O Ietro koa Moise.
1 O Ietro, o rašai le Madianohko, o sastro le Moisasko, ašundea sa so kărdeasas o Dell andoa Moise thai o poporo Lehko o Israelo; ašundea kă o Rai ankalasdeasas le Israelos andoa Ejipto.
2 O Ietro, o sastro le Moisahko, lea la Sefora, e romni le Moisasti, kai sas trdini khără.
3 Lea i le duie šeaven la Seforakă; iekh bušolas Gheršom (Străino), kă o Moise phendeasas: „Bešeau sar khă străino ande khă čem străino,”
4 thoa kolaver bušolas Eliezer (o kandimos le Devllehko), kă phendeasas: „O Dell mîŕă daddehko kandea ma, thai skăpisardea ma anda e sabia le Faraonosti.”
5 O Ietro, o sastro le Moisahko, avilo le šeavença thai la romneasa le Moisahkă ande pustia kai anzardeasas o, koa baŕbaro le Devllehko.
6 Tradea divano koa Moise te phenel lehkă: „Me, o sastro tiro o Ietro, avau tute tea romneasa thai te duie šeavença.”
7 O Moise ankăsto angla pehko sastro, thai šudea pe le mosa kai phuw, thai čiumidea les. Pušle pe iekh avrăstar sastimastar, thai šute pe ande çăra le Moisasti.
8 O Moise phendea pehkă sastrehkă sa so kărdeasas o Rai le Faraonohkă thai le Ejiptohkă, anda o Israelo, sa le nasulimata kai avilesas pa lende po drom, thai sar ujeardea le o Rai lendar.
9 O Ietro lošai'lo anda sa o mištimos, kai kărdeasas les o Rai le Israelohkă, thai kă ujeardea les andoa vast le Ejipteanengo.
10 Thai o Ietro phendea: „Blagoslovime te avel o Rai, kai ujeardea tume andoa vast le Ejipteanengo, kai ujeardea o poporo andoa vast le Ejipteanengo!
11 Prinjeanau akana kă o Rai sî mai baro sar sa le devlla; kă ande buti kai phiradepe barimasa, O sas mai opral sar lende.”
12 O Ietro, o sastro le Moisahko, andea le Devllehkă khă phabarimos dă sa thai khă jertfa xabenesti. O Aarono thai sa le phură le Israelohkă avile thai bešline kai skafidi le sastresa le Moisahko, angla o Dell.
Le krisînitorea.
13 O duito des, o Moise thodea pe te krisînil o poporo; thai o poporo aši'lo angla leste dă droboitu ji reate.
14 O sastro le Moisahko dikhlea sa so kărălas o andoa poporo, thai phendea: „So kărăs tu oče le poporosa kodolesa? Sostar bešes korkoŕo, thai sa o poporo bešel angla tute, dă droboitu ji reate?”
15 O Moise phendea pehkă sastrehkă: „O poporo avel mande kaste mangăl khă phendimos kata o Dell.
16 Kana sî le vokh buti, aven mande; me krisîni maškar lende, thai kărau lengă prinjeande le mothodimata le Devllehkă thai Lehkă lkrisa.”
17 O sastro le Moisahko phendea lehkă: „So kărăs tu nai mišto.
18 Mudardeos korkoŕo, thai mudarăs i kadoa poporo, kai sî tusa; kă kadea buti sî mai opral sar te zora thai naštis te daštis te kărăs la korkoŕo.
19 Akana ašun muro mui; sî te dau tu khă divano, thai o Dell avela tusa! Av o manuši kai del duma le poporohko angloa Dell, thai nigăr le došea angloa Dell.
20 Sîkau le mothodimata thai le krisa; thai sîkau le o drom kai trăbul te jeal thai so sî te kărăl.”
21 Alosar anda soa poporo manuši xarane, darane le Devllestar, manuši pateamahkă, xoleariči po xarvalimos; thole poa poporo orta šerăbară pa khă mia, šerăbară pakh šell, šerăbară pa panvardeši thai šerăbară pa deši.
22 On te krisînin o poporo ande soa čiro; te anen angla tute sa le došea mai bară, ta le došea mai çînora, te krisînile on dă on. Ande kadoa kărimos ujarăsa tukă i tu ti buti, kă nigrăna la i on andekh than tusa.
23 Te kărsa kadea buti, thai kana o Dell mothola tukă kadea, sî te dašti kărăs mui le buteangă, thai sa o poporo kadoa arăsăla lošalo ka pehko than.”
24 O Moise ašundea o divano pehkă sastrehko, thai kărdea sa so phendeasas o.
25 O Moise alosardea manuši xarane anda sa o Israelo, thai thodea le šerăbară le poporohkă pa khă mia, šerăbară pa khă šell, šerăbară pa panvardeši thai šerăbară pa deši.
