Le nevea table.
1 O Rai phendea le Moiasahkă: „Šin dui table baŕăhkă sar kola danglal, thai Me ramoua pe lende le divanurea kai sas pe kola danglal kai phaŕadean le.
2 Au gata kana pharadeol o des thai ankli dă droboitu po baŕbaro o Sinai; te ašes oče angla Mande, po gor le baŕăbarăhko.
3 Khonikh te na anklel tusa, thai khonikh te na sîkadeol po sa o baŕbaro; thai či guruwa te xan čear, či bakrea te na aven paša o baŕbaro kadoa.”
4 O Moise šindea dui table baŕăhkă sar kukola dă anglal; ušti'lo kana pharadilo o des, thai ankăsto po baŕbaro o Sinai, pala sar mothodeasas lehkă o Rai; thai lea andel vast le kukola dui table baŕăhkă.
5 O Rai ulisto tele ande khă noro, ašilo oče paša leste, thai phendea o Anau le Raiehko.
6 Thai o Rai nakhlo angla leste, thai dea mui: „O Rai, o Dell sî khă Dell pherdo îndurarea thai miloso, loko kai xolli, pherdo lašimos, thai pateaimos,
7 kai nikărăl pehko kambllimos ji andel mii le manušengă, thai iertil e bikris, o xolearimos thai e bezex, ta či dinel le došales orta bidošalo, thai došarăl e bikris le daddendi andel šeave thai andel šeave le šeavengără ji koa trito or ji koa štarto neamo!
O neavearimos le phanglimahko.
8 Iekhatar o Moise muklea pe ji tele kai phuw thai rudisai'lo.
9 O phendea: „Raia, kana lem nakhlimos angla Tute, rudisarau Tu te jeas ande amaro maškar, Raia; o poporo kadoa sî bišerăhko, ta iertisar le bikrisangă thai amară bezexa, thai le ame ande Te stăpînimos!”
10 O Rai deales anglal: „Dikta, me kărau khă phanglimos. Kăraua, angloa mui sa le poporohko, minunea kai mai nas kărdi ande či khă čem thai ka či khă neamo; sa o poporo kai sî paša tute, dikhăla e buti le Raiesti, thai anda tute kăraua butea daraimahkă.
11 Le sama ka so mothoau tukă adesea. Dikta, našaua angla tute le Amoriçen, le Kanaaniçen, le Xetiçen, le Feriziçen, le Xeviçen thai le Iebusiçen.
12 Te na varesar te kărăs phanglimos le manušença le čemehkă kai sî te šos tu, kaste na avel khă kursa anda tute, te bešena ande teo maškar.
13 Ande kontra lendi te pharaven lengă altarea, te linčearăn lengă tille le idolatrea thai te den ande phuw lengă idoleança.
14 Te na rudistu angla aver del; kă o Rai sî les anau geloso; sî khă Dell geloso.
15 Arakh tu te kărăs vokh phanglimos le manušença le čemehkă, ka na varesar, kurvărăšind angla lengă devla, thai andindoi lengă jertfe, te akharăl tu i tut, te xas anda lengă jertfe,
16 te na varesar te les anda lengă šeia romnea te šeavengă, thai kadea, lengă šeia, kurvărăšind angla lengă devla, te çîrden i te šeaven te kurvărăšin angla lengă devla.
17 Te na kărăs tukă khă del šordino.
Le deslebară.
18 „Te nigrăs o desobaro le pogăčengo: čiro dă efta des, kai vreamea thodini, ando šon le spikurebgo, te xas pogăči, kă ando šon le spikurengo ankăstean andoa Ejipto.
19 Orsao anglal kărdino sî Muŕo, i orta o angla kărdo la rigatar muršano anda le turme le gurumneangă or le bakreangă.
20 Te tinesparpale khă bakrišesa le anglal kărdines la čiušeako; ta kana či tineslesparpale, te pgahăs lesti koŕ. Te tinesparpale orsao anglal kărdo te šavengo; thai te na aves le vastença nangă angla Mande.
21 Šou des te kărăs buti, ta ando eftato des te xodinis; te xodinis i orta ando čiro le xunaimahko thai le tidimahko.
22 Te nikrăs o desobaro le kurkăngo, le anglal roadengo anda o tidimos le divehko, thai o desobaro le tidimahkă le roadengo katoa gor le băršehko.
