Phendimos.
1 Akana, Israele, ašun le krisa thai le mothodimata kai sîkavau tume te arakhăn le. Pherăn le, kaste train, thai te šon tume ando čem kai del tumengă les o Rai, o Dell tumară daddengo.
2 Te na thon khanči ka so mothoaua tumengă me, thai te na len khanči anda lende; ta te arakhăn le phendimata le Raiehkă, le Devllehkă tumarăhkă, kadea sar dav tumengă le me.
3 Dikhlean tumară iakhănça so kărdea o Rai kote koa Ball-Peoro: o Rai, o Dell tiro, mudardea andoa maškar tiro sa kukolen kai gălesas pala o Ball-Peoro.
4 Ta tume, kai ašilean paša o Rai, o Dell tumaro, san saoră juvinde ades.
5 Dikta, sîkadem tume krisa thai mothodimata sar phendea mangă o Rai, o Dell muro, kaste nikărăn le ando čem kai lena les ando stăpînimos.
6 Te arakhăn le thai te nikărăn le; kă kadea avela o godearimos thai o xaraimos tumaro angla le popoare, kai ašunena dindoi duma sa kadale krisăndar thai phenena: „Koadoa neamo baro sî khă poporo godeaver thai jeanglino!”
7 Sao sî, ando čeačimos, o neamo kodoa kaditi dă baro te avilino les lehkă del kaditi dă paše sar same amen le Raies, le Devlles amarăs, orisodivar akharas les?
8 Thai sao sî o neamo kodoa kaditi dă baro ta te avel les mothodimata thai krisa kaditi dă orta, sar să sa kadea lkris kai thoav tumengăla ades angla tumende?
9 Dăsar, le sama karing tute, thai dikh limasa godi pa teo sufleto, ande sa le des te traiohko, ta ka na varesar te bîstărăs le butea kai dikhline le te iakha, thai te anklen tukă andoa illo; kăr le prinjeande le šeavengă tirăngă thai le šeavengă le šeavengărăngă tirăngă.
10 Antukă godi le desăstar kana avilean angloa Rai, o Dell tiro, ando Xorebo, kana o Rai phendea mangă: „Tide o poporo Mande! Kă kamau te kărau les te ašunel Mîŕă divanuri, kaste sîteol te daral Mandar ande soa čiro sode traila pe phuw; thai te sîkaven i pehkă šeaven te arakhăn le.”
11 Tume pašilean thai bešlean talai podi le baŕbarăsti. O baŕbaro sas linoiag thai e para la iagati vazdelas pe ji koa illo le čerehko. Sas tuneriko, norea thai buŕ deso.
12 Thai o Rai dea tumengă duma andoa maškar la iagako; tume ašundean o ašundimos Lehkă divanurengă, ta či dikhlean či khă tipo, ta ašundean numai khă mui.
13 O vestisardea o phanglimos Pehko, kai mothodea tumengă te arakhăn les, le kukola deši mothodimata; thai ramosardea le pe dui kotora baŕăhkă.
14 Ando čiro kodoa, o Rai mothodea mangă te sîkavau tume krisa thai mothodimata, kaste nikărăn le ando čem kai lena les ando stăpînimos.
15 Anda kă či dikhlean či khă tipo ando des kana dea tumengă duma o Rai andoa maškar la iagako, ando Xorebo, lensama limasa godi ka tumară suflete,
16 ka na varesar te rimon tume, thai te kărăn tumengă khă tipo čioplime, or khă dičimos vokh idolohko, or vokh tipo manušehko or vokh tipo juwleako,
17 or vokh tipo juvindimahko pai phuw, or vokh tipo čirikleako kai xureal andel čerurea,
18 or vokh tipo juvindimahko kai çîrdel pe pai phuw, or vokh tipo mašehko kai trail andel paia talai phuw.
19 Arakh tu teo sufleto, ta na varesar, vazdindoi te iakha karing o čeri, thai dikhlindoi o kham, o šonuto thai le čeraia, sa e oštirea le čerurendi, te aves çîrdino te rudis tu lende thai te kandes le; kă kadala sî butea kai o Rai, o Dell tiro, kărdea le thai xuladea le te kanden sa le popoarengă, tala o čeri sea.
