O Ionatano thai o Davido.
1 O Davido isprăvisardeasas te del duma le Saulosa.Thai dă atunčeara o dii le Ionatanohko lipisa'lo le diiestar le Davidoskărăstar, thai o Ionatano kamblea les mai but sar o dii anda peste.
2 Ande kodoa des, o Saulo atărdeardea le Davidos, thai či muklea les te amboldel pe ando khăr pehkă daddehko.
3 O Ionatano kărdea phanglimos le Davidosa, anda kă kamelas les sar o dii lehko.
4 Ankaladea e raxami kai phiravelas la, kaste dela le Davidohkă; thai dea les pehkă çoale, orta i e sabia, o arko thai o brečinarii lehko.
5 O Davido jealas thai izbîndilas or kai tradelas les o Saulo; sas thodino le Saulostar ando čikat le manušengo le mardimahko, thai sas čeailo sa le poporostar, orta i le kanditorengo le Saulohko.
E dilli le izbîndimasti le juwleandi.
6 Ta kana avenas on, koa amboldimos le Davidohko kata o mudarimos le Filistianohko, le juwlea ankăste ande sal četăçi le Israelohkă angloa thagar o Saulo, dilabaindoi thai khălindoi, ando bašimos le timpanengo thai le alăutengă, ankaladindoi çîpimata bukurimahkă.
7 Le juwlea kai dilabanas denas pe anglal iekh avrean, thai phenenas:
„O Saul mardea le mii lehkă,
Ta o Davido le dešimata le miiengă.”
8 O Saulo xoleai'lo but zurales, thai či čeaileosardea les e orba kadea. O phendea: „Le Davidohkă den les deši mii thai mangă den ma mii! Manai te den les dăsar o thagarimos.”
9 Thai dă andoa des kodoa o Saulo dikhlea iakhănça jungale le Davidos.
10 O duito des, o duxo o jungalo, tradino le Devllestar, astardea le Saulos, kai xoleai'lo ando maškar le khărăhko. O Davido dilabalas, sar i ande le kolaver des, thai o Saulo sas kha suliçasa ando vast.
11 O Saulo vazdea e suliça, phendindoi ande peste: „Karfoua le Davidos po zîdo.” Ta o Davido ferisai'lo duvarăs.
12 O Saulo daralas le Davidostar, anda kă o Rai sas le Davidosa thai durilosas lestar.
13 Dureardea les paša peste, thai thodea les mai baro pa khă mia manuši.
O Davido anklelas thai šolas pe ando čikat le poporohko;
14 izbîndilas ande sa so kărălas, thai o Rai sas lesa.
15 O Saulo, dikhlindoi kă izbîndilas orkana, daralas lestar;
16 ta soa Israelo thai o Iuda kamenas le Davidos, anda kă anklelas thai avelas ande lengo čikat.
O Davido, o jeamîtro le thagarăjko.
17 O Saulo phendea le Davidohkă: „Dikta, daua tu dă romni mîŕa šea la mai barea la Meraba: ta dăsar te kandes mangă zuralimasa, thai te phiraves mîŕă mardimata le Raiehkă.” Ta o Saulo phenelas pehkă: „Či kamau te thoau o vast me pe leste, ta o vast le Filisteainengo te avel pa leste.”
18 O Davido dea anglal le Saulos: „Kon sîm me, thai so sî mîŕî čivava, so sî e familia mîŕă daddesti ando Israelo, kaste avau o jeamîtro le thagarehko?”
19 Avindoi o čiro kana e Merab, e šei le Saulosti, sas te avel dini le Davidohkă, oi sas dini dă romni le Adrielohkă, andai Mexola.
20 E Mikal, e šei le Saulosti, kamelas le Davidos. Phendine le Saulohkă, thai e buti kadea čeaileales.
21 O phenelas pehkă: „Daua lehkăla kaste avel lehkă akh kursa, thai te perăl tala o vast le Filisteainengo.” Thai o Saulo phendea le Davidohkă anda duito data: „Adesea avesa mangă jeamîtro.”
22 O Saulo dea pehkă kanditoren kakoa mothodimos: „Den duma čioreal le Davidohkă, thai phenen lehkă: „Dikta kă o thagar sî but lašimasa tusa, thai sa le kanditatorea lehkă kamen tu; av akana o jeamîtro le thagarehko.”
23 Le kanditorea le Saulohkă phendine kadala butea kal kan le Davidohkă. Thai o Davido dea le anglal: „Patean kă sî lesne te avau o jeamîtro le thagarehko? Me sîm khă manuši čioŕo thai dă xanç ameaimos.”
24 Le kanditorea le Saulohkă phendine lehkă so deasas le anglal o Davido.
25 O Saulo phendea: „Kadea te den duma le Davidohkă: „O thagar či mangăl či khă mandimos; ta kamel ăkh šell prepuçurea Filistianengă, kaste amboldel pe pehkă dušmaia.” O Saulo sas les ande godi te kărăl le Davidos te perăl ando vast le Filistianengo.
26 Le kanditorea le Saulohkă phendine kadala divanuri le Davidohkă, thai o Davido lea so mangleasas pe lehkă, anda kaste avel o jeamîtro le thagarehko. Angloa čiro mothodino,
27 o Davido ušti'lo, teleradea pehkă manušença, thai mudardea dui šella manuši andal Filistienea; andea lengă prepuçurea, thai dea le thagres o dindimos sa, kaste avel o jeamîtro le thagarehko. Atunčeara o Saulo dea les dă romni pehka šea la Mikala.
