O Axab thai o Iosafat pa le Sirienea.
1 O Iosafat sas les but bravalimata thai slava andoa butimos, thai kărdi'lo xanamikh le Axabosa.
2 Pala vareso bărši, dea pe tele koa Axab ande Samaria. O Axab šindea anda leste thai andoa poporo kai sas lesa khă baro dindimos bakreango thai guruwengo, thai rudisardea les te anklel ando Ramot andoa Galaado.
3 O Axab, o thagr le Israelohko, phendea le Iosofatohkă, o thagr le Iudahko: „„Kames te aves mança ando Ramoto ando Galaado?” O Iosafat dea les anglal: „Me sar tute, thai o poporo muŕo sar o poporo tiro, jeasa koa mardimos pa leste tusa.”
4 Pala kodea o Iosafat phendea le thagarehkă le Israelohkă: „Puši akana, rudi tu, o divano le Raiehko.”
5 O thagr le Israelohko tidea sa le prooročen, ando dindimos dă štar šella, thai phendea lengă: „Te jeas koa mardimos pa o Ramoto anda o Galaado, or te dikhau mîŕa buteatar?” Thai on dine anglal: „Ankli, thai o Dell dela le andel vast le thagarehkă.”
6 Ta o Iosafat phendea: „Manai koče či khă prooroko le Raiehko, anda sao daštisaras te pušas Les?”
7 O thagr le Israelohko dea anglal le Iosofatos: „Mai sî khă manuši anda sao dašti te pušas le Raies; ta či dabadikhau les, kă či prooročil mangă khanči lašo, či prooroči čiăkhdata dăsar dă nasul: o sî o Mika, o šeau le Imlahko.” Thai o Iosafat phendea: „Te na delduma kadea o thagar!”
8 Atuncea o thagar le Israelohko akhardea khă maibarăs, thai phendea lehkă: „Trade te avel iekhatar o Mika, o šeau le Imlahko.”
9 O thagr le Israelohko thai o Iosafat, o thagr le Iudahko, bešenas sakogodi pe pehko skamin le raimahko, xureade ande lengă çoale le thagrdine; bešenas anglal ando than kata o šutimos le udarăko le Samariako. Thai sal prooročea prooročinas angla lende.
10 O Zedechia, o šeau le Chenanaahko, kărdeasas pehkă varesr šinga sastrehkă, thai phendea: „Kadea del duma o Rai: „Kadale šingănça, marăsa le Sirianen ji kana xasarăsa le.”
11 Thai sal prooročea proorčisardine sa kadea, phendindoi: „Ankli ando Ramato andoa Galaado, kă avela tu izbînda thai o Rai deala tukă la andel vast le thagarehkă.”
12 O solo kai gălosas te akharăl le Mikas, dea lehkă duma kadea: „Dikta, le prooročea khă gîndosa prooročin dă mišto le thagarescă; teo divano te avel sa kadea sar orsavehko anda lende! Vestisar dă mišto!”
13 O Mika dea anglal: „Juvindo sî o Rai kă phenaua so phenela mangă muŕo Dell.”
14 Kana avilo koa thagar, o thagar phendea lehkă: „Mika, te jeas koa mardimos poa Ramoto andoa Galaado, or te dikhau mîŕa buteatar?” O dea les anglal: „Anklen! Kă sî te avel tume izbutimos, thai avena dine ande tumară vast.”
15 Thai o thagar phendea lehkă: „Sodivar trăbula te thoav tu te solaxas kă či phenesa mangă dăsar o čeaxčimos ando Anav le Raiehko?”
16 O Mika dea les anglal: „Dikhau soa Israelo rîspime pel baŕlebară, sar varesar bakrea kai nai le bakreari; thai o Rai phendea: „Le manuši kadala nai le stăpîno, orsao te amboldel pe pačeasa khără!”
17 O thagar le Israelohko phendea le Iosofatohkă: „Či phendem tukă me? O či prooročil mangă khanči lašo, či prooročil mangă dăsar nasul.”
18 O Mika phendeas: „Ašunen kadea o divano le Devllehko! Dikhlem le Raies bešlindoi pe Pehko skamin le raimahko, thai sai oastea le čeresti bešlindoi ande čeači thai bičeači Lesti.
19 Thai o Rai phendea: „Kon athavela le Axabos, o thagar le Israelohko, kaste anklel ando Ramot andoa Galaado thai te xasaol oče?” Dine anglal iekh andek fealo, aver ande aver.
20 Thai khă duxo avilo thai sîkadi'lo angloa Rai, thai phendea: „Me athavaua les.” O Rai phendea lehkă: „Sar?”
21 „Ankleaua „dea anglal o, „thai avaua khă duxo xoxaimahko ando mui sa lehkă prooročengo.” O rai phendea: „Athavesa les, thai daštisa; ankli, thai kăr kadea.”