20 Ta tumen, o Rai lea tume, thai ankaladea tume andoa o sastruno le Ejiptohko, kaste aven Lehkă khă poporo thodino rigate, sar san ades.
21 Thai o Rai xoleai'lo pe mande, anda e doši tumari: solaxadea kă me te na nakhau o Iordano, thai te na šoama ando čem kadoa o lašo kai del tukă les sar mandimos o Rai, o Dell tiro.
22 Kadea kă me meraua ando čem koadoa koçal, či nakhaua o Iordano; ta tume nakhăna les, thai stăpînina o čem kodoa o lašo.
23 Lean sama karing tumende, kaste na den bîstărimos o phanglimos kai kărdea les tumença o Rai, o Dell tumaro, thai te na kărăn vokh tipo čioplime, či vokh dičimos orsavo, kai atărdeardea tu o Rai, o Dell tiro te kărăs les.
24 Kă o Rai, o Dell tiro, sî khă iag kai phabolbiatărdimahko, khă Dell geloso.
O došalimos andoa rudimos kal idolea.
25 Kana avena tu šeave, thai le šeave anda tiră šeave, thai avesa dă but čiro ando čem, kana čioŕaona, kana karăna tumengă tipuri čioplime, dičimata vokh buteakă, kana kărăna so sî nasul angloa Rai le Devllehkă tumarăhkă, kaste holearăn Les,
26 lau adesea martoreapa tumende o čerii thai e phuw – kă xasaona khă mullimastar sigo ando čem kai lena les ando stăpînimos înteal o Iordano, thai či avela tume des but ande leste, kă avena mudardine dă sa.
27 O Rai šudeala tume andal popoare, thai či ašena numai khă çîkno dindimos ando maškar le neamurengo kai nigărăla tume o Rai.
28 Thai oče kandena ka varesar devla, kai sî khă buti kărdini vastendar maunšengărăndar, andoa kašt thai andoa baŕ, kai našti či te dikhăn, či te ašunen, či te xan, či te khanden.
29 Thai kana oçal rodesa le Raies, le Devlles tirăs, arakhăsa Les, kana rodesa Les anda sa teo illo thai anda sea teo sufleto.
30 Thai pala so avena tukă sa kadala butea ande tiro dukhaimos, andel des mai palal, amboldesa tu koa Rai, o Dell tiro, thai ašunesa Lehko mui;
31 kă o Rai, o Dell tiro, sî khă Dell pherdo mila, kai či mekăla tu thai či mudarăla tu; O či bîstărăla o phanglimos kai kărdea les tusa solaxaimasa le daddença tirănça.
O Dell le Israelohko mai opră dă orso.
32 Puši le vremurea le purane, kai sas angla tute, ando des kana kărdea o Dell le manušes anda e phuw, thai rode kata khă rig le čeresti kai kolaver: sas vokh data kadea vareso kaditi dă baro, thai ašundilea vokh data kadea vareso?
33 Sas vokh data vokh poporo kai te ašundino o mui le Devllehko dindoi duma andoa maškar la iagako, sar ašundean les tu, thai te ašilino juvindo?
34 Sas vokh data vokh del sao te rodino te lel khă neamo andoa maškar avră neamohko, andel zumaimata, semne, minunea, thai mardimata, vastesa zuralo thai vastesa tinzome, thai minunença daraimahkă, sar kărdea tumença O Rai, o Dell tumaro, ando Ejipto thai tala tumară iakha?
35 Dăsar tu sanas martori ka kadala butea, kaste prinjeanes kă dăsar o Rai sî o Dell thai kă nai aver Dell avri Lestar.
36 Andoa čeri, kărdea tu te ašunes o mui Lehko, kaste sîkavel tu; thai, pe phuw, kărdea tu te dikhăs e iag Lesti e bari, thai ašundean Lehkă divanuri andoa maškar la iagako.
37 O kamblea tiră dadden, thai anda kodea alosardea e sămînça lendi pala lende; O orta ankaladea tu andoa Ejipto, la zorasa Lesti kutea e bari.