23 Trivar po bărši, saoŕă anda e rig e muršani te aven angloa Rai o Dell, o Dell le Israelohko.
24 Kă sî te našauau le neamuren angla tute, thai barearaua te phuwea; thai khonikh či rîvnila teo čem, ando čiro kana anklesa trivar po bărši, kaste aves angla o Rai, o Dell tiro.
25 Te na anes manŕăsa dospime o rat le juvindimahko dinošuri ande Mîŕî pativ; thai mas anda e jertfa le praznikosti la Patradeati te na avel nikărdi ando čiro la reateako ji dă droboitu.
26 Te anes ando khăr le Raiehko, le Devllehko tiro, e pirga le mai anglal roadendi la phuweati. O busnoro te na păris les ando thud pehka deiako.”
27 O Rai phendea le Moisahkă: „Ramosar tukă le divanuri kadala, kă pe kadala divanurea phandau phanglimos tusa thai le Israelosa!”
28 O Moise aši'lo oče le Raiesa štarvardeši des thai štarvardeši reatea. Či xalea či çîra manŕo, thai či pilea či çîra pai. Thai o Rai ramosardea pe le table o divano le phanglimahko, kukola le deši motxodimata.
E slava le Moisasti.
29 O Moise ulisto poa baŕbaro o Sinai, le duie tablença le phendimahkă ando vast. Kana ulelas poa baŕbaro, či jeanelas kă e morči lehkă mosti străfealas, anda kă deasas duma le Raiesa.
30 O Aarono thai sa le šeave le Israelohkă dikhline po Moise, thai dikta kă e morči lehkă mosti străfealas; thai daranas te pašon paša leste.
31 O Moise akhardea le; O Aarono thai sa le bară le tidimahkă amboldile leste, thai o dea lengă duma.
32 Palla kodea, sa le šeave le Israelohkă pašile, thai o, dea le sa le phendimata, kai leasas le kata o Rai, po baŕbaro o Sinai.
33 Kana isprăvisardea te mai delengă duma, thodea pehkă khă dikhlo po mui.
34 Kana šolas pe o Moise angla o Rai, kaste del lehkă duma, ankalavelas pehko dikhlo ji kana anklelas; thai kana anklelas, phenelas le šeavengă le Israelohkă so motholas pe lehkă.
35 Le šeave le Israelohkă dikhănas po mui le Moisasko, thai dikhănas kă e morči lehkă mosti străfealas: thai o Moise tholas pehkă pale o dikhlo po mui ta šolas pe te del duma le Raiesa.
Reînnoirea legământului
(Deut. 10:1-5)1 Domnul i-a zis lui Moise: „Cioplește-ți două table de piatră, asemenea celor dintâi, căci Eu voi scrie pe ele cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care le-ai spart. 2 Fii gata mâine dimineață și urcă de dimineață pe muntele Sinai. Să stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui. 3 Să nu urce nimeni cu tine și să nu fie nimeni pe tot muntele. De asemenea, să nu pască nici turme, nici cirezi în fața acelui munte“.
4 Moise a cioplit două table de piatră, asemenea celor dintâi, și s-a urcat pe muntele Sinai dimineața, așa cum i-a poruncit Domnul, luând în mână cele două table de piatră. 5 Domnul S-a coborât într-un nor, a stat cu el acolo și a proclamat Numele de „Domnul“. 6 Domnul a trecut prin fața lui și a strigat: „Domnul, Domnul Dumnezeu, este milostiv și binevoitor, încet la mânie și plin de îndurare și de credincioșie. 7 El Își păstrează îndurarea față de mii de generații , iertând fărădelegea, nelegiuirea și păcatul, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat , ci pedepsește nelegiuirea părinților în copii și în copiii copiilor lor până la a treia și a patra generație “.
8 Moise s-a plecat repede până la pământ și s-a închinat.
9 Apoi a zis:
‒ Stăpâne, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta, Te rog să mergi Tu, Stăpâne, cu noi. Într-adevăr, poporul acesta este încăpățânat, dar iartă-ne nelegiuirea și păcatul și ia-ne ca moștenire a Ta.
