Le thagar le Israelohkă thai le Iudahkă mudarde le Iexurostar.
1 O prooroko o Elisei akhardea iekhăs anda le šeave le prooročengă, thai phendea lehkă: „Phande teo maškar, le tusa e oieguça katea le zetinosa, thai jea ando Ramoto ando Galaado.
2 Kana arăsăsa oče, te rodes te dikhăs le Iexuos, o šeau le Iosafatohko, o šeau le Nimšiehko. Te jeas te vazdes les andoa maškar lengă phralengo, thai te anes les ande khă odaia rigate.
3 Te les e oieguça le zetinosa, te šorăs pe lehko šero, thai te phenes: „Kadea phenel o Rai: „Makhau tu tagar le Israelohko!” Pala kodea te pîtrăs o udar, thai te našes bi te atărdeos.”
4 O tărno, o kanditorii le proorokohko teleardea ando Ramato ando Galaado.
5 Kana arăslo, le šerălebară la oštireakă bešenas tele. O phendea: „Šerobarea sî ma te phenau tukă vareso.” Thai o Iexo phendea: „Savehkă anda amende saoŕă?” O dea anglal: „Tukă, šerobarea.”
6 O Iexo ušti'lo thai šutea pe ando khăr, thai o tărno šordea lehkă o zetino po šero, phendindoi lehkă: „Kadea phenel o Rai, o Dell le Israelohko: „Makau tu thagar le Israelohko, le poporohko le Raiehko.
7 Te xasarăs o khăr te stăpînohko le Axabohko, thai vazdaua pai Izabela o rat Mîŕă robengo, le prooročea, thai o rat sa le kanditorengo le Raiehkă.
8 Soa khăr le Axabohko xasaola; xasaraua orkas nikărăla le Axabostar, avela robo, avela slobodo ando Israelo,
9 thai kăraua le khărăhkă le Axabohkă sakadea sar le khărăhkă le Ieroboamohkă, o šeau le Naebatohko, thai le khărăhkă le Baešehkă, o šeau le Axiahko.
10 Le jukăl xana la Izabela ande phuw le Izreelostui, thai či mai avela kon te praxola.” Pala kodea o tărno pîtărdea o udar, thai našlo.
11 Kana ankăsto o Iexu kal kanditorea pehkă stăpînohkă, on phendine lehkă: „Sa mišto? Anda soste avilo o dillo kadoa tute?” O Iexu dea le anglal: „Tume prinjeanen mišto le manušes kadales thai sa so phenel.”
12 Ta on phendine: „Xoxaimos! Ta phen amengă!” Thai o phendea: „Dea mangă duma kadea thai kadea, phendindoi: „Kadea phenel o Rai, o Dell le Israelohko: „Makau tu thagar le Israelohko.”
13 Iekhatar on line pehkă raxamea thai thodine le tala o Iexu pe le skări le nandea. Pala kodea bašade andai šing, thai phendine: „O Iexu sî thagar!”
14 Kadeadar budulisardea o Iexu, o šeau le Iosofatohko, o šeau le Nimšiehko, pa o Ioram. Thai o Ioram thai soa Israelo nikărănas o Ramoto andoa Galaado anda o Xazaelo, o thagar la Siriako.
15 Ta o thagar o Ioram amboldinisai'lo sas te sasteaol ando Izreelo anda le dukhaimata kai kărdesas lehkă le ăl Sirienea, kana marălas pe le Xazaelosa, o thagar la Siriako. O Iexu phendea: „Kana kamen, te na mekăn khanikas te skăpil andai četatea, kaste jeal te del ašundimos ando Izŕeelo.”
16 Thai o Iexu ankăsto ande pehko urdon thai teleardea ando Izreelo; kă o Ioram sas nasfalo ando pato oče, thai o Axazia, o thagar le Iudahko, ulistosas te dikhăles.
17 O karaula thodino po turno le Izreelohko dikhlea o kîrdo le Iexulohko avindoi, thai phendea: „Dikhau ăkh kîrdo manušengo.” O Ioram phendea: „Le khă grastarii thai trade les angla lende te pušel kana sî pačeasa.”
