E Maria šorăl Lehkă miro pel pînŕă.
1 Šove desănça anglai Patradi, o Isus avilo ande Betania, kai sas o Lazăro, kai sas mullo, thai saves ušteadesas les andal mulle.
2 Oče lašardelehkă khă reateatiskafidi. E Marta kandelas, ta o Lazăro sas iekh anda kukola kai bešenas Lesa kai skafidi.
3 E Maria lea khă litra mirosti nardosti ujo, bară kučimahko, thai makhlea le pînŕă le Isusohkă, thai khoslea le pehkă ballença; thai pherdi'lo o khăr anda e mireasma le khandimasti le mirosti.
4 Iekh anda le jene Lehkă, o Iuda o Iskarioteano, o šeau le Simonohko, kai avela te bitine Les, phendea:
5 „Soste či bitindi'lo kadoa miro trine šellença franči, thai te dino pe le čioŕăngă?”
6 Phenelas e buti kadea anda na kă falas les nasul le čioŕăndar, ta anda kă sas khă čior, thai, sar iekh kai nikrălas e tăšila, lelas o so tholas ande late.
7 Ta o Isus phendea lehkă: „Mekh la pačeasa; kă oi garadea les andoa des mîŕă prahomahko.
8 Le čiorăn sî tume orkana tumença, ta Man či avena Ma orkana.”
9 Khă baro butimos Iudeiengo ašundine kă o Isus sas ande Betania; thai avile oče, na numai anda o Isus, ta i te dikhăn le Lazărso, kai ušteadeasa les andal mulle.
10 Le raša le mai bară dine duma te mudarăn i le Lazăros,
11 kă anda leste but Iudeia jeanastar lendar thai pateanas ando Isus.
O šutimos le Isusohko ando Ierusalimo.
12 O duito des, khă gloata bari kai avilisas koa prazniko, sar ašundea kă avel o Isus ando Ierusalimo,
13 Line patrea finikohkă, thai ankăste Lehkă anglal, çîpindoi: „Osana! Dinodumadămišto sî Kukoa kai avel ando Anau le Raiehko, o Thagar le Israelohko!”
14 O Isus arakhlea khă čiušiç, thai ankăsto pe leste, pala sar sî ramome:
15 „Na dara, šei le Sionosti; dikta kă o Thagar tiro avel ankăsto po čiušiç kha čiušneako.”
16 Le jene Lehkă či ateardine kadala butea mai anglal; ta, pala so sas proslovime o Isus, andine pehkă godi kă kadala butea sas ramome pa Leste, thai kă on pherdinesas le dičimasa Leste.
17 Sa kukola kai sas andekhthan le Isusosa, kana akhardeasas le Lazăros andoa mormînto thai ušteadeasas les andal mulle, denasduma pa Leste.
18 Thai o norodo ankăstea Lehkă anglal, anda kă acundeasas kă kărdeasas o sămno kadoa.
19 Le Fariseia phendine maškar lende: „Dikhăn kă či len khanči: dikta kă e lumea jeal pala Leste!”
O Isus del duma pa Pehko mullimos.
20 Varesar Grečea anda kukola kai ankăstesas te rudin pe koa prazniko,
21 pašile le Filipostar, kai sas andai Betsaida la Galeliati, rudisarde les, thai phendine: „Raia, sahkă kamas te dikhas le Isusos.”
22 O Filip gălo thai phendea le Andreiehkă; pă urmă o Filip thai o Andrei phendine le Isusohkă.
23 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Avilo o čeaso te avel proslovime o Šeau le manušehko.
24 Čeačes, čeačes, phenau tumengă, kă, kana e boamba le divesti, kai peli pe phuw, či merăll, ašel korkoŕo; ta kana merăll, anel but rodo.
25 Kon kamel pesti čivava, xasarăla la; thai kon či dabadikhăl pesti čivava ande lumea kadea, nikrălala anda e čivava e vešniko.
26 Kana kandel Ma varekon, te avel pala Ma; thai kai sîm Me, oče avela i Muŕo kanditori. Kana kandel Mangă varekon, o Dadd dela les pativ.
27 Akana o dii Muro sî tulburime. Thai so kăraua?… Daddna, skăpisar Ma andoa čeaso kadoa?… Ta orta anda kadea avilem ji koa čeaso kadoa!
28 Daddna, proslăvisar o Anau Tiro!” Thai andoa čeri, ašundea pe khă mui, kai phenelas: „Proslăvisardem Les, thai mai proslăviua Les!”
29 O norodo kai bešelas oče, kai ašundeasas o mui, phendea kă sas khă bašimosando Dell. Aver phenenas: „Khă înjero dea duma Lesa!”
