1 Ando îniato bărši le raimahko le Zedekxiahko, ando dešto des le šonehko le dešehko, o Nebukadneçar, o thagar le Babilonohko, avilo sa la oštireasa lesti poa Ierusalimo; thodea pe angla leste, thai vazdea zuralimata anda sal riga.
2 E četatea sas diniroata ji koa dešiexto bărši le thagarehko le Zedechiahko.
3 Ando des o îniato le šonehko le štarăhko, sas bari bokh ande četatea, thai nas manŕo andoa poporo le čemehko.
4 Atunči kărdi'lo khă phaŕadimos ande četatea; thai sa le manuši le mardimahkă našline reate, po drom le udarăhko maškar kola dui zîduri pašai bar le thagaresti, kana le Xaldeia denas roata e četatea. Le našlitorea linela po drom kai jeal karing o islazo.
5 Ta e oštirea le Xaldeiendi lea pe pala o thagar, thai arăslea les ande le islazuri le Ierixonohkă, thai sai oštirea lesti phaŕadi'li lestar.
6 Astarde le thagares, thai ankalade les koa thagar le Babilonohko ande Ribla; thai phendea pe khă mothodimos pa leste.
7 Le šeave le Zedechiahkă sas dinešuri angla leste; pala kodea le Zedechiahkă ankalade lehkă iakha, phangle les andel lançurea la xarkumakă, thai nigărde les ando Babilono.
O peradimos le Ierusalimohko thai le Templohko. O poporo sî nigărdo ande robia.
8 Ando des o eftato le panje šonehko, – sas ando bărši o dešuîniato le raimahko le Nebukadneçarohko, o thagar le Babilonohko, – avilo o Nebuzardano, o šerobaro le străjengo, o kanditorii le thagarehko le Babilonohko, thai šutea pe ando Ierusalimo.
9 Phabardea o Khăr le Raiehko, o khăr le thagarehko, thai sa le khăra le Ierusalimohkă; thodea iag sa le khărăngă kai sas le vo khă ameaimos orasvo.
10 Sa e oštirea le Xaldeiendi, kai sas le šerălebarăsa le străjendi, dea tele le zîdurea rigatar le Ierusalimohkă.
11 O Nebuzaradan, o šerobaro le străjengo, lea robea kolen kai mai ašilesas ande četatea andoa poporo, kolen kai našlesas koa thagar le Babilonohko, thai le kolavrăs butimos.
12 Ta o šerobaro le străjengo meklea sar răzarea thai buteaitorea phuweakă varesar anda le mai čioŕă le čemehkă.
13 Le Xaldeia linčearde le tille le xarkune andoa Khăr le Raiehko, le temelii, e marea la xarkumati kai sas ando Khăr le Raiehko, thai nigărde e xarkuma ando Babilono.
14 Line le ušarimahkă, le lopeçi, le mukărea, le kučea thai sa le butea la xarkumakă savença kărdeolas pe o kandimos.
15 O šerobaro le străjengo mai lea i le tigăi anda le angar thai le lideaia, sa so sas sumnakuno thai sa so sas rupuno.
16 Kola dui tille, e marea, thai le temelii, kai kărdeasas le o Solomono andoa Khăr le Raiehko, sa le butea kadala la xarkumakă sas le khă pharimos biprinjeando.
17 O učimos khă tillehko sas dă dešuoxto koçea, thai opral sas les khă koperišo xarkuno, savehko učimos sas dă trin koçi; rigatar le koperišohko sas khă akhuvdimos ando tipo reçauako rodiengo, sa andai xarkuma; sa kadea sas i le duito tilles le akhuvdimasa ando tipo le reçauako.
18 O šerobaro le străjengo lea le bară rašas le Seraias, le Çefanias, o duito rašai, thai kolen trine arakhaitoren le pragohkărăn.
19 Thai andai četatea lea khă dregători kai sas les tala o mothodimos lehko le manušen le maridimahkă, panji manuši kai kărănas rig anda le sfetničea le thagarehkă thai save sas arakhadine ande četatea, le logofătos le šerăbarăhko la oštireako, thai šovardeši manuši andoa poporo le čemehko, kai arakhadeonas ande četatea.