18 O grastarii gălo angloa Iexu, thai phendea: „Kadea phenel o thagar: „Aven pačeasa?” Thai o Iexu dea anglal: „So fal tu tut andai pačea? Nakh pala mande.” O karaula dea ašundimos, thai phendea: „O solo gălo ji lende, thai či mai amboldel pe.”
19 O Ioram tradea o duito grastarii, kai arăslo lende, thai phendea: „Kadea phenel o thagar: „Aven pačeasa?” Thai o Iexu phendea: „So fal tu tut andai pačea? Nakh pala mande.”
20 O karaula dea ašundimos, thai phendea: „Gălo ji lende, thai či mai amboldel pe. Thai o alaio sî sar le Iexulohko, o šeau le Nimšiehko, kă tradel sar khă dillo.”
21 Atunči o Ioram phendea: „Thol grasten koa urdon!” Thai thodine le grasten koa urdon. O Ioram, o thagar le Israelohko, thai o Axazia, o thagar le Iudahko, ankăste sakoiekh, ande pehko urdon, angloa Iexu; thai maladine les ande phuw le Nabatosti andoa Izreelo.
22 Sar dikhlea o Ioram le Iexulos, phendea: „Împače, Iexona?” O Iexo dea anglal: „Savi, pačea! Sode čiro sî le kurvării tea deiakă la Izabelakă, thai o butimos lakă drabarditorengă!”
23 O Ioram amboldea e lopînz thai naš'lo, phendindoi le Axaziahkă: „Bitindimos, Axazia!”
24 Ta o Iexu thodea o vast po arko, thai maladea le Ioramos maškar le dume. E săjeata ankăsti andoa illo, thai o Ioram pelo andoa urdon.
25 O Ixu phendea le šerălebarăhkă lehko le Bidkar: „Le les thai šude les ande phuw le Nabotosti andoa Izreelo; kă an tukă godi kă atunčeara kana bešasas andekhthan, me thai tu, ankăste pel grasat pala lehko dadd o Axabo, o Rai dea mui koakoa mothodimos pa leste:
26 „Dikhlem arati o rat le Nabatohko thai o rat lehkă šeavengo,” phenel o Rai, „thai kăraua tukă sakadea orta ande phuw kadea,” phenel o Rai! „Ta le les, thai šude les ande phuw, pala o divano le Raiehko.”
27 O Axazia, o thagar le Iudahko, kana dikhlea e buti kadea, naš'lo po drom kai nigrăl koa khăr andai bar. O Iexu gălo pala leste, thai phendea: „Malav les i les ando urdon!” Thai malade les ando ankăstimos o Gur, paša o Ibleam. O naš'lo ando Meghido, thai mullo oče.
28 Lehkă kanditorea nigărde les ande khă urdon ando Ierusalimo, thai praxosarde les ande lehko mormînto, lehkă daddença, ande četatea le Davidosti.
29 O Axazia kărdi'lo sas thagar le Iudahko ando dešuiekto bărši le Ioramohko, o šeau le Axabohko.
E Izabela šudini poa jeamo.
30 O Iexu šutea pe ando Izreelo. E Izabela, ašundindoi kadea buti, makhlea pehkă sprînčene, kučisardea pehko šero, thai dikhălas poa jeamo.
31 Ta kana šolas pe o Iexu poa udar la bareako, oi phendea: „Împače, nevea Zimiri, o mudarditorii pehkă stăpînohko?”
32 O vazdea o mui karing o jeamo, thai phendea: „Kon sî anda mande? Kon?” Thai dui trin dregătorea dikhline pe leste, pašaindoi paša o jeamo.
33 O phendea: „Šuden lasa tele!” On šudine la tele, thai xuti'lo lako rat po zîdo thai pel grast. O Iexu ušteadea'la andel pînŕă.
34 Pala kodea šutea pe, xalea thai pilea, thai phendea: „Jean ta dikhăn la dinearman kodola, thai praxon la, kă sî šei thagaresti.”
