Le jene le Ioanohkă kărdeon kristianurea.
1 Ta kana sas o Apolo ando Korinto, o Pavelo, pala so nakhlo andal puwea dă opral la Asiakă, arăslo ando Efes. Koče arakhlea varesar jenen,
2 thai phendea lengă: „Lean tume o Sfînto Duxo kana pateaian?” On dine les anglal: „Čina či ašundeam barem kă sas dino khă Sfînto Duxo.”
3 Ta save bolimasa sanas bolde?” phendea lengă o. Thai on dine les anglal: „Le boldimasa le Ioanohko.”
4 Atunči o Pavelo phendea: „O Ioan boldea le bolimasa le kăimahko, thai phenelas le norodohkă te pateal ande Kukoa kai avelas pala leste, adikă ando Isuso.”
5 Kana ašundine on kadala divanuri, sas bolde ando Anau le Raiehko le Isusohko.
6 Kana thodea o Pavelo le vast pa lende, o Sfînto Duxo ulis'To pa lende, thai denas duma ande aver šiba, thai prooročinas.
7 Sas kam dešudui rom dă saoŕă.
O Pavelo sîkavel le norodos ando Efeso.
8 Mai palal, o Pavelo šutea pe ande khăngări, kai delas duma zuralimasa. Čiro dă trin šon dea duma lença pa le butea dičimahkă le Thagarimahko le Devllehko, thai rodelas te anel le kolen kai ašunelas les.
9 Ta, anda kă iekh ašenas barune thai nepateaindoi, thai denas duma dă nasul o Drom le Raiehko angloa norodo, o Pavelo teleardea lendar, dea rigate le jenen lendar, thai sîkadea ande sako des le norodos ando khărlesîkaimahko iekhăhko kai bušolas Tirano.
10 E buti kadea nikărdea dui bărši, kadea kă sa kukola kai bešenas ande Asia, Iudeia thai grečea, ašundine o Divano le Raiehko.
11 Thai o Dell kărălas minunea bimaiašundine andal vast le Pavelohkă;
12 ji oče ka pa kola le nasfale thonas pe dikhle or kătrînça, kai sas azbade lehkă statostar, thai mekănas le ăl nasfalimata, thai anklenas avri anda lende le duxuri le jungale.
Le Iudeia kai denas avri le bengăn.
13 Varesar manuši Iudeia kai denas avri le bengăn, kai phirănas anda than thaneste, zumade te akharăn o Anau le Raiehko le Isusohko pa kukola kai sas le duxuri jungale, phendindoi: „Solaxau tume po Isuso, kai delduma pa leste o Pavelo, te anklen avri!”
14 Kola kai kărănas e buti kadea, sas efta tărnăxarea le Sčevahkă, khă rašai Iudeo anda kola le mai ašundine.
15 O duxo o jungalo dea le anglal: „Le Isusos prinjeanau Les, thai le Pavelos jeanau les; ta tume, kon san?”
16 Thai o manuši, ande sao sas o duxo o jungalo, xuti'lo pe lende, mardea le lidon, phaglea le ande kadea felo, kă on našline nangă thai malade andoa khăr kodoa.
17 E buti kadea sas prinjeandi sa le Iudeiendar, thai sa le Grečendar kai bešenas ando Efes, thai astardea le e dar saoŕăn: thai o Anau le Raiehko le Isusohko sas lăudime.
18 But anda kukola kai pateaiesas, avenas te phenenpapeste thai te phenen so kărdesas.
19 Thai iekh anda kukola kai kărdinesas drabardimata, andine pehkă lilla, thai phabarde le angla saoŕă: o kučimos lengo dindea pe ka panvardeši mii rupune.
20 Kaditi zorasa phirălas thai zureaolas o Divano le Devllehko.
E răskoala le Dimitresti o rupari.
21 Pala so kărdile kadala butea, o Pavelo thodea pehkă ando gîndo te jeal ando Ierusalimo, nakhlindoi andai Mačedonia thai e Axaia. „Pala so jeaua oče”, phenelas pehkă o, „trăbul te dikhau i e Roma.”
22 Tradea ande Mačedonia duien anda pehkă kanditorea, le Timoteies thai le Erastos, thai o mai ašilo varesar čiro ande Asia.
23 Ando čiro kodoa, kărdi'lo khă baro biujimos dikhlimasa koa Drom le Raiehko.
24 Khă rupari, dinoanau Dimitrie, kărălas temple rupune la thai anelas pehkă buteaitoengă na xançî valoso anda lende.
25 Tideale ando than, sa kukolença kai sas le sa kodea buti, thai phendea lengă: „Manušale, jeanen kă o bravalimos amaro mekăl pe anda e buti kadea;
26 thai dikhăn thai ašunen kă o Pavelo kadoa, na numai ando Efeso, ta paše ande sai Asia, lea thai sîkadeas but norodo, thai phenel kă le devla kărdine anda le vast nai devla.
