care nu erau dintre fiii lui Israel – 21 adică pe urmașii acestora, care rămăseseră după ei în țară și pe care fiii lui Israel nu reușiseră să-i nimicească în totalitate, Solomon i-a folosit la muncă silnică și așa au rămas până în ziua aceasta. 22 Dar Solomon nu i-a folosit pe fiii lui Israel ca sclavi, deoarece aceștia erau războinici, slujitori, demnitari, ofițeri și conducători de care și de cavalerie. 23 Supraveghetorii care fuseseră puși să supravegheze lucrarea lui Solomon, și anume cei ce conduceau poporul și făceau lucrarea, erau în număr de cinci sute cincizeci.
24 Fata faraonului a plecat din Cetatea lui David în palatul pe care Solomon îl construise pentru ea. Atunci a construit el Milo.
25 De trei ori pe an, Solomon aducea arderi-de-tot și jertfe de pace pe altarul pe care-l construise pentru Domnul și, alături de aceste jertfe, ardea și tămâie înaintea Domnului. Astfel, el a terminat de construit Casa.
26 Regele Solomon a construit și niște corăbii la Ețion-Gheber, care se află lângă Elat, în țara Edomului, pe țărmul Mării Roșii. 27 Hiram i-a trimis, cu aceste corăbii, pe slujitorii săi, marinari care cunoșteau marea, împreună cu slujitorii lui Solomon. 28 Ei s-au dus la Ofir și au luat de acolo patru sute douăzeci de talanți de aur, pe care i-au adus apoi regelui Solomon.