35 Găline te praxon la; ta či mai arakhline anda late dăsar e troaka le šerăsti, le pînŕă thai le palme le vastengă.”
36 Amboldine thai phendine le Iexuohkă, kai phendea: „Kadea phendeasas o Rai anda pehko robo o Ilia, o Tibšito: „Le jukăl xana ande phuw andoa Izreelo o mas la Izabelako;
37 thai o xoito la Izabelako avela sar o gunoi po mui la phuweako, ande phuw andoa Izreelo, kadea ta našti mai phenela pe: „Kadea sî e Izabela!”
Iehu, uns rege peste Israel
1 Profetul Elisei l-a chemat pe unul dintre fiii profeților și i-a zis: „Înfășoară-ți brâul în jurul mijlocului, ia această sticluță cu ulei și du-te în Ramotul Ghiladului. 2 Când vei ajunge acolo, caută-l pe Iehu, fiul lui Iehoșafat, fiul lui Nimși. Intră, ia-l dintre frații lui și du-l într-o cameră separată. 3 Ia apoi sticluța cu ulei și toarnă uleiul pe capul lui, zicând: «Așa vorbește Domnul: ‘Te ung rege peste Israel!’». După aceea deschide ușa și fugi fără să te oprești“.
4 Tânărul profet a plecat spre Ramotul Ghiladului. 5 Când a ajuns, căpeteniile armatei stăteau împreună.
El a zis:
‒ Căpetenie, am un mesaj pentru tine!
‒ Pentru care dintre noi? a întrebat Iehu.
‒ Pentru tine, căpetenie, a răspuns el.
6 Iehu s-a ridicat și a intrat în casă. Tânărul i-a turnat uleiul pe cap și i-a zis:
‒ Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Te ung rege peste Israel, poporul Domnului. 7 Să distrugi familia lui Ahab, stăpânul tău, ca astfel să răzbun sângele slujitorilor Mei, profeții, și sângele tuturor slujitorilor Domnului, vărsat de Izabela. 8 Va pieri toată familia lui și voi nimici în Israel pe orice bărbat al lui Ahab, fie sclav, fie liber. 9 Voi face familiei lui Ahab așa cum am făcut familiei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, și așa cum am făcut familiei lui Bașa, fiul lui Ahia. 10 Câinii o vor devora pe Izabela pe terenul din Izreel, și nu o va înmormânta nimeni“. Apoi a închis ușa și a fugit.
11 Când a ieșit Iehu la slujitorii stăpânului său, aceștia l-au întrebat:
‒ Toate bune? De ce a venit acest nebun la tine?
El le-a răspuns:
‒ Voi îl știți pe omul acesta și știți ce poate spune.
12 Ei au zis:
‒ Minciună! Istorisește-ne acum!
Iehu a răspuns:
‒ El mi-a zis astfel: „Așa vorbește Domnul: «Te ung rege peste Israel!»“.
13 Ei s-au grăbit să-și ia mantiile și să le pună sub el, pe treptele goale. Apoi au sunat din trâmbiță și au zis: „Iehu este rege!“.
Ioram și Ahazia, uciși de Iehu
(2 Regi 22:7-9)14 Astfel a conspirat Iehu, fiul lui Iehoșafat, fiul lui Nimși, împotriva lui Ioram. (Ioram se afla în Ramotul Ghiladului, el și tot Israelul, ca să-l păzească de Hazael, regele Aramului. 15 Fiind rănit, regele Ioram s-a întors în Izreel ca să se vindece de rănile pe care i le făcuseră arameii în timpul războiului cu Hazael, regele Aramului.)
Iehu a zis:
‒ Dacă aceasta este și dorința voastră, atunci nu lăsați pe nimeni să scape din cetate, ca nu cumva să se ducă să istorisească aceasta în Izreel.
16 Apoi Iehu a încălecat și s-a dus în Izreel, căci Ioram se odihnea acolo, iar Ahazia, regele lui Iuda, coborâse să-l vadă.
17 Străjerul care stătea pe turnul din Izreel a văzut ceata lui Iehu venind și a zis:
‒ Văd o ceată!
Ioram a zis:
‒ Ia un călăreț și trimite-l ca să-i întâmpine și să-i întrebe: „Este pace?“.
18 Călărețul s-a dus să-l întâmpine și a zis:
‒ Așa vorbește regele: „Este pace?“.
Iehu i-a răspuns:
‒ Ce te privește pe tine dacă este pace? Treci înapoia mea!