27 O nasul, kai avel anda kadea buti, nai numai kă amari buti perăl tele; ta i kă o templo la mai barea le devlesti la Dianako te na mai avel khanči, thai orta o barimos kodolako, kai sî pativali ande sai Asia thai ande sai lumea, sî te avel khančesti.”
28 Le divanuri kadala pherdine le xoleatar, thai line te çîpin: „Bari sî e Diana le Efeseiendi!”
29 Sa e četatea biujeardi'li. Prastaine saoŕă ande khă gîndo koa teatro, thai line pesa le Mačedonien thai le Grekuren thai le Aristarxos, le jenen le phirimahkă le Pavelohkă.
30 O Pavelo kamelas te avel angloa norodo, ta či mekle les le jene.
31 Orta i iekh anda le mai bară la Asiakă, kai sas lehkă amalea, tradine leste te rudin les te na jeal koa teatro.
32 Iekh çîpinas aver, aver avervarvareso, kă ando tidimos sas îmbuzăreala, thai le mai but čina či jeanenas anda soste tidesas pe.
33 Atunčeara ankaladine andoa norodo le Aleksandros, saves le Iudeia spidenas les anglal.O Aleksandro kărdea semno le vastesa, thai kamelas te na došavel pe angloa norodo.
34 Ta kana prinjeande leskă sî Iudeo, çîpisarde saoŕă ande khă mui, čiro dă paše dui čeasuri: „Bari sî e Diana le Efeseiendi!”
35 Varesar o logofot atărdardea o nordo, thai phendea. „Romale Efesenea, kon sî kodoa kai či jeanel kă e četatea le Efesenendi sî e arakhaditoarea le templosti e bari Diana thai lako tipo pelo andoa čerii?
36 Anda kă khonikh naštil te na phenel kă nai kadea, trăbun te atărdeon, thai te na kărăn khanči ande khă xolearimos.
37 Kă andean koče le manušen kadalen, kai nai došale či anda kă čiordine andoa templo, či kă prasaine amara devla.
38 Kadea, kana ande čeačimaste, o Dimitrie thai le butearea lehkă sî le te roven pa varekaste, sî des krisakă, thai sî krisînitorea; te jean te pîrîn pe iekh avrăn.
39 Ta kana phirăn pala avervaresoste, mothola pe ande khă tidimos krisako.
40 Ame, čeačes, sam ande khă baro nasulimos te avas došale răskoalatar ades, kă nai ame či khă doši, kaste čečeavas e buzureala kadea.”
41 Pala kadala divanuri, dea drom le tidimahkă.
Pavel în Efes
1 În timp ce Apollos era în Corint, Pavel, după ce a călătorit prin regiunile de sus, a coborât în Efes.
Acolo a găsit câțiva ucenici 2 și i-a întrebat:
‒ Ați primit voi Duhul Sfânt când ați crezut?
Ei i-au răspuns:
‒ Dar nici n-am auzit că este un Duh Sfânt!
3 El le-a zis:
‒ Atunci cu ce botez ați fost botezați?
Ei i-au răspuns:
‒ Cu botezul lui Ioan.
4 Pavel a zis:
‒ Ioan a botezat cu botezul pocăinței și spunea poporului să creadă în Cel Care avea să vină după el, adică în Isus.
5 Când au auzit ei aceasta, au fost botezați în Numele Domnului Isus. 6 Când Pavel și-a pus mâinile peste ei, Duhul Sfânt a venit peste ei și au început să vorbească în limbi și să profețească. 7 Erau cam doisprezece bărbați, cu toții.
8 Apoi a intrat în sinagogă. Timp de trei luni a vorbit cu îndrăzneală, discutând și încercând să-i convingă cu privire la lucrurile despre Împărăția lui Dumnezeu. 9 Dar fiindcă unii erau împietriți și neascultători, vorbind de rău Calea înaintea mulțimii, Pavel s-a depărtat de ei și i-a separat pe ucenici de aceștia. Și în fiecare zi purta discuții în sala de prelegeri a lui Tiranus. 10 Lucrul acesta a durat doi ani, astfel că toți cei ce locuiau în Asia, atât iudei, cât și greci, au auzit Cuvântul Domnului.
11 Și Dumnezeu făcea minuni nemaiîntâlnite prin mâinile lui Pavel, 12 așa încât celor bolnavi le erau aduse până și batistele sau șorțurile care atinseseră trupul acestuia, iar bolile îi părăseau și duhurile rele ieșeau din ei .
