O bipateaimos le phralengo le Isusohkă.
1 Pala kodea, o Isus marălas sai Galilea; či kamelas te bešel ande Iudea, anda kă le Iudeia rodenas te mudarăn Les.
2 Thai o prazniko le Iudeiengo, o prazniko phendino le Çărengo, sas paše.
3 Lehkă phral phende Lehkă: „Telear kocal, thai jeatar ande Iudea, kaste dikhăn i Te jene le butea, kai kărăs le Tu.
4 Khonikh či kărăl vareso garado, kana rodel te kărdeol pe prinjeando: kana kărăs kadala butea, sîkav Tu la lumeakă.”
5 Kă či Lehkă phral či pateanas ande Leste.
6 O Isus phendea lengă: „O čiro Muŕo či avilo înkă, ta tumengă o čiro sî tumengă orkana lašo.
7 Tumen e lumea našti te na dabadikhăl tume; Man či dabadikhăl Ma, anda kă Me phenau pa late kă lakă butea sî jungalea.
8 Anklen tume koa prazniko kadoa; Me ta či ankleau koa prazniko kadoa, anda kă či pherdilo Muŕo čiro.”
9 Pala so phendea lengă kadala butea, ašilo ande Galilea.
O Isus ando Ierusalimo koa prazniko le Çărengo.
10 Pala so ankăste Lehkă phral koa prazniko, ankăsto i O, ta na te dičio, ta kam mai garado.
11 Le Iudeia rodenas Les ando čiro le praznikohko, thai phenenas: „Kai Lo?”
12 Le noroade denas duma but čioreal pa Leste. Iekh phenenas: „Sî khă manuši lašo.” Aver phenenas: „Či, ta nigrăl o norodo ando xasarimos.”
13 Falpe, kă daratar le Iudeiendar, khonikh či delas duma pa Leste anglal.
14 Koa dopaši le praznikohko, o Isus ankăsto ando Templo. Thai sîkavelas le norodos.
15 Le Iudeia mirinas pe, thai phenenas: „Sar sî le manušes kadales sîkaimos, kă či sîtilo čiăkhdata.”
16 O Isus dea le anglal: „O sîkaimos Muŕo, nai Muŕo, ta Kolehko kai trdea Ma Man.
17 Kana kamel varekon te kărăl Lehko kamimos, arăsăla te prinjeanel kana o sîkaimos sî kata o Dell, or kana Me dau duma Mandar.
18 Kon del duma pestar, rodel e slava lesti; ta kon rodel e slava Kolesti kai trdea Les, kodoa sî čečio, thai ande leste nai bandimos.
19 Ta či dea tume o Moise e Kris? Thai sa khonih anda tumende či nikrăl e Kris. Sostar roden te mudarăn Ma?”
20 O norodo dea les anglal: „Sî tu beng. Kon rodel te mudarăl Tu?”
21 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Khă buti kărdem, thai saoră mirin tume latar.
22 O Moise dea tume o mothodimos dičimasa koa šindimosroata – na kă oi avel kata o Moise, ta katal patriaxa – thai tume šinenroata le manušes ando des le Savatohko.
23 Kana khă manuši lel o šindimoroata ando des le Savatohko, kaste na ušteavel pe e Kris le Moisasti, sostar turbean xoleatar anda Mande, anda kă sasteardem khă manuši întrego ando des le Savatohko?
24 Na krisînin pala o dikhlimos, ta krisînin pala o čeačimos.
25 Vareasar bešlitorea andoa Ierusalimo phenenas: „Nai o Kukoa, kai roden on te mudarăn Les?
26 Thai sa, dikta kă del lengă duma angla, thai on či phenen Lehkă khanči! Na varesar, pe čiačimaste, le mai bară prinjeandino kă o sî o Kristoso?
27 Ta ame jeanas katar sî o manuši kadoa, kana avela o Kristoso, khonikh či jeanela katar sî.”
28 Thai o Isus, ta kana sîkavelas le norodos ando Templo, çîpilas: „Prinjeanen Ma thai jeanen Ma katar sîm! Me či avilem Mandar korkoŕo, ta Kukoa kai tradea Ma, sî čeačio, thai tume či prinjeanen Les.
29 Me prinjeanau Les, kă avau Lestar, thai O tradea Ma.”
30 On rodenas te astarăn Les; thai khonikh či thodea o vast pe Leste, kă înkă či avilosas Lehko čeaso.
31 But andoa norodo pateaine ande Leste, thai phenenas: „Kana avela o Kristoso, kărăla mai but sămnuri dă sar kărdea o manuši kadoa?”
32 Le Fariseaia ašundine le norodos phendindoi čioreal kadala butea pa Leste. Atunčeara le raša le ma bară thai le Farisea tradine varesar jandarea te astarăn Les.