Străjerul a anunțat, zicând:
‒ Mesagerul s-a dus până la ei, dar nu se mai întoarce!
19 Atunci el a trimis un al doilea călăreț, care a ajuns la ei și a zis:
‒ Așa vorbește regele: „Este pace?“.
Iehu a răspuns:
‒ Ce te privește pe tine dacă este pace? Treci înapoia mea!
20 Străjerul a anunțat, zicând:
‒ A ajuns până la ei, dar nu se mai întoarce! Modul de mânuire a carului este ca a lui Iehu, fiul lui Nimși, căci el mână ca un nebun.
21 Atunci Ioram a zis:
‒ Înhamă!
După ce au înhămat caii la car, Ioram, regele lui Israel, și Ahazia, regele lui Iuda, au ieșit, fiecare în carul lui, și s-au dus ca să-l întâlnească pe Iehu. Ei l-au găsit pe terenul izreelitului Nabot.
22 Când Ioram l-a văzut pe Iehu, a zis:
‒ Este pace, Iehu?
Acesta a răspuns:
‒ Cum să fie pace atât timp cât vor continua preacurviile mamei tale, Izabela, și vrăjitoriile ei cele multe?
23 Atunci Ioram a întors frâiele și a fugit, zicându-i lui Ahazia:
‒ Înșelătorie, Ahazia!
24 Dar Iehu a luat arcul, a tras cu toată puterea și l-a lovit pe Ioram în piept. Săgeata i-a străpuns inima, iar el s-a prăbușit în car. 25 Iehu i-a zis ofițerului său, Bidkar: „Ia-l și aruncă-l pe terenul izreelitului Nabot, căci, adu-ți aminte că, atunci când călăream împreună, în urma tatălui său, Ahab, Domnul a pronunțat împotriva lui rostirea aceasta: 26 «Am văzut ieri sângele lui Nabot și sângele fiilor lui, zice Domnul, și sigur te voi face să plătești chiar pe acest teren, zice Domnul!». Ia-l, deci și aruncă-l pe teren, potrivit Cuvântului Domnului“.
27 Când a văzut lucrul acesta, Ahazia, regele lui Iuda, a fugit spre Bet-Hagan. Iehu l-a urmărit și a zis: „Omorâți-l și pe el!“. Și l-au lovit în car, la înălțimea Gur, care este lângă Ibleam, dar el a fugit la Meghido și a murit acolo. 28 Slujitorii lui l-au dus într-un car la Ierusalim și l-au înmormântat în mormântul lui, alături de strămoșii săi, în Cetatea lui David. 29 Ahazia ajunsese rege al lui Iuda în al unsprezecelea an al lui Ioram, fiul lui Ahab.
Izabela, ucisă de Iehu
30 Apoi, Iehu a venit în Izreel. Când a auzit Izabela, și-a vopsit ochii, și-a împodobit capul și s-a așezat la fereastră.
31 În timp ce Iehu intra pe poartă, ea a zis:
‒ Este pace, Zimri, ucigașul stăpânului său?
32 El și-a ridicat fața spre fereastră și a zis:
‒ Cine este de partea mea? Cine?
Atunci, doi sau trei demnitari s-au uitat în jos înspre el.
33 El a zis:
‒ Aruncați-o jos!
Ei au aruncat-o jos, și sângele ei a țâșnit pe zid și pe cai. Iehu a călcat-o în picioare. 34 Apoi Iehu a intrat în palat . După ce a mâncat și a băut, a zis: „Îngrijiți-vă de blestemata aceea și îngropați-o, căci a fost fată de rege“. 35 Dar când au ajuns la ea, ca s-o îngroape, n-au mai găsit din ea decât craniul, picioarele și palmele mâinilor. 36 Ei s-au întors și l-au înștiințat pe Iehu , care a zis: „Acesta este Cuvântul Domnului, pe care El îl spusese prin slujitorul Său, Ilie tișbitul: «Câinii vor devora carnea Izabelei pe terenul din Izreel. 37 Și cadavrul Izabelei va fi, pe terenul lui Izreel, asemenea gunoiului de pe câmpie, astfel încât nu vor putea zice: ‘Aceasta este Izabela!’»“.