1 O Moise akhardea sa le Israelos, thai phendea lehkă: „Ašun, Israele, le krisa thai le mothodimata kai phenav tumengă le ades ando ašundimos tumaro. Sîteon le, thai pherăn le kučimasa.
2 O Rai, o Dell amaro, phanglea amença khă phanglimos ando Xorebo.
3 Na amară daddença phanglea o Rai kadoa phanglimos, ta amença, kai sam saoŕă ades juvinde koče.
4 O Rai dea tumengă duma mui muieste po baŕobaro, andoa maškar la iagako.
5 Me bešlem atunčeara maškar o Rai thai tumende, kaste phenau tumengă o divano le Raiehko; kă sas tumengă dar la iagatar, thai či ankăstean po baŕobaro. O phendea:
6 „Me sîm o Rai, o Dell tiro, kai ankaladem tu andoa čem le Ejiptohko, andoa khăr la robiako.
7 Te na aven tu aver devla avri anda Mande.
8 Te na kărăs tukă tipo čioplime, či vokh dičimos le buteango kai sî opră ando čeri, or tele pe phuw, or andel paia tala e phuw.
9 Te na rudis tu angla lende, thai te na kandes le; kă Me, o Rai, o Dell tiro, sîm khă Dell geloso, kai došavau e bezex le daddendi andel šeave ji koa trito thai o štarto neamo kukolengo kai či dabadikhăn Ma;
10 thai Man fal Ma nasul ji andal mielea neamo anda kukola kai kamen Ma thai arakhăn Mîŕă mothodimata.
11 Te na les ando asaimos o Anau le Raiehko le Devllehko tirăhko; kă o Rai či mekăla bi te došavel kukoles kai lel andoa asaimos o Anau Lehko.
12 Nikăr o des le xodinimahko, kaste sfinços les, sar mothodea tukă o Rai, o Dell tiro.
13 Šou des te kărăs buti, thai te kărăs sa te butea.
14 Ta ando eftato des sî o des le xodinimahko le Raiehko, le Devllehko tirăhko: te na kărăs či khă buti ande leste, či tu, či teo šeau, či ti šei, či o robo tiro, či e roaba tiri, či o guruw tiro, či o katîro tiro, či vo iekh anda te juvindimata, či o străino kai sî ande le thana tiră, anda kă i o robo thai e roaba te xodinil sar tute.
15 Antukă godi kă i tu sanas robo ando čem le Ejiptohko, thai o Rai, o Dell tiro, ankaoladea tu vastesa zurallo thai tinzome: anda kodea mothodea tukă o Rai, o Dell tiro, te nikărăs o des le xodinimahko.
16 De pativ te daddes thai tea deia, sar mothodea tukă o Rai, o Dell tiro, kaste aven tu des but thai te aves baxtalo ando čem kai del tukă les o Rai, o Dell tiro.
17 Te na mudarăs.
18 Te na preakurvis.
19 Te na čiorăs.
20 Te na des duma bangăs anda tiro pašo.
21 Te na mukălteomuipai pala e romni te pašesti; te na rîvnis o khăr te pašehko; či e phuw lesti, či o robo lehko, či e roaba lesti, či o guruw lehko, či o katîri lehko, či aver buti kai sî tiră pašesti.”
22 Kadala sî le divanuri kai phendea le o Rai le muiesa zurallo po baŕbaro, anda o maškar la iagako andal norea thai e buŕ e deso, thai phendea le ka sa tumaro tidimos, bi te mai thol vareso. Ramosardea le pe dui kotora baŕăhkă, thai dea mangă le.
23 Kana ašundean o mui kodoa andoa maškar le tumerikohko, thai kana sa o baŕobaro sas astardo, le šerălebară le semeçiengă tumarăngă thai le phură tumară pašile saoră paša mande,
24 thai phendean: „Dikta kă o Rai, o Dell amaro, sîkadea amengă e slava thai o barimos Lehko thai ame ašundeam o mui anda o maškar la iagako; ades dikhleam kă o Dell dea duma une manušengă, thai sakadea ašileam juvinde.
25 Thai akana anda soste te meras? Kă kadea iag bari phabarăl ame; te ašunasa i mai angle o mui le Raiehko, amară Devllehko, sî te meras.
26 Kon sî, pe čečimaste, o manuši kodoa, kai te ašundino vokh data, sar amende o mui le Devllehko le juvindehko dindoi duma andoa maškar la iagako, thai sakadea te ašel juvindo?
27 Pašo mai mišto, tu, thai ašun sa so mothola tukă o Rai, o Dell amaro; pala kodea te phenes amengă tu orta sa so phenela tukă o Rai, o Dell amaro, thai ame ašunasa, thai kărasa.”
28 O Rai ašundea le divanuri kai phendean mangă le.Thai o Rai phendea mangă: „Ašundem le divanuri kai phendine tukă le o poporo kadoa: sa so phendine sî mišto.
29 O! te ašena on sa kadalesa illo kaste daran Mandar thai te arakhăn sa Mîră mothodimata, kaste aven baxtale ando veako, on thai le šeave lengă!
30 Jea ta phen lengă: „Ambolden tume ka tumară çăre.”
31 Ta tu, aši koče Mança, thai phenaua tukă sa le mothodimata thai le krisa thai le lašardimata, save te sîkaves le te pherăn le ando čem kai daua le ando stăpînimos.”