30 O Isus dea anglal: „Na anda Mande ašundea pe o mui kadoa, ta anda tumende.
31 Akana sî la than la krisa la lumeati kadalati, akana o stăpînitorii la lumeako kadalako avela šudino avri.
32 Thai pala so avaua vazdino pai phuw, çărdaua Mande sa le manušen.”
33 Dindoi duma kadea, sîkavelas so mullimasa avela te merăll.
34 O norodo dea Les anglal: „Ame ašundeam andai Kris kă o Kristoso ašel ando veako; sar ta phenes Tu kă o Šeau le manušehko trăbul te avel vazdino? Kon sî kadoa Šeau le manušehko?”
35 O Isus phendea lengă: „E Lumina mai sî xançî čiro ande tumaro maškar. Phirăn sar iekh kai sî tume lumina, kaste na astarăl tume o tuneriko: kon phirăl ando tuneriko či jeanel karing jeal.
36 Sode čiro sî tume e lumina maškar tumende, patean ande lumina, kaste aven šeave la luminakă.” O Isus phendea lengă kadala butea: pala kodea gălotar thai garadi'lo lendar.
O bipateaimos le Iudeiengo.
37 Barem kă kărdeasas kaditi sămnuri angla lende, sa či pateanas ande leste,
38 kaste pherdeo e orba, kai phendeasas la o prooroko o Isaia: „Raia, kon dea pateaimos propoduimahkă amarăhkă? Thai kahkă sas pîtărdi e zor le vastesti le Raiehko?”
39 Anda kodea našti pateanas, anda kă o Isaia mai phendea:
40 „Koŕardea lengă iakha, thai baŕardea lengo illo, kaste na dikhăn le iakhănça, te na atearăn le illesa, te na ambolden pe koa Dell, thai te sastearau le.”
41 O Isaia phendea kadala divanuri kana dikhlea e slava Lesti, thai dea duma pa Leste.
42 Sakadea, orta andal bară, but pateaine ande Leste; ta la daratar le Fariseiendi, či phenenas Les anglal, kaste na aven dine avri andai khăngări.
43 Kă kambline mai but e slava le manušendi dă sar e slava le Devllesti.
44 Ta o Isus çîpisardea: „Kon pateal ande Mande, či pateal ande Mande, ta ande Kukoa kai trdea Ma Man.
45 Thai kon dikhăl Ma Man, dikhăl Koles kai trdea Ma Man.
46 Me avilem te avau khă lumina ande lumea, anda kă orkon pateal ande Mande, te na ašel ando tuneriko.
47 Kana ašunel varekon le divanuri Mîŕă thai či arakhăl le, na Me krisăni les; kă Me či avilem te krisîni e lumea, ta te skăpi e lumea.
48 Sao či šol Ma sama thai či primil le divanuri Mîŕă, sî les kon te došarăles: O Divano, kai vestisardemles Me, kodoa došavelales ando des kai sî te avel.
49 Kă Me či dem duma Mandar korkoŕo, ta o Dadd, kai tradea Ma, O orta mothodea Mangă so trăbul te phenau thai sar trăbul te dau duma.
50 Thai jeanau kă o mothodimos Lehko sî čivava vešniko. Anda kodea le butea, kai phenau le, phenau le kadea sar phendea Mangă o Dadd.”
Ungerea lui Isus în Betania
(Mt. 26:6-13Mc. 14:3-9Lc. 7:37-39)
1 Cu șase zile înainte de Paște, Isus a venit în Betania, unde era Lazăr, cel pe care Isus îl înviase dintre cei morți. 2 Au pregătit acolo o cină pentru El. Marta slujea, iar Lazăr era unul dintre cei ce ședeau la masă cu El. 3 Maria a luat o litră de parfum de nard pur, foarte scump, a uns picioarele lui Isus și I-a șters picioarele cu părul ei. Casa s-a umplut de mirosul parfumului.
4 Dar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, cel care urma să-L trădeze, a zis:
5 ‒ De ce nu s-a vândut parfumul acesta cu trei sute de denari, iar banii să fi fost dați săracilor?
6 Spunea însă lucrul acesta nu pentru că-i păsa de cei săraci, ci pentru că era un hoț și, fiind cel care ținea punga, fura el ce se punea în ea.
7 Atunci Isus a zis:
‒ Las-o, fiindcă l-a păstrat pentru ziua înmormântării Mele. 8 Căci pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna.
9 O mare mulțime de iudei au aflat că El este acolo și au venit, nu numai pentru Isus, ci și ca să-l vadă pe Lazăr, pe care El îl înviase dintre cei morți.
10 Prin urmare, conducătorii preoților s-au hotărât să-l omoare și pe Lazăr, 11 pentru că mulți dintre iudei îi părăseau din cauza lui și credeau în Isus.
Intrarea Domnului în Ierusalim
(Mt. 21:4-9Mc. 11:7-10Lc. 19:35-38)
12 În ziua următoare, mulțimea cea mare, care venise la sărbătoare, auzind că vine Isus la Ierusalim, 13 a luat ramuri de palmier și I-a ieșit în întâmpinare. Ei strigau:
„Osana!“

„Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!“

„Binecuvântat este Împăratul lui Israel!“.