Cei șapte fii ai lui Sceva
13 Niște exorciști iudei, care umblau din loc în loc, au încercat să cheme Numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele, zicând:
‒ Vă poruncesc prin Isus, pe Care-L predică Pavel!
14 Cei ce făceau lucrul aceasta erau șapte fii ai unui anume Sceva, un mare preot iudeu.
15 Dar duhul cel rău, răspunzând, le-a zis:
‒ Pe Isus Îl cunosc, și pe Pavel îl știu, dar voi cine sunteți?
16 Și sărind asupra lor, omul în care era duhul cel rău i-a bătut pe toți și i-a învins, astfel că ei au fugit din casa aceea goi și răniți. 17 Lucrul acesta a fost cunoscut de toți iudeii și de toți grecii care locuiau în Efes. Și pe toți i-a cuprins frica, iar Numele Domnului Isus era preamărit. 18 Mulți dintre cei ce crezuseră veneau să mărturisească și să-și istorisească faptele. 19 Și mulți dintre cei ce făcuseră vrăjitorii și-au adunat cărțile și le-au ars înaintea tuturor. Au calculat prețul acestora și l-au găsit ca fiind de cincizeci de mii de arginți. 20 Astfel, prin puterea Domnului, Cuvântul se răspândea și se consolida.
21 După ce s-au petrecut aceste lucruri, Pavel și-a pus în gând să se ducă la Ierusalim, trecând prin Macedonia și Ahaia. El își zicea: „După ce voi merge acolo, trebuie să văd și Roma“. 22 I-a trimis în Macedonia pe Timotei și pe Erastos, doi dintre cei care îl ajutau, iar el a mai rămas un timp în Asia.
O mare tulburare în Efes
23 În vremea aceea, s-a stârnit o mare tulburare cu privire la Cale. 24 Căci cineva pe nume Demetrius, un argintar, făcea temple de argint de-ale lui Artemis și aducea lucrătorilor nu puțin câștig. 25 El i-a adunat pe aceștia laolaltă, alături de alți lucrători de aceeași meserie, și le-a zis: „Bărbaților, știți că prosperitatea noastră depinde de meseria aceasta. 26 Iar acum vedeți și auziți că nu doar în Efes, ci aproape în toată Asia, acest Pavel a convins și a dus în rătăcire o mulțime destul de mare de oameni , spunând că dumnezeii făcuți de mâini omenești nu sunt, de fapt , dumnezei. 27 Prin urmare, există pericolul nu numai ca munca noastră să ajungă de tot disprețul, ci și ca templul marii zeițe Artemis, cea la care se închină toată Asia și întreaga lume, să fie considerat o nimica, și însăși măreția ei să fie distrusă“.
28 Auzind aceasta, s-au mâniat foarte tare și au început să strige, zicând: „Mare este Artemis a efesenilor!“. 29 Cetatea s-a umplut de zarvă. S-au repezit, de comun acord, spre teatru, înșfăcându-i și pe macedonenii Gaius și Aristarhus, însoțitorii de drum ai lui Pavel. 30 Pavel voia să vină la mulțime, dar ucenicii nu l-au lăsat. 31 Chiar și unii dintre conducătorii Asiei, care-i erau prieteni, au trimis la el oameni să-l roage să nu se ducă la teatru.
32 Unii strigau ceva, alții strigau altceva, căci adunarea era în confuzie, iar cei mai mulți nici nu știau din ce cauză se adunaseră. 33 Unii din mulțime l-au înștiințat pe Alexandru, pe care iudeii îl împingeau în față. Alexandru a făcut semn cu mâna, dorind să se apere înaintea mulțimii, 34 dar ei, recunoscându-l că este iudeu, au strigat cu toții într-un glas, timp de aproape două ore: „Mare este Artemis a efesenilor!“. 35 După ce funcționarul cetății a liniștit mulțimea, a zis: „Bărbați efeseni, cine este omul acela care să nu știe că cetatea efesenilor este păzitoarea templului măreței Artemis și a imaginii ei căzute din cer? 36 Întrucât aceste lucruri sunt de necontestat, este nevoie să vă liniștiți și să nu faceți nimic nesăbuit. 37 Căci i-ați adus aici pe bărbații aceștia care nu sunt nici jefuitori ai templului, nici blasfemiatori ai zeiței noastre! 38 Deci, dacă într-adevăr Demetrius și lucrătorii lui au o acuzație împotriva cuiva, tribunalele sunt deschise și există proconsuli. Să se acuze acolo unii pe alții! 39 Dacă însă vreți ceva în plus, se va clarifica într-o adunare legală. 40 Căci, din cauza celor întâmplate astăzi, suntem în pericol să fim acuzați de răscoală, deoarece nu există niciun motiv ca să putem da explicații pentru agitația aceasta“. 41 Și zicând acestea, a dat drumul adunării.