32 Len sama ta, te kărăn kadea sar mothodea tumengă o Rai, o Dell tumaro; te na xasarăn kata sa so mothodea O či ande čeačirig, či ande bičeačirig.
33 Te roden ande sa o drom kai mothodea tumengă o Rai o Dell tumaro, te phirăn, kaste train, thai te aven tume des but ando čem kai lena les ando stăpînimos.
Cele Zece Porunci
(Ex. 20:1-21)1 Moise a chemat tot Israelul și i-a zis:
„Ascultă, Israel, hotărârile și judecățile pe care vi le spun astăzi, în auzul vostru. Învățați-le și vegheați să le împliniți! 2 Domnul, Dumnezeul nostru, a încheiat cu noi un legământ la Horeb. 3 Nu cu strămoșii noștri a încheiat El legământul acesta, ci cu noi, toți cei ce suntem în viață astăzi. 4 Domnul v-a vorbit față în față pe munte, din mijlocul focului. 5 Atunci eu am stat între El și voi, ca să vă vestesc Cuvântul Domnului, deoarece v-a fost teamă de foc și nu v-ați urcat pe munte. Și El a zis astfel :
6 «Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te-am scos din țara Egiptului, din casa sclavilor.7 Să nu ai alți dumnezei în afară de Mine!8 Să nu-ți faci vreun chip cioplit, nici vreo înfățișare a ceea ce este sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele de sub pământ. 9 Să nu te pleci înaintea lor și să nu le slujești, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinților lor, până la a treia sau a patra generație a celor ce Mă urăsc 10 și arăt îndurare față de mii de generații ale celor ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele.11 Să nu folosești nesăbuit Numele Domnului, Dumnezeul tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui.12 Ține ziua de Sabat, ca s-o sfințești, așa cum ți-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău. 13 Să lucrezi șase zile și să-ți faci toată lucrarea ta, 14 dar ziua a șaptea este Sabatul Domnului, Dumnezeul tău. Să nu faci nicio lucrare, nici tu, nici fiul tău sau fata ta, nici slujitorul tău sau slujitoarea ta, nici boul, nici măgarul și niciun alt animal de-al tău, nici străinul care locuiește în cetatea ta, pentru ca slujitorul tău și slujitoarea ta să se odihnească la fel ca tine. 15 Adu-ți aminte că și tu ai fost sclav în țara Egiptului, și Domnul, Dumnezeul tău, te-a scos de acolo cu mână tare și cu brațul Său puternic. De aceea ți-a poruncit El să păzești ziua de Sabat.16 Să-ți respecți tatăl și mama, așa cum ți-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, ca să ai viață lungă și să-ți meargă bine în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău.17 Să nu ucizi!18 Să nu comiți adulter!19 Să nu furi!20 Să nu depui mărturie falsă împotriva semenului tău!21 Să n-o poftești pe soția semenului tău! Să nu râvnești la casa semenului tău, la pământul lui, nici la slujitorul lui, nici la slujitoarea lui, nici la boul lui, nici la măgarul lui și nici la vreun alt lucru care este al semenului tău».
Răspunsul poporului
(Ex. 20:18-21)22 Acestea sunt poruncile pe care le-a rostit Domnul cu glas tare înaintea întregii adunări, pe munte, din mijlocul focului, dintre nori și negură, și nu a mai adăugat nimic. Le-a scris pe două table de piatră și mi le-a dat mie.
23 Când ați auzit glasul din mijlocul întunericului, în timp ce muntele ardea, toate căpeteniile semințiilor voastre și toți bătrânii voștri s-au apropiat de mine 24 și ați zis: «Iată că Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a arătat gloria și măreția Sa și noi am auzit glasul Lui din mijlocul focului. În ziua aceasta, am văzut că Dumnezeu a vorbit omului și omul a rămas totuși în viață. 25 Dar acum, de ce să murim? Focul Lui cel mare ne va arde și ne va omorî dacă vom auzi în continuare glasul Domnului, Dumnezeul nostru. 26 Căci cine este omul acela, care să fi auzit, ca și noi, glasul Dumnezeului celui Viu, vorbind din mijlocul focului, și care totuși să fi rămas în viață? 27 Apropie-te tu și ascultă tot ceea ce-ți va vorbi Domnul, Dumnezeul nostru. Apoi să ne spui tot ceea ce El îți va zice, iar noi vom asculta și vom împlini».
28 Domnul a auzit cuvintele pe care mi le-ați spus. Atunci Domnul mi-a zis: «Am auzit cuvintele pe care ți le-a spus poporul acesta. Tot ce au vorbit este bine. 29 O, dacă inimile lor ar fi gata să se teamă de Mine și să păzească toate poruncile Mele în toate zilele, ca să le fie bine pe vecie, lor și fiilor lor! 30 Du-te și spune-le: ‘Întoarceți-vă la corturile voastre’. 31 Tu, însă, rămâi aici cu Mine, ca să-ți dau toate poruncile, hotărârile și judecățile pe care să-i înveți să le împlinească în țara pe care le-o dau în stăpânire».
32 Deci, vegheați ca să faceți așa cum v-a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru. Să nu vă abateți nici la dreapta, nici la stânga. 33 Să umblați în ascultare pe calea pe care v-a poruncit-o Domnul, Dumnezeul vostru, ca să trăiți, să fiți fericiți și să aveți viață lungă în țara pe care o veți stăpâni.