1 Kon kamel o xallimos, kamel o jeanglimos;
ta kon čidabadikhăl o xallimos, sî khă dillo.
2 O manuši le mištimahko lel o lašimos le Raiehko,
ta o Rai krisînil koles pherdo nasulimos.
3 O manuši či zureaol andoa jungalimos,
ta o angluno kolengo bibezexale či mištila pe.
4 Khă juwli pativali sî e kununa lakă romesti,
ta kutea kai kărăles lajavehko sî sar o ternimos andel kokala lehkă.
5 Le gîndurea kolengă bibezexale sî dăsar čeačimos,
ta le divanuri kolengă le jungalengă nai dăsar athadimos.
6 Le divanuri kolengă le jungalengă sî sar varesar astardimata te šorăn rat,
ta o mui kolengo bi bezexako skăpile.
7 Kola le jungale sî dinemuial, thai či mai avena,
ta o khăr kolengo le bibezexalengo ašel ande pînŕănde!
8 Khă manuši sî kučeardo pala o măsurimos lehkă prinjeandimahko,
ta kukoa le illesa rimome sî bidikhlino.
9 Mai mišto te aves meklinotelal thai te avel tu khă kandimahko,
dă sar te kărăs po baro thai te na avel tu so te xas.
10 Kukoa o bibezexalo fales nasul le jivinendar,
ta o illo kolehko le jungalehko sî bi milako.
11 Kon kărăl buti ka pesti phuw avela les bravalimos manŕăhko,
ta kon phirăl palal butea khančehkă sî bi godeako.
12 Kukoa o jungalo del pe kai buti kolengo bikrisako,
ta o angluno kolengo bibezexale rodil.
13 Ando bezexalimos le uštença sî khă astardimos čioŕîmahko,
ta kukoa o bibezexalo skăpil andai čiungar.
14 Andoa rodo le mohko čeaileoles lašimatăndar,
thai sakogodi lel palai buti lehkă vastendi.
15 O drom le bičealadehko sî bi bezexako angla lehkă iakha,
ta o xarano ašunel le phendimata.
16 O čealado andakhdata del po mui lesti xolli,
ta o xarano garavel o prasaimos.
17 Kon phenel o čeačimos kărăl khă mothodimos čeačio,
ta o dikhlitorii o xoxamno delduma athaimos.
18 Kon delduma ando tipo o lesno,
dukhavel sar o pusaimos kha sabiako,
ta e šib le xaranendi anel sasteardimos.
19 O ušt kai phenel o čeačimos sî zureardo ando veako,
ta e šib e xoxamni či ašel dăsar ăkh leako.
20 O athaimos sî ando illo kolengo kai den godi o nasulimos,
ta o bukurimos sî anda kola kai phenen o împătimos.
21 Či khă bibaxtalimos či kărdeol kolehkă le bibezexalehkă,
ta kola le jungale sî astardine nasulimatăndar.
22 Le ušt le xoxamne sî bidikhline le Raiehkă,
ta kola kai kărăn buti čeačimasa sî Lehkă čeailimahkă.
23 O manuši o xarano garavel pehko jeanglimos,
ta o illo le čealadengo vestil o čealadimos.
24 O vast kolengo le vrenikurengo stăpînila,
ta o vast le khandinengo potinela biro.
25 O biujimos andoa illo le manušehko peraveles,
ta khă orba laši vesăliles.
26 Kukoa o bibezexalo sîkavel pehkă amalehkă o drom o lašo,
ta o drom le jungalengo nigrăl le ando xasardimos.
27 O khandino či pekăl pehko vînato,
ta o mandin le kučimahko khă manušehko sî e buti.
28 Po drom le bibezexalimahko sî e čivava,
thai po drom sămnome latar nai merimos.
1 Cine iubește disciplinarea iubește cunoștința,
dar cel ce urăște mustrarea este fără minte.
2 Cel bun obține bunăvoință de la Domnul,
dar El condamnă pe omul cu intenții rele.
3 Omul nu se poate întări prin răutate,
dar cel drept nu poate fi dezrădăcinat.
4 O soție virtuoasă este coroana soțului ei,
dar cea care-i aduce rușine este ca putrezirea în oasele lui.
5 Gândurile celor drepți sunt dreptate.
Îndrumările celor răi sunt înșelăciune.
6 Cuvintele celor răi stau la pândă ca să verse sânge,
dar gura celor drepți îi scapă.
7 Cei răi sunt doborâți și nu mai sunt,
dar casa celor drepți rămâne în picioare.
8 Un om este lăudat în funcție de discernământul lui,
dar cel cu inima coruptă este disprețuit.
9 Mai bine să fii lipsit de importanță și să ai un slujitor,
decât să-ți dai importanță și să nu ai ce să mănânci.
10 Celui drept îi pasă de nevoile animalului său,
dar până și faptele binevoitoare ale celor răi sunt nemiloase.
11 Cel ce-și lucrează pământul se va sătura de pâine,
dar cel ce umblă după deșertăciuni este fără minte.
12 Cel rău poftește prada celor ticăloși,
dar rădăcina celor drepți va rodi.
13 Capcana celui rău este în fărădelegea buzelor,
dar cel drept iese din necaz.
14 Prin rodul gurii lui, omul va fi săturat de bunătăți
și fiecare va fi răsplătit potrivit cu lucrul mâinilor lui.
15 Calea nebunului este dreaptă în ochii lui,
dar cel înțelept ascultă sfaturile.
16 Mânia unui nebun este cunoscută imediat,
dar cel chibzuit ignoră insulta.
17 Cel ce răspândește adevărul spune ce este drept,
dar un martor mincinos aduce înșelătoria.
18 Cuvintele necugetate sunt ca străpungerile unei săbii,
dar limba celui înțelept aduce vindecare.
19 Buzele care rostesc adevărul sunt consolidate pentru totdeauna,
dar limba mincinoasă rezistă doar pentru o clipă.
20 Înșelătoria este în inima celor ce plănuiesc răul,
dar bucuria este pentru cei ce sfătuiesc la pace.
21 Cel drept nu are parte de nicio nenorocire,
dar cel rău este copleșit de necazuri.
22 Buzele mincinoase sunt o urâciune înaintea Domnului,
dar cei credincioși adevărului Îi sunt plăcuți.
23 Omul chibzuit își ascunde cunoștința,
dar inima nesăbuiților vestește nebunia.
24 Mâna celor harnici va stăpâni,
dar leneșul va sfârși la muncă silnică.
25 Neliniștea inimii omului duce la descurajare,
dar o vorbă bună îl înveselește.
26 Cel drept este o călăuză pentru semenul său,
dar calea celor răi îi duce în rătăcire.
27 Leneșul nu-și frige vânatul,
dar omul harnic își prețuiește bunurile.
28 Pe cărarea dreptății este viață;
de-a lungul ei nu este moarte.