O mardimos le Amaličença.
1 O Samuelo phendea le Saulohkă: „Man tradea ma o Rai te makhau tu thagar pa Pehko poporo, poa Israelo: Ašun ta so phenel o Rai.
2 Kadea del duma o Rai le oštirengo: „Anau mangă godi anda so kărdea o Amalek le Israelohkă, kana phandadea lehko drom koa ankăstimos lehko andoa Ejipto.
3 Jeatar akana, mar le Amalekos, thai xasar les biatărdimahko ku sa so sî les; te na mekăs les, thai te mudarăs le romen thai le juwlean, le šaoŕăn thai le gloaten, le kămile thai le čiušii, le guruw thai le bakrea.”
4 O Saulo tidea o poporo, thai dindea les ando Telamino: sas dui šela mii manuši telal, thai deši mii manuši andoa Iuda.
5 O Saulo gălo ji ande četatea le Amalekosti, thai thodea o vast pe varesar manuši kai bexšenas ta arakhănas ande xar.
6 Thai phendea le Cheniçienengă: „Jeantar, telearăn thai anklen andoa maškar le Amalekohko, kaste na mudarau tume andekhthan lesa; kă tume phiradean tume lašimasa angla le šeave le Israelohkă, kana ankăste andoa Ejipto.” Thai le Chenaniçea telearde andoa maškar le Amalekohko.
7 O Saulo mardea le Amalekos, andai Xavila ji ando Šur, kai sî angloa mui le Ejiptohko.
8 Astardea juvindo le Agagos, o thagar le Amalekohko, thai xasardea biatărdearimahko soa poporo, nakhadindoi les andoa skuçîmos la sabiako.
9 Ta o Saulo thai o poporo mekline le Agagos, thai le bakrea le mai lašea, le guruw le mai laše, le juvindimata le mai thulea, le bakră le mai thule, thai sa so sas mai lašo; či kamblea te mudarăl le bimeklimahko thai mudardea dăsar so sas mai čioŕo thai nelino ande sama.
O neašundimos le Saulohko.
10 O Rai dea duma le Samuelohkă, thai phendea lehkă:
11 „Fal ma nasul kă thodem le Saulos thagar, kă dureol Mandar thai či arakhăl Mîŕă divanuri.” O Samuelo xoleai'lo, thai soŕo reat çîpisardea karing o Rai.
12 Ušti'lo kana phaŕadilo o des, kaste jeal angloa Saulo. Thai aviline thai phendine lehkă: „O Saulo gălo ando Karmelo, thai dikta kă vazdea pehkă khă sămno barimahko, pala kodea amboldi'lo, thai, nakhlindoi mai angle, ulisto ando Ghilgalo.”
13 O Samuelo gălo koa Saulo, thai o Saulo phendea lehkă: „Av dinodumadămišto le Raiestar! Arakhlem o divano le Raiehko!”
14 O Samuelo phendea: „So ameal o bexăimos le bakreango kadalengo kai arăsăn ka mîŕă kan, thai o mujimos kadale guruwengo kai ašunau les?
15 O Saulo dea anglal: „Andine le katal Amalečiçea, anda kă o poporo ujeardea le bakrea le mai lašea thai le guruw le mai laše, kaste jertfin le ăl Raiehkă, le Devllehkă tirăhkă; ta le kolavrăn xasardeam le biameklimahkomahko.”
16 O Samuelo phendea le Saulohkă: „Bešta, thai phenaua tukă so phendea mangă o Rai areat.” Thai o Saulo phendea lehkă: „De duma.”
17 O Samuelo phendea lehkă: „Kana sanas çînoŕo ande te iakha, či arăslean tu o šerobaro le semeçiengo le Israelohkă, thai či makhlea tu o Rai kaste aves o thagar poa Israelo?
18 O Rai tradeasas tu, phendindoi: „Jea, thai xasar biatărdimahko le bezexalen kodolen, le Amalečiçăn; mardeo ta lença ji kana xasarăsa le.”
19 Anda soste či ašundean o mui le Raiehko? Anda soste šudean tu poa limos, thai kărdean so sî nasul angloa Rai?”
20 O Saul dea anglal le Samuelos: „Ašundem o mui le Raiehko, thai gălem ando drom kai tradelas ma o Rai. Andem le Agagos, o thagar le Amalekohko, thai xasardem biatărdimahko le Amaličiçăn;
21 ta o poporo lea andoa limos bakrea thai guruw, sar khă rodo anda so trăbulas xasardino biatărdimatahko, kaste jertfil le Raiehkă, le Devllehkă tirăhkă, ando Ghilgalo.”