38 O našadea angla tute neamuri mai bară koa dindimos thai mai zurale sar tute, kaste nigrăl tu ande lengo čem, thai de del tukă les ando stăpînimos, sar dikhăs ades.
39 Te jeanes kă ande kadoa des, thai tho tukă ando illo kă numai o Rai sî o Dell, opră ando čeri thai tele pe phuw, thai kă nai aver Dell avri anda Leste.
40 Arakh le krisa thai le mothodimata Lehkă, kai dav tukă le ades, kaste aves baxtalo, tu thai le šeave tiră pala tute, thai te aven tu but des ando čem kai del tukă les o Rai, o Dell tiro, ando veako.”
Le četăçi le skăimahkă katar anklelokham le Iordanohkă.
41 Atunčeara o Moise alosardea trin četăçi ordal o Iordano, katar anklelokham,
42 anda kaste kandel le skăpimahkă le mudarditorehkă kai mudardino bi te kamel pehkă pašes, bi te avilino lehkă dušmano mai anglal, thai te dašti skăpil kadea pesti čivava, našlindoi ande iekh anda kadala četăçi.
43 Kadala četăçi sas: o Beçer, ande pustia, ando islazo kal Rubeniçea; o Ramot, ando Galaado, kal Gadiçea, thai o Golan, ando Basano, kal Manasiçea.
Le deši mothodimata.
44 Kadea sî e kris kai dea la o Moise le šeavengă le Israelohkă.
45 Dikta le sîkaimata, le krisa thai le mothodimata kai dea le o Moise le šeavengă le Israelohkă, pala o ankăstimos anda o Ejipto.
46 Kadea sas ordal o Iordano, ande xar, mui muieste le Bet-Peoroste, ando čem le Sihonohko, o thagar le Amoriçăngo, kai bešenas ando Hesbon, thai sao sas mardo le Moisastar thai le šeavendar le Israelohkă, pala o ankăstimos lengo anda o Ejipto.
47 On thodine o vast pe lehko čem thai po čem le Ogohko, o thagar le Basanohko. Kadala dui thagar le Amoriçăngă sas ordal o Iordano, katar anklelokham.
48 Le phuwea lengă tinzonas pe dă katar o Aroer, kai sas pe rig le nanilašosti Arnon, ji koa baŕbaro le Sionohko kai sî o Xermono,
49 thai nikărălas sao islazo dă ordal o Iordano, katar anklelokham, ji kai rig le islazosti, tala e podi le baŕbarăsti e Pisga.
Îndemn la supunere față de Lege
1 Acum, ascultă, Israel, hotărârile și judecățile pe care vă învăț. Împliniți-le ca să trăiți și să intrați în stăpânirea țării pe care v-o dă Domnul, Dumnezeul strămoșilor voștri. 2 Să nu adăugați nimic la cuvântul pe care vi-l poruncesc eu și să nu desființați nimic din el. Dimpotrivă, să păziți poruncile Domnului, Dumnezeul vostru, așa cum vi le dau eu.
3 Ochii voștri au văzut ceea ce a făcut Domnul din cauza lui Baal-Peor. Domnul, Dumnezeul tău, a nimicit din mijlocul tău toți bărbații care l-au urmat pe Baal-Peor, 4 însă voi, cei care ați stat alipiți de Domnul, Dumnezeul vostru, sunteți cu toții vii astăzi.
5 Iată că v-am învățat hotărârile și judecățile așa cum mi-a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca să le împliniți în țara în care veți intra s-o luați în stăpânire. 6 Să le păziți și să le împliniți, fiindcă aceasta va fi înțelepciunea și priceperea voastră înaintea ochilor popoarelor. Ele vor auzi despre toate aceste hotărâri și vor zice: «Într-adevăr națiunea aceasta mare este un popor înțelept și are discernământ!». 7 Oare ce națiune este așa de măreață încât să-și aibă dumnezeii atât de aproape, cum Îl avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chemăm? 8 Și care este națiunea aceea așa de măreață, încât să fi avut hotărâri și judecăți tot atât de drepte precum legea aceasta, pe care v-o pun astăzi înainte?