33 O Isus phendea: „Mai sîm tumença xançorî čiro, thai pala kodea jeau ka Kukoa kai trdea Ma.
34 Tume rode na Ma, thai či arakhăna Ma; thai kai avaua Me, tume našti te aven.”
35 Le Iudea phendine maškar lende: „Kai sî les gîndo te jealtar o manuši kadoa, kaste našti te arakhas Les? Ta na avelales ande godi te jeal ka kukola pharadine maškar le Grečea, thai te sîkavel ăl Grečen?
36 So avena le divanuri kadala kai phendea mengă le: „Rode na Ma, thai či arakhăna Ma; thai kai avaua Me, tume našti te aven.”
O Isus, o pai la čivavako.
37 Ando des dă mai palal, kai sas o des o baro le praznikohko, o Isus bešlo ande pînŕănde, thai dea mui: „Kana trušaol varekon, te avel Mande, thai te pel.”
38 Kon pateal ande Mande, anda lehko illo thavdena paia juvindimahkă, sar phenel o LillleDevllehko.”
39 Phenelas le divanuri kadala poa Duxo, kai avena te len Les kukola kai pateana ande Leste. Kă o Sfînto Duxo înkă či sas dino, anda kă o Isus nas înkă proslovime.
Zumaimata andoa astardimos le Isusohko.
40 Iekh andoa norodo, kana ašundine kadala divanuri, phenenas: „Kadoa sî le čečimasa o Prooroko.”
41 Aver phenenas: „Kadoa sî o Kristoso.” Thai aver phenenas: „Sar, andai Galilea sî te avel o Kristoso?
42 Či phenel o LillleDevllehko kă o Kristoso sî te avel andai sămînça le Davidosti, thai andoa gau o Betleem, kai sas o David?”
43 Kărdilea kadea pharaimos ando norodo anda Leste.
44 Iekh anda lende kamenas te astarăn Les; ta khonikh či thodea o vast pe Leste.
45 Le jandarea amboldile kal raša le mai bară thai kal Fariseia. Thai kadala phende lengă: „Sostar či andean Les?”
46 Le jeandarea dine anglal: „Čiăkdata či dea duma khă manuši sar o manuši kadoa.”
47 Le Farisea dine le anglal: „Ta na avena i tume nigărdine ando xasarimos?
48 Pateaia vo iekh ande Leste anda le mai bară amară or andal Fariseia?
49 Ta o norodo kadoa, kai či jeanel e Kris, sî dinorman!”
50 O Nikodimo, kukoa kai avilosas koa Isus reate thai kai sas iekh anda lende, phendea lengă:
51 E Kris amari došavel oi khă manuši mai anglal kaste ašuneles thai te jeanel so kărăl?”
52 Čeačio phendimos, on phendine lehkă: „I tu san anda e Galilea? Rode mišto, thai dikhăsa kă anda e Galilea či vazdinisailo či khă prooroko.”
53 (Thai amboldine pe sakogodi khără.
Necredința fraților lui Isus
1 După aceea, Isus a călătorit prin Galileea. Nu voia să călătorească prin Iudeea, pentru că iudeii căutau să-L omoare. 2 Sărbătoarea iudeilor, cea a Corturilor, era aproape.
3 Prin urmare, frații Lui I-au zis:
‒ Pleacă de aici și du-Te în Iudeea, ca să vadă și ucenicii Tăi lucrările pe care le faci! 4 Căci nimeni nu face ceva pe ascuns când încearcă să devină cunoscut. Dacă faci aceste lucruri, arată-Te lumii!
5 Căci nici chiar frații Lui nu credeau în El.
6 Atunci Isus le-a zis:
‒ Vremea Mea n-a sosit încă, dar pentru voi vremea este întotdeauna potrivită! 7 Pe voi lumea nu vă poate urî, dar pe Mine Mă urăște, pentru că Eu mărturisesc despre ea că lucrările ei sunt rele. 8 Duceți-vă voi la sărbătoare. Eu încă nu Mă duc la sărbătoarea aceasta, pentru că nu Mi s-a împlinit încă vremea. 9 Și zicând aceste lucruri, a rămas în Galileea.
Isus la Sărbătoarea Corturilor
10 Însă, după ce frații Lui s-au dus la sărbătoare, S-a dus și El, dar nu pe față, ci mai pe ascuns. 11 La sărbătoare, iudeii Îl căutau și se întrebau: „Unde este Acela?“. 12 Era multă rumoare în mulțime cu privire la El. Unii ziceau: „Este un Om bun!“. Alții ziceau: „Nu, ci duce mulțimea în rătăcire!“. 13 Totuși, de frica iudeilor, nimeni nu vorbea deschis despre El.
14 Când sărbătoarea era deja la jumătate, Isus S-a dus la Templu și a început să-i învețe pe oameni.
15 Iudeii erau uimiți și se întrebau:
‒ Cum de știe Acesta atâta învățătură, fără să fi învățat?
