1 E, thodem muŕo illo ando rodimos sa kadale buteango, thai dikhlem kă kukola le bibezexale thai xarane, thai lengă kărdimata, sî ando vast le Devllehko, kaditi o kamblimos sode i o bidikhlimos. Le manuši či jeanen khanči mai anglal; sa sî angla lende ando avimos.
2 Saoŕăngă kărdeol pe lengă sakadea: sa kodea bax sî koles kai sî bibezexalo thai jungalo, kukoa o lašo thai ujo sar i kukoa o biujo, kukoa kai anel jertfa, sar i kukoa kai či anel jertfa; kukoa o lašo sar i kukoa o bezexalo, kukoa kai solaxal sar i kukoa kai daral te solaxal!
3 Dikta kukoa o mai baro nasul kai kărdeol tala o kham: anume kă kodea bax sî le saoŕăn. Anda kodea i sî pherdo o illo le manušengo jungalimastar, thai anda kodea sî kaditi čealadimos ande lengo illo sode čiro on train. Thai pala kodea? Jean ka kukola le mulle.
4 Kă kon sî iertime? Orkon trail, sa mai çîrdel ajukărimos; kă iekh jukăl juwindo kărăl mai but sar khă leo mullo.
5 Kola le juwinde, ande čeačimaste, barem jeanen kă merăna; ta kola le mulle či jeanen khanči, thai manai le či khă potindimos, anda kă ji pune lengo pomenimos bîstărdeol lengă.
6 Thai o kamblimos lengo, thai o bidikhlimos lengo, thai o xollearimos lengo, dă but i xasardi'le, thai čiăkhdata či mai avela le rig anda sa so kărdeol pe tala o kham.
7 Telear, ta, xa teo manŕo bukurimasa, thai pi le illesa lašo ti moll; kă dămult arakhlea o Dell čeailimos ande so kărăs tu akana.
8 Te çoale te aven parne, ande sako čiro, thai o zetino te na nail tukă poa šero.
9 Zumav e čivava te romneasa, kai kames la, ande soa čiro tea čivavati le xasardimasti, kai dea tukă la o Dell tala o kham, ande kadoa čiro le nakhlimahko; kă kadea sî ti rig ande čivava, ando maškar le pharimahko saveasa ašadeos tala o kham.
10 Sa so arakhăl teo vast te kărăl, kăr sa tea zorasa! Kă, ando than le mullengo, ande sao jeas, manai či buti, či godimos, či jeanglimos, či xaraimos!
11 Mai dikhlem pala kodea tala o kham kă na kola le iekhatar prasten, kă na kola le zurale len o mardimos, kă na kola le xarane len o manŕo, či kola le prinjeande o bravalimos, či kola le sîkade o lašimos, ta saoŕă phanden pe čirostar thai le thanendar.
12 Kă o manuši či prinjeanel pehkă barem či o čeaso, orta sar le maše astarde ande plasa le xasardimasti, thai sar le čiriklea astarde ande phal; sar i lende sî astarde le šeave le manušengă ando čiro le bibaxtalimahko, kana avel bi vesteako o bibaxtalimos pa lende.
13 Mai dikhlem kakoa xaraimos tala o kham, thai falea pe mangă baro.
14 Sas khă çînoŕî četatea, xançoŕă manušença ande late; thai avilo pa late khă thagar zuralo, deala roata, thai vazdea bară zuralimata pa late.
15 Ande late sas khă manuši čioŕo ta xarano, kai skăpisardea e četatea pehkă xaraimasa. Thai khonikh či deasas pe godi koa manuši kodoa o čioŕo.
16 Atunčeara phendem: „Mai mišto sî o xaraimos dă sar o zuralimos!” Varesar o xaraimos le čioŕăhko sî bidikhlino, thai khonikh či ašune les.
17 Le divanuri le xaranengă, ašundine ando ujimos, sî mai kuči dî sar le çîpimata iekhăhkă kai stăpînil maškar le čealade.