20 O Nebuzaradan, o šerobaro le străjengo, lea le, thai nigărdea le koa thagar le Babilonohko ande Ribla.
21 O thagar le Babilonohko maladea le thai mudardea le ande Ribla, ando čem le Xamatohko. O Gxedalia, dregătorii; o mudarimos lehko. Kadeadar sas nigărdo ande robia o Iuda, dur lehkă čemestar.
22 Thai o Nebukadneçar, o thagar le Babilonohko, thodea le poporos kai mai ašilosas, thai saves meklea sas les ando čem le Iudahko, tala o mothodimos le Ghedaliahko, o šeau le Axikamohko, o šeau le Šafanohko.
23 Kana ašundine sal šerăbară le oštengă, on thai lengă manuši, kă o thagar le Babilonohko thodea dregătorii le Ghedalias, găline koa Ghedalia ande Miçipa, thai kadea: o Ismaelo, o šeau le Netaniahko, o Ioxan, o šeau le Kareaxohko, o Seraia, o šeau le Tanhumetohko, andai Netofa, thai o Iazania, o šeau le Maakatitohko, on thai le manuši lengă.
24 O Ghedalia solaxadea lengă, lengă thai lengă manušengă, thai phendea lengă: „Te na daran khančestar andai rig le kanditorendar le Xaledeiendar; ašen ando čem, kanden le thagares le Babilonohkărăs, thai nigrăna la mišto.”
25 Ta ando šon o eftato, o Ismaelo, o šeau le Netaniahko, o šeau le Elišamahko, andai viça e thagarni, avilo, deše manušença, thai malade mullimasa le Ghedalias, sar i le Iudeien thai le Xaldeien kai sas lesa ande Miçipa.
26 Atunčeara soa poporo, dă kata o mai çîkno ji koa mai baro, thai le šerăbară le oštengă, uštile thai telearde ando Ejipto, anda kă sas lengă dar andal Xaldeia.
E robia le Ioiachinosti lesnime le Evil-Merodakostar.
27 Ando treanda thai eftato bărši la robiako le Ioiachinohko, o thagar le Iudahko, ando biši thai eftato des le šonehko le dešudongo, o Evil-Merodak, o thagar le Babilonohko, ando iehto bărši lehkă raimahko, vazdea o šero le Ioiachinohko, o thagar le Iudahko, thai ankaladea les andaoa beči,
28 dea lehkă duma lašimasa, thai thodea lehko skamin le raimahko mai opral sar o skamin le thagarengo kai sas lesa ando Babilono.
29 Paruglea lehkă çoale le phandaimahkă, thai o Ioiachino xalea orkana ka lesti skafidi, ande soa čiro pehka čivavako.
30 O thagar kandeales biatărdimahko le xabenesa ande sa lehkă des, ande soa čiro lehka čivavako.
Căderea Ierusalimului, distrugerea Templului și exilul
1 În al nouălea an al domniei lui Zedechia , în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit împotriva Ierusalimului cu toată armata sa. Ei și-au așezat tabăra înaintea cetății și au construit întărituri de jur împrejurul ei. 2 Cetatea a fost în stare de asediu până în cel de-al unsprezecelea an al regelui Zedechia.
3 În ziua a noua a lunii a patra , foametea din cetate a devenit atât de mare, încât poporul țării nu mai avea nimic de mâncare. 4 Atunci s-a pătruns în cetate, astfel că toți războinicii au fugit. Au ieșit din cetate noaptea, pe drumul care duce la poarta dintre cele două ziduri, de lângă grădina regelui, în timp ce caldeenii înconjurau cetatea. Ei au luat-o pe drumul spre Araba, 5 însă armata caldeenilor l-a urmărit pe rege și l-a ajuns în câmpiile Ierihonului. Toată armata lui se împrăștiase de lângă el. 6 Ei l-au capturat pe rege și l-au dus la împăratul Babilonului, la Ribla, unde au rostit o sentință împotriva lui. 7 Ei i-au înjunghiat pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui. Apoi, lui Zedechia i-au scos ochii, l-au legat cu lanțuri de bronz și l-au dus în Babilon.
