1 Le mačea le mullea rimon thai šuklearăn o zetino le bitindorehko le čikănengo; sa kadea, xançî čealadimos izbîndil o xaraimos thai slava.
2 O illo le xaranehko sî ande čeači rig lesti, ta o illo le čealadehko ande bičeači lesti.
3 Thai pe orsao drom phirăla o čealado, pa sa či avelales e godi, thai phenel saoŕăngă kă sî čealado!
4 Kana astardeol pa tute e xolli kolesti kai stăpînil, na mekh teo than, kă o rat o šudro arakhăl tu bară bezexăndar.
5 Sî khă nasul kai diklem les tala o kham, khă athadimos, kai avel kata kukoa kai tradel:
6 o čealadimos sî thodino andel khăra le barăngă, ta le bravale bešen andel thana le mai telal.
7 Dikhlem robea pel grast, thai le voievoduri phirindoi telal sar le robea.
8 Kon xunavel e groapa avrăsti, perăl o ande late, thai kon peravel khă zîdo, avela xalo khă sapestar.
9 Kon phaŕavel baŕ, sî dukhado lendar, thai khon phaŕavel kašt sî ando nasulimos.
10 Kana točil pe o sastri, thai ašel biskuçome, trăbul te duvarăs te zora; anda kodea koa skăpimos arăsăs andoa xaraimos.
11 Kana xal o sap, anda kă či sas drabardo, o drabaitorii nai les či khă valoso anda lehko butearimos.
12 Le divanuri khă xaranehkă sî čeailimahkă, ta le ušt le čealadehkă anen lehkă o xasardimos.
13 Kukoa anglal divano kai anklel andoa mui sî khă čealadimos, ta kukoa mai palal sî khă čealadimos i mai nasul.
14 O čealado phenel khă butimos orbengo, barem kă o manuši či jeanel so avela, thai kon phenela lehkă so avela pala leste?
15 O pharimos le čealadehko ašavel koles kai či prinjeanel o drom karing e četatea.
16 Au tutar, čem, savehko thagar sî khă šaoŕo, thai savehkă voievodurea xan thai pen ji dădroboitu!
17 Baxtalo tutar čem, savehko thagar sî andai viça bari, thai savehkă voievodurea xan koa čiro lašardo, kaste zurearăn pehkă zora, ta na varesar te den pe koa matimos!
18 Kana le vast sî kovle, mekăl pe e grinda, thai kana khandinin le vast, delbrîšind ando khăr.
19 Le desalbară kărdeon pe anda o xamos, e moll vesălil e čivava, ta o rup dele pe sa.
20 Na dearman le thagares, či orta ando gîndo, thai na dearman koles le bravales ande odaia kai soves; kă dašti kărdeola ta e čirikli le čeresti te nigrăl ti orba, thai khă solo phakănça de del po mui te orbe.
Falsele valori
1 Așa cum muștele moarte strică și fermentează uleiul negustorului,
tot astfel și puțină nebunie copleșește înțelepciunea și onoarea.
2 Inima înțeleptului îl conduce drept,
dar inima nesăbuitului îl rătăcește.
3 Prostul umblă fără minte pe cale
și se laudă tuturor cu prostia lui.
4 Dacă stăpânitorul se mânie pe tine,
nu-ți pierde cumpătul,
căci calmul te păzește de mari păcate.
5 Există un rău pe care l-am văzut sub soare,
ca o greșeală care vine din partea stăpânitorului:
6 prostia este așezată în multe locuri înalte,
iar cei bogați stau într-un loc de jos.
7 Am văzut sclavi călare pe cai
și prinți mergând pe jos ca niște sclavi.
8 Cel ce sapă o groapă va cădea în ea,
iar pe cel ce pătrunde printr-un zid îl va mușca un șarpe.
9 Cine sfărâmă pietre este rănit de ele
și cine crapă lemne se află în pericol din cauza lor.
10 Dacă fierul securii este tocit
și omul nu-i ascute lama,
trebuie să-ți intensifici eforturile,
dar înțelepciunea îl ajută pe om să reușească.
11 Dacă șarpele mușcă, fără să fie descântat,
stăpânul lui nu are niciun câștig.
12 Cuvintele gurii celui înțelept sunt plăcute,
dar cel nesăbuit se face de rușine prin vorbirea sa.
13 Primele cuvinte ale gurii lui sunt prostești,
iar sfârșitul vorbirii lui este nebunie răutăcioasă.
14 Și totuși, prostul spune o mulțime de vorbe.
Omul nu știe ce se va întâmpla;
cine îi poate spune ce va fi după el?
15 Eforturile proștilor îl obosesc
pe cel ce nu cunoaște drumul spre cetate.
16 Vai de tine, țară, al cărei rege este un copil
și ai cărei prinți chefuiesc dimineața!
17 Ferice de tine, țară, al cărei rege este de viță nobilă
și ai cărei prinți dau ospețe la vremea potrivită,
ca să se întărească și nu să se îmbete!
18 Din cauza leneviei se lasă grinda,
iar, când mâinile sunt leneșe, plouă în casă.
19 Ospățul se face pentru veselie
și vinul înveselește viața,
dar argintul răspunde la toate.
20 Nu-l blestema pe rege nici chiar în mintea ta,
nu-l blestema pe cel înstărit nici chiar în dormitorul tău,
căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ți ducă vorba
și un sol înaripat să-ți dea pe față spusele.