10 El i-a răspuns:
‒ Iată, Eu închei un legământ. Voi face minuni în fața întregului tău popor, cum n-au mai fost înfăptuite în nicio țară și în nicio națiune. Tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului, căci prin tine voi face lucruri de temut. 11 Fii atent la ceea ce-ți poruncesc azi! Iată, îi voi alunga dinaintea ta pe amoriți, pe canaaniți, pe hitiți, pe periziți, pe hiviți și pe iebusiți. 12 Ai grijă să nu cumva să închei legământ cu locuitorii țării în care vei intra, ca să nu fie o capcană pentru tine în mijlocul tău. 13 Dimpotrivă, să le dărâmați altarele, să le zdrobiți stâlpii sacri și să le tăiați așerele. 14 Căci tu nu trebuie să te închini niciunui alt dumnezeu, fiindcă Domnul, al Cărui Nume este Gelos, este un Dumnezeu gelos.
15 Să nu închei legământ cu locuitorii țării, ca nu cumva, atunci când se vor prostitua înaintea dumnezeilor lor și le vor aduce jertfe, cineva să te invite și pe tine și să mănânci din jertfele lui, 16 și ca nu cumva să iei soții dintre fetele lor pentru fiii tăi și, astfel, fetele lor, prostituându-se înaintea dumnezeilor lor, să-i facă și pe fiii tăi să se prostitueze înaintea acestor dumnezei.
17 Să nu-ți faci dumnezei turnați.
18 Să ții Sărbătoarea Azimelor. Șapte zile să mănânci azime, așa cum ți-am poruncit, la timpul hotărât, în luna abib, pentru că în luna abib ai ieșit din Egipt.
19 Primul rod al fiecărui pântec este al Meu. Fiecare mascul din turmele tale, întâii născuți ai vacilor și ai oilor, sunt ai Mei . 20 Întâiul născut al măgăriței să-l răscumperi cu un miel, iar dacă nu-l vei răscumpăra, să-i frângi gâtul. Să-i răscumperi pe toți întâii născuți ai fiilor tăi. Nimeni să nu se înfățișeze înaintea Mea cu mâinile goale.
21 Să lucrezi șase zile, iar în a șaptea zi să te odihnești; chiar și în perioada aratului și a secerișului să te odihnești.
22 Să ții Sărbătoarea Săptămânilor, a primelor roade din secerișul grâului, precum și Sărbătoarea Culesului la sfârșitul anului. 23 De trei ori pe an, toți bărbații să se înfățișeze înaintea Stăpânului Domn, Dumnezeul lui Israel. 24 Eu voi alunga națiuni dinaintea ta și îți voi extinde granițele. Și nimeni nu-ți va pofti țara când vei veni să te înfățișezi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, de trei ori pe an.
25 Să nu aduci sângele jertfei Mele împreună cu pâine dospită, iar jertfa de la Sărbătoarea Paștelui să nu rămână până dimineața.
26 Primele roade ale pământului să le aduci în Casa Domnului, Dumnezeul tău.
Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale.
27 Apoi Domnul i-a zis lui Moise:
‒ Scrie-ți cuvintele acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte am încheiat legământ cu tine și cu Israel.
28 Moise a stat acolo cu Domnul timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți, timp în care n-a mâncat pâine și n-a băut apă. El a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.
Strălucirea feței lui Moise
29 Moise a coborât de pe muntele Sinai. A coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mână și nu știa că pielea feței sale strălucea pentru că vorbise cu Dumnezeu. 30 Aaron și toți fiii lui Israel s-au uitat la Moise, și iată că pielea feței lui strălucea. Ei se temeau să se apropie de el. 31 Dar Moise i-a chemat, astfel că Aaron și conducătorii comunității s-au întors la el, iar Moise le-a vorbit. 32 După aceea, toți fiii lui Israel s-au apropiat, iar el le-a dat toate poruncile pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai.
33 Când Moise a terminat de vorbit cu ei, și-a așezat un văl pe față. 34 Ori de câte ori mergea Moise înaintea Domnului, ca să vorbească cu El, își lua vălul de pe față, până când era din nou afară. Când ieșea, le spunea fiilor lui Israel ce i s-a poruncit, 35 iar fiii lui Israel vedeau că pielea feței lui Moise strălucea. Apoi Moise își punea din nou vălul pe față, până când intra să vorbească cu Domnul .