16 Atunci Isus le-a răspuns și a zis:
‒ Învățătura Mea nu este a Mea, ci a Celui Ce M-a trimis. 17 Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va cunoaște dacă învățătura este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine. 18 Cel ce vorbește de la el caută gloria lui însuși. Dar Cel Ce caută gloria Celui Ce L-a trimis, Acela este adevărat și în El nu este nedreptate. 19 Oare nu v-a dat Moise Legea? Și totuși niciunul dintre voi nu respectă Legea! De ce căutați să Mă omorâți?
20 Mulțimea a răspuns:
‒ Ai demon! Cine încearcă să Te omoare?
21 Isus a răspuns și le-a zis:
‒ O lucrare am făcut și toți sunteți uimiți. 22 Totuși, Moise v-a dat circumcizia – nu că ea este de la Moise, ci de la patriarhi – și voi îl circumcideți pe om în ziua de Sabat. 23 Dacă un om primește circumcizia în ziua de Sabat, ca să nu fie încălcată Legea lui Moise, atunci de ce sunteți furioși pe Mine pentru că am făcut sănătos un om întreg în ziua de Sabat? 24 Nu judecați după înfățișare, ci judecați cu o judecată dreaptă!
Oamenii se întreabă dacă Isus este Cristosul
25 Unii dintre ierusalimiți ziceau:
‒ Nu este Acesta Cel pe Care caută ei să-L omoare? 26 Și iată că vorbește deschis, iar ei nu-I zic nimic! Nu cumva conducătorii au ajuns să cunoască într-adevăr că El este Cristosul? 27 Totuși, noi știm de unde este Omul Acesta. Însă când va veni Cristosul nimeni nu va ști de unde este.
28 Atunci Isus, în timp ce îi învăța pe oameni în Templu, a strigat și a zis:
‒ Mă cunoașteți și știți de unde sunt? N-am venit de la Mine Însumi, însă Cel Ce M-a trimis este adevărat, dar voi nu-L cunoașteți! 29 Eu Îl cunosc, pentru că Eu sunt de la El și El M-a trimis.
30 Ei încercau să-L aresteze, dar nimeni n-a pus mâna pe El, căci încă nu-I sosise ceasul.
31 Însă mulți din mulțime au crezut în El și ziceau:
‒ Când va veni Cristosul, va face El mai multe semne decât a făcut Acesta?
32 Când fariseii au auzit mulțimea murmurând aceste lucruri despre El, conducătorii preoților și fariseii au trimis niște gărzi să-L aresteze.
33 Atunci Isus a zis:
‒ Mai sunt cu voi încă puțină vreme, apoi plec la Cel Ce M-a trimis. 34 Mă veți căuta, dar nu Mă veți găsi, iar unde voi fi Eu, voi nu puteți veni.
35 Iudeii se întrebau unii pe alții:
‒ Unde urmează să Se ducă Acesta, astfel încât noi să nu-L găsim? Doar nu urmează să Se ducă la cei împrăștiați printre greci și să-i învețe pe greci? 36 Ce înseamnă cuvintele acestea pe care le-a zis: „Mă veți căuta, dar nu Mă veți găsi, iar unde voi fi Eu, voi nu puteți veni“?
Isus, apa vieții
37 În ultima zi a sărbătorii, ziua cea mare, Isus S-a ridicat și a strigat, zicând: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea. 38 Cel ce crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, așa cum zice Scriptura“ . 39 Spunea aceasta despre Duhul pe Care urmau să-L primească cei ce cred în El. Căci Duhul nu fusese încă dat, pentru că Isus nu fusese încă glorificat.
40 Când au auzit aceste cuvinte, unii din mulțime ziceau: „Acesta este într-adevăr Profetul“. 41 Alții ziceau: „Acesta este Cristosul“, iar alții ziceau: „Nu, căci Cristosul nu vine din Galileea, nu-i așa? 42 Nu spune Scriptura că din descendenții lui David vine Cristosul, și din Betleem, satul de unde era David?“. 43 Și s-a făcut astfel dezbinare în mulțime din cauza Lui. 44 Unii dintre ei voiau să-L aresteze, însă nimeni n-a pus mâna pe El.
Necredința conducătorilor religioși
45 Gărzile s-au întors la conducătorii preoților și la farisei, iar aceștia le-au întrebat:
‒ De ce nu L-ați adus?
46 Gărzile au răspuns:
‒ Niciodată n-a vorbit vreun om astfel!
47 Atunci fariseii le-au răspuns:
‒ Nu cumva ați fost duși și voi în rătăcire? 48 A crezut în El vreunul dintre conducători sau dintre farisei? 49 Însă mulțimea aceasta, care nu cunoaște Legea, este blestemată.
50 Nicodim, cel care venise la Isus mai înainte și care era unul dintre ei, le-a zis:
51 ‒ Oare judecă Legea noastră un om înainte să-l asculte și să știe ce face?
52 Ei au răspuns și i-au zis:
‒ Nu cumva ești și tu din Galileea? Cercetează și vei vedea că din Galileea nu se ridică niciun profet.
53 Apoi s-a dus fiecare acasă.