28 O Saulo dikhlea thai ateardea kă o Rai sî le Davidosa; thai lesti šei, e Mikal kamelas le Davidos.
29 O Saulo darai'lo sa mai but le Davidostar, thai sa lesti čivava sas lehkă dušmano.
30 Le raimata le Filisteainengă anklenas koa mardimos; thai orsodivar anklenas, o Davido sas les mai baro izbutimos dă sar sa le kanditorea le Saulohkă, thai lehko anau arăslo but ašundo.
Invidia lui Saul față de David
1 După ce David a terminat de vorbit cu Saul, sufletul lui Ionatan s-a legat de sufletul lui David. Ionatan l-a iubit ca pe propriul său suflet. 2 În ziua aceea, Saul l-a ținut pe David la el și nu l-a lăsat să se întoarcă în casa tatălui său. 3 Ionatan a încheiat un legământ cu David pentru că îl iubea ca pe sine însuși. 4 Ionatan și-a scos mantaua pe care o purta și i-a dat-o lui David. I-a dat și hainele sale de luptă, sabia sa, arcul său și cureaua sa. 5 David se ducea oriunde îl trimitea Saul și reușea în toate . De aceea Saul l-a pus în fruntea războinicilor. Lucrul acesta a fost plăcut atât înaintea întregului popor, cât și înaintea slujitorilor lui Saul.
6 La întoarcerea lui David de la uciderea filisteanului, în timp ce veneau ei, femeile din toate cetățile lui Israel au ieșit în întâmpinarea regelui Saul. Ele cântau cântări de bucurie și dansau în sunetul tamburinelor și al lăutelor. 7 Femeile cântau, în veselia lor, zicând:
„Saul a ucis miile lui,
iar David zecile lui de mii“.
8 Lui Saul nu i-au plăcut aceste cuvinte și s-a înfuriat foarte tare, zicând: „I-au dat lui David zecile de mii, iar mie doar miile. Acum nu-i mai lipsește decât regatul“. 9 Și din ziua aceea, Saul l-a privit cu suspiciune pe David.
10 În ziua următoare, duhul cel rău de la Dumnezeu a venit peste Saul, care profețea înăuntrul casei sale. David cânta la liră, așa cum făcea în fiecare zi, iar Saul avea în mână o suliță. 11 Saul a aruncat sulița, gândindu-se: „Îl voi țintui pe David de zid“. Însă David s-a ferit de el de două ori.
12 Lui Saul i-a fost teamă de David, pentru că Domnul era cu acesta, dar de Saul Se îndepărtase. 13 De aceea, Saul l-a îndepărtat de lângă el și l-a pus căpetenie peste o mie de oameni . David conducea poporul în luptă. 14 El reușea în toate căile lui și Domnul era cu el. 15 Când Saul a văzut că David reușea întotdeauna, i-a fost frică de el. 16 Tot Israelul și Iuda îl iubeau pe David, căci acesta îl conducea în luptă.
17 Atunci Saul i-a zis lui David:
‒ Iată, ți-o voi da de soție pe Merab, fata mea cea mare; numai să fii luptătorul meu viteaz și să porți războaiele Domnului!
Saul însă își zicea: „Să nu fie mâna mea împotriva lui, ci să fie mâna filistenilor împotriva lui“.
18 David i-a răspuns lui Saul:
‒ Cine sunt eu și cine este neamul meu, clanul tatălui meu în Israel, ca să fiu ginerele regelui?
19 Însă atunci când a sosit timpul ca Merab, fata lui Saul, să-i fie dată lui David de soție, ea a fost dată lui Adriel din Mehola.
David, ginerele lui Saul
20 Mihal, o altă fată a lui Saul, îl iubea pe David. L-au înștiințat pe Saul, iar lui i-a plăcut lucrul acesta. 21 Atunci Saul și-a zis: „I-o voi da ca să-i fie o capcană și, astfel, mâna filistenilor va fi împotriva lui“.
Saul i-a zis lui David pentru a doua oară:
‒ Astăzi vei fi ginerele meu.
22 Apoi Saul le-a poruncit slujitorilor săi:
‒ Vorbiți-i lui David în secret și spuneți-i: „Iată că regele își găsește plăcerea în tine și toți slujitorii săi te iubesc. Acceptă, deci, să fii ginerele regelui“.
23 Slujitorii lui Saul i-au spus aceste cuvinte lui David, dar David a zis:
‒ Credeți că este ceva neînsemnat să fii ginerele regelui? Eu sunt un om sărac și lipsit de importanță.
24 Slujitorii lui Saul l-au înștiințat de cuvintele acestea pe care le spusese David. 25 Atunci Saul a zis: „Așa să-i vorbiți lui David: «Regele nu dorește zestre, ci o sută de prepuțuri de-ale filistenilor, astfel încât regele să fie răzbunat pe dușmanii lui»“. Saul însă plănuia să-l facă pe David să cadă în mâinile filistenilor. 26 Slujitorii lui Saul i-au spus aceste cuvinte lui David și propunerea de a fi ginerele regelui i-a plăcut lui David. Înainte să se împlinească vremea hotărâtă, 27 David s-a ridicat, a plecat împreună cu oamenii săi și a ucis două sute de filisteni. A adus prepuțurile lor și le-a dat în număr întreg regelui, ca să devină ginerele regelui. Atunci Saul i-a dat-o de soție pe fata sa Mihal.
28 Când Saul a văzut și a înțeles că Domnul era cu David și că Mihal, fata lui, îl iubea, 29 s-a temut și mai tare de David. Saul i-a fost dușman lui David în toate zilele.
30 Domnitorii filisteni ieșeau la război și, ori de câte ori ieșeau, David avea mai mult succes decât toți slujitorii lui Saul. Și numele lui a ajuns foarte prețuit.