9 Numai ai grijă și veghează cu luare-aminte asupra sufletului tău ca să nu uiți lucrurile pe care le-ai văzut cu ochii tăi și ca ele să nu se depărteze de inima ta, în toate zilele vieții tale. Fă cunoscute aceste lucruri copiilor tăi și copiilor copiilor tăi. 10 Adu-ți aminte de ziua în care ai stat în prezența Domnului, Dumnezeul tău, la Horeb, atunci când Domnul mi-a zis: «Strânge poporul la Mine ca să asculte cuvintele Mele și să învețe astfel, atât ei, cât și copiii lor, să se teamă de Mine în toate zilele pe care le vor trăi pe pământ». 11 Voi v-ați apropiat și ați stat la poalele muntelui. Muntele ardea cu flăcări ce se înălțau până în inima cerurilor. Era întuneric, nori și negură. 12 Domnul v-a vorbit din mijlocul focului. Voi ați auzit sunetul cuvintelor, dar nu ați văzut nicio înfățișare, ci ați auzit doar un glas. 13 El v-a vestit legământul Său, Cele Zece Porunci, pe care v-a poruncit să le urmați și pe care le-a scris pe două table de piatră. 14 În vremea aceea, Domnul mi-a poruncit să vă învăț hotărârile și judecățile pe care trebuie să le împliniți în țara pe care o veți stăpâni, după ce veți traversa Iordanul .
Idolatria este interzisă
15 În ziua când Domnul, Dumnezeul vostru, v-a vorbit la Horeb, din mijlocul focului, n-ați văzut nicio înfățișare. De aceea, vegheați bine asupra sufletelor voastre, 16 ca nu cumva să vă pervertiți și să vă faceți un chip cioplit, sau înfățișarea vreunui idol, sau asemănarea unui bărbat sau a unei femei, 17 sau asemănarea unui animal care se târăște pe pământ, sau asemănarea unei păsări care zboară pe cer, 18 sau asemănarea vreunei vietăți care se târăște pe pământ, sau asemănarea vreunui pește care se află în apele de sub pământ. 19 Iar atunci când îți vei ridica ochii spre ceruri și vei vedea soarele, luna și stelele, întreaga armată a cerurilor, să nu te lași amăgit să te închini înaintea lor și să le slujești, căci acestea sunt lucruri care au fost împărțite de Domnul, Dumnezeul vostru, tuturor popoarelor de sub cerul întreg. 20 Pe voi însă, Domnul v-a luat și v-a scos din cuptorul de fier, din Egipt, ca să fiți poporul moștenirii Lui, cum sunteți astăzi.
21 Domnul S-a mâniat pe mine din cauza voastră și a jurat că nu voi traversa Iordanul și nu voi intra în țara cea bună pe care Domnul, Dumnezeul tău, are să v-o dea ca moștenire. 22 Deci, eu voi muri în țara aceasta și nu voi traversa Iordanul, dar voi îl veți traversa și veți lua în stăpânire țara aceea bună.
23 Așadar, vegheați asupra voastră, ca să nu uitați legământul Domnului, Dumnezeul vostru, pe care El l-a încheiat cu voi, și să nu vă faceți vreun chip cioplit sau vreo înfățișare pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți-a poruncit să nu le faci. 24 Căci Domnul, Dumnezeul tău, este un foc mistuitor și un Dumnezeu gelos.