22 Thai akana, dikta kă o Rai thodea khă duxo xoxaimahko ando mui le prooročengo tirăngo kai sî angla tute. Ta o Dell dea duma nasul pa tute.”
23 Atunči o Zedechia, o šeau le Chenanahko, pašindoi, maladea le Mikas poa mui, thai phendea lehkă: „Pa sao drom ankăsto o duxo le Raiehko anda mande kaste del tukă duma?”
24 O Mika dea anglal: „Dikhăsa ando des kana phirăsa, andai odaia ande odaiate, kaste garadeos.”
25 O thagar le Israelohko phendea: „Len le Mikas, thai nigrăn les koa Amon, o šerobaro la četateako, thai koa Ioas, o šeu le thagarehko.
26 Thai phenen lehkă: „Kadea del duma o thagar: „Šon le manušes kadales ando phandaimos, thai čeailearăn les le manŕăsa thai le paiesa le tristomahkărăsa, ji kana amboldiua ande pačea.”
27 Ta o Mika phendea: „Te mai amboldesa tu ande pačea, či dea duma o Dell anda mande!” Pala kodea mai phendea: „Tume, sal popoare, ašunen!”
O merimos le Axabohko.
28 O thagar le Israelohko thai o Iosafat, o thagar le Iudahko, ankăste ando Ramoto ando Galaado.
29 O thagar le Israelohko phendea le Iosafatohkă: „Kamau te paruvau mîŕă çoale kaste jeau koa mardimos; ta tu, xureav tu te çalença.” Thai o thagar le Israelohko paruglea pehkă çoale, thai telearde koa mardimos.
30 O thagr la Siriako deasas koakoa mothodimos le mai barăngă pal urdona lehkă: „Te na marăn tume či le mai çînorăsa či le mai barăsa, te marăn tume dăsar le thagaresa le Israelohkărăsa.”
31 Kana dikhline le mai bară le urdonengă le Iosofatos, phendine: „Sî o thagar le Israelohko.” Thai dine les roata kaste marăn pe lesa. O Iosafat ankaladea khă çîpimos. O Rai kandea les, thai o Dell dureardea le lestar.
32 Le mai bară le urdonengă, dikhlindoi kă nas o thagar le Israelohko, duri'le lestar.
33 Atunčeara khă manuši çîrdea le arkosa kai avilealehkă, thai maladea le thagares le Israelohkărăs maškar le kuštika la armăturakă. O thagar phendea kolehkă kai tradelas lehkă o urdon: „Ambolde, thai ankalav ma andoa kîmpo le mardimahko, kă sîm dukhado.”
34 O mardimos sas krînčeno ando des kodoa. O thagr le Israelohko bešlo ando urdon, angla le Sirienea, ji reate, thai mullo kana perălas o kham.
Micaia profețește împotriva lui Ahab
(1 Regi 22:1-28)1 Când Iehoșafat a ajuns să aibă multă bogăție și glorie, el s-a încuscrit cu Ahab. 2 După mai mulți ani, Iehoșafat s-a dus la Ahab, în Samaria. Ahab a înjunghiat, pentru el și pentru poporul care era cu el, o mulțime de oi și de boi. Apoi l-a instigat să meargă împreună împotriva Ramotului Ghiladului.
3 Ahab, regele lui Israel, l-a întrebat pe Iehoșafat, regele lui Iuda:
‒ Vei merge cu mine împotriva Ramotului Ghiladului?
Iehoșafat i-a zis:
‒ Eu și cu tine vom fi una, iar poporul meu va fi una cu poporul tău. Voi merge cu tine la război.
4 Însă Iehoșafat i-a zis regelui lui Israel:
‒ Întreabă, te rog, mai întâi Cuvântul Domnului.
5 Regele lui Israel i-a convocat pe profeți, aproape patru sute de bărbați, și i-a întrebat:
‒ Să mergem la război împotriva Ramotului Ghiladului sau să renunț?
Ei au răspuns:
‒ Du-te! Dumnezeu îl va da în mâna regelui.
6 Dar Iehoșafat a zis:
‒ Nu mai este aici niciun alt profet al Domnului, ca să-l putem întreba?
7 Regele lui Israel i-a răspuns lui Iehoșafat:
‒ Mai este un bărbat prin care putem să-L întrebăm pe Domnul, dar îl urăsc, pentru că nu profețește nimic bun cu privire la mine, ci tot timpul numai rău: este Micaia, fiul lui Imla.
Iehoșafat a zis:
‒ Să nu vorbească regele așa.
8 Atunci regele lui Israel a chemat un demnitar și a zis:
‒ Cheamă-l repede pe Micaia, fiul lui Imla!