18 O xaraimos sî mai kuči dă sar le butea le mardimahkă; ta khă korkoŕo bezexalo mudarăl but mišto.
Aceeași soartă pentru toți
1 Da, mi-am îndemnat inima să înțeleagă toate aceste lucruri, am cercetat toate aceste lucruri și am înțeles că oamenii drepți, oamenii înțelepți și lucrările lor se află în mâna lui Dumnezeu, chiar dacă omul nu știe dacă îl așteaptă dragoste sau ură. Tot ce-l așteaptă în viitor îi este necunoscut. 2 Pe toți îi așteaptă o singură soartă:
pe cel drept ca și pe cel rău,
pe cel bun și curat ca și pe cel necurat,
pe cel ce aduce jertfe ca și pe cel ce nu aduce jertfe,
pe cel bun ca și pe cel păcătos,
pe cel ce jură ca și pe cel ce se teme să facă un jurământ.
3 Acesta este un rău în tot ce se face sub soare, și anume că toți au aceeași soartă. Mai mult, inima fiilor omului este plină de rău. Este atâta nebunie în inima lor în timpul vieții lor; apoi se duc la cei morți. 4 Dar pentru cine se află printre toți cei vii, mai există speranță, căci mai bine un câine viu, decât un leu mort.
5 Cei vii știu cel puțin că vor muri,
însă cei morți nu mai știu nimic.
Nu mai au parte de nicio plată.
Până și amintirea le este dată uitării,
6 la fel cum și dragostea lor, ura lor și
gelozia lor au pierit demult.
Ei nu vor mai avea parte niciodată de nimic
din tot ceea ce se face sub soare.
7 Mănâncă-ți cu bucurie pâinea și bea-ți cu inimă veselă vinul, căci demult ți-a acceptat Dumnezeu lucrările. 8 Hainele să-ți fie albe întotdeauna, iar uleiul să nu-ți lipsească de pe cap. 9 Petrece-ți viața împreună cu soția pe care o iubești, în toate zilele vieții tale deșarte pe care El ți le-a dat sub soare, în toate zilele tale deșarte, căci aceasta este partea ta în viață, aceasta-ți este partea din toată munca grea pe care o depui sub soare. 10 Tot ceea ce găsește mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta, căci lucrare, chibzuință, cunoștință și înțelepciune nu există în Locuința Morților, acolo unde vei merge și tu, de altfel.
11 Apoi m-am întors și am văzut că, sub soare,
nu cei sprinteni câștigă alergarea
și nu cei viteji câștigă războiul;
nu cei înțelepți câștigă pâinea,
nu cei iscusiți câștigă bogății
și nu cei cunoscători au parte de bunăvoință,
ci toate țin de vreme și de împrejurări.
12 Omul nu-și cunoaște nici măcar ceasul morții :
la fel cum sunt prinși peștii în nada înșelătoare
și precum sunt prinse păsările în laț,
tot așa sunt trași în capcană și fiii oamenilor,
atunci când vremea nenorocirii cade peste ei pe neașteptate.
Înțelepciunea, mai valoroasă decât nebunia
13 Iată ce lucru înțelept am văzut sub soare și mi s-a părut de mare preț. 14 Era odată o cetate mică și cu puțini oameni în ea. Împotriva ei a venit un rege puternic, care a înconjurat-o și a ridicat împotriva ei mari întărituri. 15 În ea s-a aflat însă un înțelept sărac, care a scăpat cetatea prin înțelepciunea lui. Dar nimeni nu și-a mai adus aminte apoi de săracul acela. 16 Prin urmare, mi-am zis: înțelepciunea este mai bună decât puterea, dar înțelepciunea săracului este disprețuită, iar cuvintele lui nu sunt ascultate.
17 Mai bine să asculți cuvintele liniștite ale înțelepților
decât strigătul celui ce stăpânește printre nesăbuiți!
18 Mai bună este înțelepciunea decât armele,
dar un singur păcătos distruge mult bine!