22 O Samuelo phendea: „Čeaileon le Raies mai but le phabarimata dă sa thai le jertfe dă sar o ašundimos le mostar le Raieskărăstar? O ašundimos kărăl mai but sar le jertfe, thai o arakhaimos le divanohko Lehko kărăl mai but sar o thulimos le bakrišengo.
23 Kă o biašundimos sî sa kaditi dă došalo sar o drabarimos, thai o bikărimos nai xançî mai došalo sar o rudimos kal idolea thai kal terafimea. Anda kă šudean o divano le Raiehko, šudel tu i O sar thagar.”
24 Atunčeara o Saulo phendea le Samuelohkă: „Bezexardem, kă ušteadem o mothodimos le Raiehko, thai či ašundem le divanurendar tirănadr, darauas andoa poporo, thai ašundem lehko mui.
25 Akana, rudi tu, iertisar muŕo bezex, ambolde tu mança, kaste rudima ji kai phuw angloa Rai.”
26 O Samuelo phendea le Saulohkă: „Či amboldaua ma tusa: anda kă šudean o divano le Raiehko, thai o Rai šudel tu, kaste na mai aves thagar poa Israelo.”
27 Thai sar amboldelas pe o Samuelo te jealtar, o Saulo astardea les la raxameatar, thai raxami, šindi'li.
28 O Samuelo phendea lehkă: „O Rai šinel ades o raimos le Israelohko pa tute, thai deles avrăhkă mai lašo sar tute.
29 Kukoa kai sî o zuralimos le Israelohko či xoxavel thai či kăil Pe, kă nai khă manuši kaste fal Les nasul.”
30 O Saulo phendea pale: „Bezexardem! Akana, rudi tu, pativ ma angla le phură mîŕă poporohkă, thai angloa Israelo, ambolde tu mança, kaste rudi ma angloa Rai, o Dell tiro.”
31 O Samuelo amboldi'lo thai gălo pala o Saulo, thai o Saulo rudisai'lo angloa Rai.
32 Pala kodea o Samuelo phendea: „An mangă le Agagos, o thagar le Amalekohko.” Thai o Agagago avilo vesălo karing leste, kă phenelas: „Biathadimahko, nakhlo o kărtimos le mullimahko!”
33 O Samuelo phendea: „Pala sar e sabia tiri muklea juwlea bi šeavengo, sa kadea i ti dei avela mekli bi šeavengo maškar le juwlea.” Thai o Samuelo šindea le Agagos andel kotora angloa Rai, ando Ghilgalo.
34 O Samuelo teleardea ande Rama, thai o Saulo ankăsto khără ande Ghibea le Saulosti.
35 O Samuelo či mai gălo te dikhăl le Saulos ji ando des lehkă mullimahko. Ta o Samuelo rovelas le Saulos, anda kă o Rai kăisai'lo sas kă thodeasas le Saulos thagar poa Israelo.
Domnul respinge domnia lui Saul
1 Samuel a venit la Saul și i-a zis: „Eu sunt cel pe care l-a trimis Domnul să te ungă drept rege peste poporul Său Israel. Prin urmare, ascultă cuvântul Domnului. 2 Așa vorbește Domnul Oștirilor: «Am ținut cont de ceea ce amalekiții i-au făcut lui Israel atunci când i s-au împotrivit pe drum, când venea din Egipt. 3 Du-te deci și atacă-i pe amalekiți. Dă spre nimicire tot ceea ce le aparține! Nu-i cruța, ci dă la moarte bărbații și femeile, copiii și sugarii, vitele și oile, cămilele și măgarii»“.
4 Saul a adunat poporul și l-a numărat la Telaim. Erau două sute de mii de pedestrași dintre care zece mii de bărbați din Iuda. 5 Când Saul a ajuns aproape de cetatea amalekiților, s-a așezat la pândă, în vale. 6 Saul le-a zis cheniților: „Duceți-vă, plecați! Ieșiți din mijlocul amalekiților ca să nu vă nimicesc împreună cu ei, deoarece ați arătat bunătate față de toți fiii lui Israel atunci când au venit din Egipt“. Astfel, cheniții au plecat din mijlocul amalekiților.
7 Saul i-a învins pe amalekiți de la Havila până la Șur, care este situat la est de Egipt. 8 L-a prins viu pe Agag, regele amalekiților, și a dat spre nimicire tot poporul, trecându-l prin ascuțișul sabiei. 9 Saul și poporul l-au cruțat însă pe Agag și cele mai bune oi, vite, viței grași și miei – tot ceea ce era mai bun. Ei n-au dorit să le dea spre nimicire, ci au dat spre nimicire doar lucrurile care erau de disprețuit și fără valoare.