9 Regele lui Israel și Iehoșafat, regele lui Iuda, îmbrăcați în hainele regale, ședeau pe câte un tron în aria de treierat de la intrarea porții Samariei, și toți profeții profețeau înaintea lor. 10 Zedechia, fiul lui Chenaana, își făcuse niște coarne de fier și spunea: „Așa vorbește Domnul: «Cu acestea îi vei străpunge pe aramei până îi vei nimici!»“. 11 Și toți profeții profețeau la fel, zicând: „Du-te la Ramotul Ghiladului și învinge! Domnul îl va da în mâna regelui“.
12 Mesagerul care s-a dus să-l cheme pe Micaia i-a spus acestuia:
‒ Iată, cuvintele profeților aduc regelui un singur mesaj de bine. Să fie și cuvântul tău, te rog, ca al fiecăruia dintre ei și să vorbești de bine!
13 Micaia i-a răspuns:
‒ Viu este Domnul că voi vorbi ceea ce-mi va spune Dumnezeul meu.
14 Când a ajuns la rege, acesta l-a întrebat:
‒ Micaia, să mergem la război împotriva Ramotului Ghiladului sau să renunțăm?
El i-a răspuns:
‒ Duceți-vă și învingeți! Vor fi dați în mâinile voastre.
15 Regele i-a zis:
‒ De câte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului?
16 Atunci el a zis:
‒ Am văzut tot Israelul risipit pe munți, ca niște oi care n-au păstor, iar Domnul a zis: „Acestea nu au stăpân. Să se întoarcă fiecare în pace acasă“.
17 Regele lui Israel i-a zis lui Iehoșafat:
‒ Nu ți-am spus că nu profețește nimic bun cu privire la mine, ci numai de rău?
18 Micaia a zis:
‒ Ascultați Cuvântul Domnului! L-am văzut pe Domnul șezând pe tronul Său și am văzut toată armata cerurilor stând în picioare la dreapta și la stânga Lui. 19 Și Domnul a întrebat:
‒ Cine-l va amăgi pe Ahab, regele lui Israel, ca să meargă în Ramotul Ghiladului și să piară acolo?
Unul a răspuns într-un fel, altul a răspuns în alt fel. 20 Apoi a venit un duh, s-a înfățișat înaintea Domnului și I-a zis:
‒ Eu îl voi amăgi.
‒ Cum? l-a întrebat Domnul.
21 ‒ Voi ieși, a răspuns el, și voi fi un duh de minciună în gura tuturor profeților lui.
Și Domnul i-a zis:
‒ Îl vei amăgi și vei reuși! Du-te și fă așa!
22 Și acum, iată, Domnul a pus un duh de minciună în gura acestor profeți ai tăi. Domnul a rostit nenorocirea împotriva ta.
23 Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz și i-a zis:
‒ Pe unde a ieșit Duhul Domnului de la mine ca să-ți vorbească?
24 Micaia a răspuns:
‒ Iată, vei vedea în ziua în care vei fugi dintr-o cameră în alta ca să te ascunzi!
25 După aceea, regele lui Israel a zis:
‒ Luați-l pe Micaia, duceți-l înapoi la Amon, conducătorul cetății, și la Ioaș, fiul regelui, 26 și spuneți-le: „Așa vorbește regele: «Aruncați-l pe acest om în închisoare și hrăniți-l cu pâinea întristării și cu apa întristării până mă voi întoarce în pace!»“.
27 Dar Micaia a zis:
‒ Dacă te vei întoarce în pace, înseamnă că nu Domnul a vorbit prin mine!
Apoi a zis:
‒ Să auziți, toate popoarele!
Moartea lui Ahab
(1 Regi 22:29-35)28 Regele lui Israel împreună cu Iehoșafat, regele lui Iuda, au pornit spre Ramotul Ghiladului. 29 Regele lui Israel i-a zis lui Iehoșafat: „Eu mă voi deghiza și voi intra în luptă îmbrăcat astfel. Tu, însă, îmbracă-te cu hainele tale regale!“. Regele lui Israel s-a deghizat, și au intrat cu toții în luptă.
30 Regele Aramului le poruncise căpeteniilor carelor sale, zicând: „Să nu vă luptați nici cu cel mic, nici cu cel mare, ci numai cu regele lui Israel!“. 31 Când căpeteniile carelor l-au văzut pe Iehoșafat, și-au zis: „Acesta este regele lui Israel!“. Și s-au întors spre el ca să-l atace, dar Iehoșafat a strigat după ajutor și Domnul l-a ajutat. Dumnezeu i-a abătut de la el. 32 Căpeteniile carelor, văzând că nu este el regele lui Israel, s-au întors de la el. 33 După aceea, un arcaș a tras cu arcul la întâmplare și l-a lovit pe regele lui Israel între armură și zale. Regele i-a poruncit celui care mâna carul: „Întoarce-ți mâna și scoate-mă de pe câmpul de luptă, pentru că am fost rănit!“. 34 Lupta s-a întețit în ziua aceea. Regele lui Israel a rămas în picioare în car, împotriva arameilor, până seara, dar la apusul soarelui a murit.