26 On krisîninas o poporo ande soa čiro, anenas angla o Moise le došea le phară, thai le došea le mai cînoră krisininas le on dă on.
27 Pala kodea o Moise tradea pehkă sastres ande pehko čem.
Vizita lui Ietro și organizarea juridică a poporului
1 Ietro, preotul din Midian, socrul lui Moise, a aflat tot ce făcuse Dumnezeu pentru Moise și pentru poporul Său Israel; a aflat că Domnul l-a scos pe Israel din Egipt. 2 Ietro, socrul lui Moise, a adus-o înapoi pe Sefora, soția lui Moise, care fusese trimisă acasă. 3 I-a adus și pe cei doi fii ai Seforei. Unul se numea Gherșom (căci Moise zisese: „Locuiesc ca străin într-o țară străină“), 4 iar celălalt se numea Eliezer (căci Moise zisese : „Dumnezeul tatălui meu a fost ajutorul meu și m-a scăpat de sabia lui Faraon“). 5 Ietro, socrul lui Moise, a venit în deșertul unde așezase Moise tabăra, lângă muntele lui Dumnezeu, aducându-i cu el pe fiii lui Moise și pe soția acestuia. 6 Ietro i-a trimis vorbă lui Moise, zicându-i : „Eu, socrul tău, Ietro, vin la tine cu soția ta și cu cei doi fii ai ei“.
7 Moise a ieșit să-l întâlnească pe socrul său, s-a plecat înaintea lui și l-a sărutat. S-au întrebat unul pe celălalt de sănătate și au intrat în cort. 8 Apoi Moise i-a istorisit socrului său tot ceea ce le-a făcut Domnul lui Faraon și egiptenilor, de dragul lui Israel, toate greutățile care veniseră peste ei pe drum și cum i-a eliberat Domnul. 9 Ietro s-a bucurat pentru tot binele pe care îl făcuse Domnul lui Israel, eliberându-l din mâna egiptenilor. 10 Ietro a zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Care v-a eliberat din mâna egiptenilor și din mâna lui Faraon, El , Care a eliberat poporul din mâna egiptenilor. 11 Acum știu că Domnul este mai mare decât toți dumnezeii, căci a fost mai presus de ei chiar în lucrul în care s-au purtat cu aroganță“. 12 Ietro, socrul lui Moise, a adus o ardere-de-tot și jertfe lui Dumnezeu. Aaron a venit cu toți bătrânii lui Israel ca să mănânce împreună cu socrul lui Moise, înaintea lui Dumnezeu.
13 În ziua următoare, Moise s-a așezat să judece poporul, și poporul a stat în jurul lui Moise de dimineața până seara.
14 Când socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el pentru popor, l-a întrebat:
‒ Ce faci tu acolo pentru popor? De ce stai jos singur și tot poporul stă în jurul tău de dimineața până seara?
15 Moise i-a răspuns socrului său:
‒ Pentru că poporul vine la mine să ceară sfatul lui Dumnezeu. 16 Când au vreo problemă, ei vin la mine, iar eu judec între om și semenul său și le fac cunoscute hotărârile și legile lui Dumnezeu.
17 Socrul lui Moise i-a zis:
‒ Ceea ce faci tu nu este bine. 18 Te vei epuiza singur, atât tu, cât și poporul acesta care este cu tine, căci lucrarea este prea grea pentru tine. Nu vei putea s-o faci singur. 19 Acum, ascultă glasul meu: îți voi da un sfat și Dumnezeu va fi cu tine! Stai înaintea lui Dumnezeu pentru popor și adu problemele înaintea lui Dumnezeu. 20 Învață-i hotărârile și legile și arată-le calea pe care trebuie să meargă și lucrarea pe care trebuie s-o facă. 21 Alege din tot poporul bărbați capabili, care se tem de Dumnezeu, bărbați de încredere, care urăsc câștigul nedrept, și numește-i conducători peste o mie, peste o sută, peste cincizeci și peste zece oameni. 22 Ei să judece poporul întotdeauna; să aducă înaintea ta orice caz greu, însă cazurile ușoare să le judece ei înșiși . În felul acesta va fi mai ușor pentru tine, și ei vor duce povara împreună cu tine. 23 Dacă vei face lucrul acesta și dacă Dumnezeu îți va porunci așa, vei putea face față poverilor, și tot poporul acesta va merge la locul lui în pace.
24 Moise a ascultat de socrul său și a făcut tot ce zisese el. 25 Moise a ales din tot Israelul bărbați capabili și i-a pus conducători peste popor: conducători peste o mie, peste o sută, peste cincizeci și peste zece oameni . 26 Ei judecau poporul întotdeauna; cazurile grele i le aduceau lui Moise, iar cele ușoare le judecau ei înșiși .
27 Apoi Moise și-a trimis socrul în drumul lui și acesta a plecat în țara lui.