14 Isus a găsit un măgăruș și a încălecat pe el, așa cum este scris:
15 „Nu te teme, fiică a Sionului!
Iată că Împăratul tău vine,
călare pe mânzul unei măgărițe“ .
16 Ucenicii Lui n-au înțeles aceste lucruri la început, dar când Isus a fost glorificat, și-au amintit că aceste lucruri erau scrise despre El și că ei le-au împlinit cu privire la El. 17 Astfel, mulțimea, care fusese cu El când îl chemase pe Lazăr din mormânt și-l înviase dintre cei morți, mărturisea în continuare. 18 Mulțimile L-au întâmpinat, pentru că auziseră că făcuse acest semn. 19 Fariseii au zis deci între ei: „Vedeți că nu câștigați nimic! Iată că lumea se duce după El!“.
Isus vorbește despre moartea Sa
20 Printre cei care se duseseră la sărbătoare ca să se închine, erau și niște greci. 21 Aceștia s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileei, și l-au rugat, zicând: „Domnule, dorim să-L vedem pe Isus!“. 22 Filip s-a dus și i-a spus lui Andrei. Apoi Andrei și Filip s-au dus și I-au spus lui Isus.
23 Isus le-a răspuns, zicând:
‒ A sosit ceasul ca Fiul Omului să fie glorificat. 24 Adevărat, adevărat vă spun că, dacă bobul de grâu, care cade în pământ, nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce mult rod. 25 Cel ce-și iubește viața o va pierde, dar cel ce-și urăște viața, în lumea aceasta, o va păstra pentru viața veșnică. 26 Dacă Îmi slujește cineva, să Mă urmeze; și unde sunt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă-Mi slujește cineva, Tatăl îl va onora.
27 Acum, sufletul Meu este tulburat. Și ce-ar trebui să spun? „Tată, salvează-Mă din ceasul acesta?“ Dar tocmai de aceea am venit până în ceasul acesta! 28 Tată, glorifică-Ți Numele!
Atunci s-a auzit din Cer un glas care a zis :
‒ L-am glorificat și-l voi glorifica din nou.
29 Mulțimea, care stătea acolo și care a auzit glasul , a zis că a fost un tunet.
Alții ziceau:
‒ I-a vorbit un înger!
30 Isus a răspuns și a zis:
‒ Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi. 31 Acum are loc judecata acestei lumi; acum, conducătorul lumii acesteia va fi alungat. 32 Și când voi fi înălțat de pe pământ, îi voi atrage la Mine pe toți.
33 Spunea lucrul acesta pentru a arăta cu ce fel de moarte urma să moară.
34 Atunci mulțimea I-a răspuns:
‒ Noi am auzit din Lege despre Cristos că rămâne pe veci. Cum spui Tu că Fiul Omului trebuie să fie înălțat? Cine este Acest Fiu al Omului?
35 Isus le-a zis:
‒ Lumina mai este încă puțină vreme în mijlocul vostru. Umblați cât timp aveți Lumina, pentru ca nu cumva să vă învăluie întunecimea. Cel ce umblă în întunecime nu știe unde se duce. 36 Cât timp aveți Lumina, credeți în Lumină, ca să deveniți fii ai Luminii.
După ce a spus aceste lucruri, Isus a plecat și S-a ascuns de ei.
Iudeii continuă în necredința lor
37 Dar, cu toate că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, 38 ca să se împlinească cuvântul lui Isaia, profetul, care zice:
„Doamne, cine a crezut ceea ce noi am auzit?
Și brațul Domnului, cui i-a fost descoperit?“ .
39 De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis:
40 „Le-a orbit ochii
și le-a împietrit inima,
ca nu cumva să vadă cu ochii,
să înțeleagă cu inima,
să se întoarcă și să-i vindec!“ .
41 Isaia a spus aceste lucruri pentru că a văzut gloria Lui și a vorbit despre El.
42 Totuși, chiar și dintre conducători, mulți au crezut în El, dar, din cauza fariseilor, nu mărturiseau aceasta, ca să nu fie excluși din sinagogă. 43 Căci au iubit mai mult gloria oamenilor decât gloria lui Dumnezeu.
44 Isus a strigat, zicând: „Cel ce crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel Ce M-a trimis pe Mine, 45 iar cel ce Mă vede pe Mine Îl vede pe Cel Ce M-a trimis pe Mine. 46 Eu am venit ca lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întunecime.
47 Iar dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le păzește, nu Eu îl judec. Căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. 48 Pe cel ce Mă respinge și nu primește cuvintele Mele, are cine să-l judece: Cuvântul pe care l-am spus Eu, acela îl va judeca în ziua de pe urmă. 49 Căci Eu n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Cel Ce M-a trimis, Tatăl Însuși, Mi-a dat poruncă ce să spun și ce să vorbesc. 50 Și știu că porunca Lui este viață veșnică. Prin urmare, lucrurile pe care Eu le spun, le spun așa cum Mi le-a zis Tatăl“.