25 Când ți se vor naște copii și nepoți și vei îmbătrâni în țară, dacă vă veți perverti și vă veți face vreun chip cioplit sau vreo înfățișare, dacă veți face ceea ce este rău înaintea ochilor Domnului, Dumnezeul vostru, ca să-L mâniați, 26 chem astăzi cerurile și pământul ca martori împotriva voastră, că veți fi nimiciți repede din țara pe care o veți lua în stăpânire după ce veți traversa Iordanul. Nu veți trăi multe zile, ci veți fi nimiciți. 27 Domnul vă va împrăștia printre popoare și nu veți rămâne decât un mic număr de oameni între națiunile la care vă va duce Domnul. 28 Acolo veți sluji unor dumnezei făcuți de mâna omului, din lemn și din piatră, care nu văd și nici nu aud, nu mănâncă și nici nu au miros. 29 Dar, dacă de acolo Îl vei căuta pe Domnul, Dumnezeul tău, Îl vei găsi, dacă Îl vei căuta din toată inima ta și din tot sufletul tău. 30 În necazul tău, după ce ți se vor fi întâmplat toate aceste lucruri, în zilele de pe urmă, te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău, și vei asculta de glasul Lui. 31 Căci Domnul, Dumnezeul tău, este un Dumnezeu milostiv, Care nu te va părăsi și nu te va distruge. El nu va uita legământul pe care l-a încheiat, prin jurământ, cu strămoșii tăi.
Nimeni nu este ca Domnul
32 Întreabă despre zilele dintâi, care au fost înainte de tine, începând cu ziua în care Dumnezeu l-a creat pe om pe pământ. Întreabă de la un capăt al cerurilor până la celălalt capăt al lor. S-a întâmplat vreodată un lucru atât de mare ca acesta sau s-a auzit vreodată așa ceva? 33 A existat vreodată vreun popor care să fi auzit glasul lui Dumnezeu, vorbindu-i din mijlocul focului, cum l-ai auzit tu, și să fi rămas în viață? 34 A existat vreodată vreun dumnezeu care să ia o națiune din mijlocul altei națiuni, prin încercări, prin semne și minuni, prin război, cu mână tare, cu braț puternic și cu fapte de temut, mărețe, așa cum a făcut cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, în Egipt, înaintea ochilor tăi?
35 Ție ți-au fost arătate aceste lucruri ca să știi că Domnul este Dumnezeu și că nu este altul în afară de El. 36 Din ceruri te-a făcut să auzi glasul Lui, ca să te învețe. Pe pământ ți-a arătat focul Lui cel mare, iar tu ai ascultat cuvintele Lui din mijlocul focului. 37 Mai mult, fiindcă i-a iubit pe strămoșii tăi, de aceea i-a ales pe urmașii lor. Apoi te-a scos din Egipt prin prezența și puterea Lui cea mare, 38 ca să alunge dinaintea ta națiuni mai mari și mai puternice decât tine, ca să te aducă în țara pe care ți-a dat-o ca moștenire, după cum vezi astăzi.
39 Să știi astăzi și să păstrezi în inimă faptul că Domnul este Dumnezeu sus în Ceruri și jos pe pământ și că nu este altul. 40 Păzește deci hotărârile și judecățile Lui, pe care ți le dau astăzi, ca să-ți meargă bine, atât ție, cât și urmașilor tăi, și să ai viață lungă în țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți-o dă pentru totdeauna“.
Cetăți de scăpare
41 Atunci Moise a pus deoparte trei cetăți la est de Iordan, 42 ca să fugă acolo ucigașul care l-a omorât fără voie pe semenul său, fără să-l fi urât mai dinainte, și să se refugieze într-una dintre aceste cetăți pentru a-și salva viața. 43 Aceste cetăți erau: Bețer, în regiunea de podiș a rubeniților, Ramot, în Ghiladul gadiților, și Golan, în Bașanul manasiților.
Recapitularea Legii
44 Aceasta este Legea pe care Moise a așezat-o înaintea fiilor lui Israel. 45 Acestea sunt învățăturile, hotărârile și judecățile pe care Moise le-a spus fiilor lui Israel după ce au ieșit din Egipt, 46 dincolo de Iordan, în vale, față în față cu Bet-Peor, în țara lui Sihon, regele amoriților, care locuia în Heșbon și a fost învins de Moise și de fiii lui Israel după ieșirea lor din Egipt. 47 Ei au luat în stăpânire țara lui și țara lui Og, regele Bașanului, cei doi regi amoriți, care erau la est de Iordan: 48 de la Aroer, care este pe malul pârâului Arnon, până la muntele Sirion (acesta este Hermonul), 49 precum și toată Araba de dincolo de Iordan, din est până la Marea Arabei, lângă poalele muntelui Pisga.