8 În ziua a șaptea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al împăratului Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a pătruns în Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, un slujitor al împăratului Babilonului. 9 El a dat foc Casei Domnului, palatului regelui și tuturor caselor din Ierusalim. El a dat foc tuturor caselor mari. 10 Toată armata caldeenilor, care era împreună cu căpetenia gărzilor, a dărâmat zidurile din jurul Ierusalimului. 11 Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a dus în captivitate poporul care mai rămăsese în cetate, dezertorii care fugiseră la împăratul Babilonului și restul mulțimii. 12 Totuși, căpetenia gărzilor a lăsat în țară câțiva oameni săraci ca să lucreze viile și câmpurile.
13 Caldeenii au sfărâmat stâlpii de bronz care erau în Casa Domnului, precum și piedestalele și „marea“ din bronz care erau în Casa Domnului, și au dus bronzul la Babilon. 14 Au luat oalele, lopețile, mucarnițele, vasele pentru tămâie și toate uneltele de bronz cu care preoții făceau slujba. 15 Căpetenia gărzilor a luat fărașele pentru cărbuni și vasele – tot ce era de aur sau de argint. 16 Cei doi stâlpi, „marea“ și piedestalele, toate aceste obiecte de bronz pe care le făcuse Solomon pentru Casa Domnului aveau o greutate care nu se putea cântări. 17 Fiecare stâlp era înalt de optsprezece coți și avea deasupra un capitel de bronz. Înălțimea capitelului era de trei coți, capitelul având de jur împrejur o rețea și rodii, toate din bronz. Al doilea stâlp, cu rețeaua lui, era la fel.
18 Căpetenia gărzilor i-a luat prizonieri pe Seraia, preotul conducător, pe Țefania, următorul preot în rang , și pe cei trei paznici ai porții. 19 Din cetate a luat un demnitar, care avea în subordine războinici, și încă cinci oameni dintre sfetnicii regelui, care, de asemenea, fuseseră găsiți în cetate. L-a mai luat pe scribul conducătorului armatei, care recruta bărbați din poporul țării, și a mai luat încă șaizeci de bărbați din poporul țării, care fuseseră găsiți tot în cetate. 20 Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, i-a luat și i-a dus la împăratul Babilonului, la Ribla. 21 Acolo, la Ribla, în țara Hamat, împăratul Babilonului i-a lovit și i-a omorât.
Astfel, Iuda a fost dus în captivitate, departe de țara lui.
Guvernarea lui Ghedalia peste Iuda
(Ier. 40:7-9Ier. 41:1-3)22 Nebucadnețar, împăratul Babilonului, l-a desemnat conducător peste poporul rămas în țara lui Iuda – pe care el îl lăsase acolo – pe Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Șafan. 23 Când toți conducătorii armatelor și oamenii lor au auzit că împăratul Babilonului l-a desemnat conducător pe Ghedalia, au venit împreună cu oamenii lor la Ghedalia, la Mițpa. Aceștia erau: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careah, Seraia, fiul netofatitului Tanhumet și Iaazania, fiul unui maacatit. 24 Ghedalia le-a jurat lor și oamenilor lor și le-a zis: „Nu vă temeți de slujitorii caldeenilor! Rămâneți în țară, slujiți împăratului Babilonului și vă va fi bine!“.
25 Dar în luna a șaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, care era de neam regal, a venit împreună cu zece oameni, l-au lovit pe Ghedalia și acesta a murit. El i-a ucis și pe iudeii și caldeenii care erau cu acesta la Mițpa. 26 Atunci tot poporul, de la mic la mare, și conducătorii armatelor s-au ridicat și au plecat în Egipt, pentru că se temeau de caldeeni.
Eliberarea lui Iehoiachin din închisoare
(Ier. 52:31-34)27 În al treizeci și șaptelea an de captivitate a lui Iehoiachin, regele lui Iuda, în a douăzeci și șaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodak, împăratul Babilonului, în primul an al domniei lui, i-a acordat iertare lui Iehoiachin, regele lui Iuda și l-a eliberat din închisoare. 28 I-a vorbit cu bunătate și i-a dat un loc de cinste, mai presus decât cel al regilor care erau cu el în Babilon. 29 Iehoiachin și-a schimbat hainele de prizonier și, pentru tot restul vieții sale, a mâncat la masa împăratului. 30 Împăratul s-a îngrijit continuu de hrana zilnică a lui Iehoiachin , în toate zilele vieții lui.