10 Atunci Cuvântul Domnului i-a vorbit lui Samuel, zicând: 11 „Îmi pare rău că l-am făcut pe Saul rege, pentru că s-a abătut de la Mine și nu a împlinit poruncile Mele“. Samuel s-a mâhnit și a strigat către Domnul toată noaptea. 12 S-a sculat dimineață ca să-l întâlnească pe Saul, însă i s-a spus: „Saul a plecat la Carmel și iată că și-a ridicat un monument. Apoi s-a întors, și-a continuat drumul și s-a dus la Ghilgal“.
13 Samuel s-a dus la Saul, iar Saul i-a zis:
‒ Fii binecuvântat de Domnul! Am împlinit porunca Domnului.
14 Samuel i-a răspuns:
‒ Atunci ce este acest behăit de oi, care ajunge la urechile mele și acest muget de vite, pe care-l aud?
15 Saul i-a zis:
‒ Le-au adus de la amalekiți, pentru că poporul a cruțat cele mai bune oi și vite ca să le jertfească Domnului, Dumnezeul tău. Pe celelalte însă le-am dat spre nimicire.
16 Samuel i-a zis:
‒ Oprește-te! Îți voi spune ce mi-a vorbit Domnul în noaptea aceasta.
Saul i-a zis:
‒ Spune-mi!
17 Samuel i-a zis:
‒ Când erai mic în ochii tăi, nu ai devenit tu, oare, căpetenia semințiilor lui Israel? Domnul te-a uns rege al lui Israel 18 și te-a trimis într-o misiune și a zis: „Du-te și dă-i spre nimicire pe păcătoșii aceia de amalekiți! Luptă-te cu ei până vor fi nimiciți!“. 19 De ce n-ai ascultat de glasul Domnului și te-ai aruncat asupra prăzii, făcând astfel ce este rău înaintea ochilor Domnului?
20 Saul i-a răspuns lui Samuel:
‒ Am ascultat de glasul Domnului. Am plecat în misiunea pe care mi-a încredințat-o și l-am adus aici pe Agag, regele amalekiților, iar pe amalekiți i-am dat spre nimicire. 21 Dar poporul a luat din pradă oi și vite, ce era mai bun din ceea ce trebuia dat spre nimicire, ca să le jertfească Domnului, Dumnezeul tău, la Ghilgal.
22 Atunci Samuel a zis:
Oare Își găsește Domnul plăcerea în arderi-de-tot și în jertfe
mai mult decât în ascultare de glasul Său?
Iată, ascultarea este mai bună decât jertfele
și luarea-aminte este mai bună decât grăsimea berbecilor.
23 Căci răzvrătirea este ca păcatul divinației,
iar mândria este ca nelegiuirea și idolatria.
Pentru că ai respins Cuvântul Domnului,
te-a respins și El ca rege.
24 Saul i-a răspuns lui Samuel:
‒ Am păcătuit căci am încălcat porunca Domnului și n-am ascultat de cuvintele tale. M-am temut de popor și am ascultat de glasul lui. 25 Acum, te rog, iartă-mi păcatul și întoarce-te împreună cu mine pentru a mă putea închina Domnului.
26 Samuel i-a zis:
‒ Nu mă voi întoarce împreună cu tine. Pentru că ai respins Cuvântul Domnului și Domnul te-a respins ca rege al lui Israel.
27 În timp ce Samuel se întorcea să plece, Saul l-a apucat de marginea mantiei, iar aceasta s-a rupt.
28 Atunci Samuel i-a zis:
‒ Domnul a rupt astăzi de la tine domnia peste Israel și a dat-o unuia din semenii tăi, mai bun decât tine. 29 Gloria lui Israel nu trădează și nu Se răzgândește, căci El nu este om ca să Se răzgândească.
30 Saul i-a zis:
‒ Am păcătuit. Totuși, onorează-mă, te rog, înaintea bătrânilor poporului meu și înaintea lui Israel. Întoarce-te cu mine ca să mă închin înaintea Domnului, Dumnezeul tău.
31 Samuel s-a întors după Saul, iar acesta s-a închinat înaintea Domnului. 32 Apoi Samuel a zis: „Aduceți-l înaintea mea pe Agag, regele amalekiților“. Agag a venit spre el încrezător, zicându-și: „Cu siguranță că amărăciunea morții a trecut“. 33 Samuel i-a zis lui Agag:
„Așa cum sabia ta a lăsat femei fără fii,
tot astfel mama ta va fi lăsată fără fiu printre femei“.
Apoi l-a tăiat pe Agag în bucăți înaintea Domnului, la Ghilgal.
34 După aceea, Samuel a plecat la Rama, iar Saul s-a întors acasă, în Ghiva lui Saul. 35 Samuel nu l-a mai văzut pe Saul până în ziua morții lui, însă Samuel bocea pentru Saul. Domnului I-a părut rău că l-a făcut pe Saul rege peste Israel.