Amaro Dadd.
1 Andekh des, o Isus rudilas pe andekh varekai than. Kana isprăvisardea o rudimos, iekh anda Lehkă jene phendea Lehkă:
„Raia, sîkaua ame te rudisauas, sar sîkadea o Ioan pehkă jenen.”
2 O phendea lengă: „Kana rudin tume, te phenen: „Amaro Dadd kai san ande le čeruri! Sfinçol pe o Anau Tiro; avel o Thagarimos Tiro; kărdeol pe o kamimos Tiro, sar ando čeri, kadea i pe phuw.
3 Amaro manŕo kukoa sa le desăngo deamengă les amengă ande sako des;
4 thai iertisar amengă le bezexa amară, anda kă i ame iertisaras orkahkă same unjile; thai na nigăr ame ando zumaimos, ta skăpisar ame le jungalestar.”
O butmanglimos ando rudimos.
5 Palakodea mai phendea lengă: „Kana iekh anda tumende sî les khă prinjeando, thai jeal leste po maškar la reateako, thai phenel lehkă: „Muro amal, de ma unjile trin manŕă,
6 kă avilo mande poa drom Khă prinjeando mîrăstar, thai nai ma so thoau lehkă angal;”
7 thai kana andral anda pehko khăr, o amal kadoa deles anglal: „Na biujarma akana; o udar sî phandado, le šaoră sî mança ando than, našti te ušteau te dau tu manŕă,”
8 phenau tumengă: te na uštela te del lehkă le, anda kă sî lehko amal, barem andoa rudimos but xolearimahko, sa uštela thai dela les sa so trăbula les.
9 Anda kodea, i Me phenau tumengă: Mangăn, thai dela pe tumengă; roden thai arakhăna, marăn thai pîtărdeola tumengă.
10 Anda kă orkon mangăl, dela pe lehkă; kon rodel arakhăl; thai kukoa kai marăl, pîtărdela pe lehkă.
11 Kon sî o dadd kodoa anda tumende, kana, lehko šeau mangăl lehkă khă manŕo, te deles khă baŕ? Or, kana magăl khă mašo, te deles khă sap ando than le mašehko?
12 Or kana mangăl lehkă khă anŕo, te deles khă skorpiono?
13 Kadea, kana tume, kai san jungale, jeanen te den pativa laše tumară šeavengă, sode mai but o Dadd tumaro andoa čeri dela o Sfînto Duxo kolen kai mangăna lekă Les!”
O sastearimos khă bengailehko muto.
14 O Isus ankaladea anda khă nasfalo khă beng, kai sas muto.Pala so ankăsto o beng, o muto dea duma, thai le noroade mirisai le.
15 Ta iekh phenenas: „O ankalavel ăl beng le Beelzebulbosa, o rai le bengăngo.”
16 Aver, kaste zumaven Les, mangănas Lehkă khă sămno andoa čeri.
17 O Isus prinjeandea lengă gîndurea, thai phendea lengă: „Or sav thagarimos ulado thai phaŕado pa peste, sî pusto; thai khă khăr pharado pa leste, perăl iekh pa avrăste.
18 Kana, o Beng sî ulado pa peste, sar avela lehko thagarimos, anda kă phenen kă me ankalavau le beng le Beelzebulosa?
19 Thai kana Me ankalavau le beng le Beelzebulosa, le šeaven tumarăn sosa ankalavau le? Anda kodea on korkoŕo avena tumară krisînitorea.
20 Ta, kana me ankalavau le bengăn le naiesa le Devllhkărăsa, o Thagarimos le Devllehko arăslo ji tumende.
21 Kana o manuši o zuralo thai lašo thai mišto înarmome arakhăl pehko khăr, lehkă mandina sî garade.
22 Ta kana avel pa leste iekh mai zuralo sar leste thai marăles, atunčeara lelehkă la zorasa sa lehkă armrekai patealas pe ande lende, thai ulavel le butea kai lel lestar.
23 Kon nai mança, sî ande Mîŕî potriva; thai kon či tidel Mança, xasarăl.
O duxo o jungalo ankăsto andoa manuši.
24 O duxo o jungalo, kana anklel avri anda khă manuši, phirăl anda le thana bi paiehko, thai rodel te xodinil pe.Anda kă na arakhăla, phenel: „amboldaua parpale ande muŕo khăr, katar ankăstem.”
25 Thai kana avel, arakhăles šilado thai lašardo.
26 Atunčeara jealtar ta mai lel pesa efta duxuri, mai jungale sar peste; šol pe lenca ando khăr, lašarăl pe ando khăr, thai e starea le manušesti kodolesti arăsăl mai nasul sar dă anglal.”
Baxtale kolendar kai ašunen o Divano.
27 Ta kana phenelas o Isus kadala divanuri, khă juwli andoa norodo vazdea pehko glaso thai phendea: „Baxtalo le păŕăstar kai phiradea Tu, thai le čiučeandar kai pilean čiuči!”
28 Thai O deala anglal: „Baxtale mai iekhatar kolendar kai ašunen o Divano le Devllehko, thai arakhăn Les!”
E minunea le Ionasa.
29 Ta kana le noroade tidenas pe la gomilasa, O lea te phenel: „O neamo kadoa sî khă neamo čioŕ, o mangăl khă sămno; ta či dela pe lehkă aver sămno sar o sămno le proorokohko le Ioanahko.
30 Kă pala sar o Iona sas ăkh sămno anda le Ninitevea, sa kadea i o Šeau le manušehko avela khă sămno anda o neamo kadoa.
31 E Thagarni katar avelodes uštela, ando des la krisako, paša kadala murši anda kadoa neamo, thai došarăla le; anda kă oi avili katar o gor la phuweako kaste ašunel o xaraimos le Solomonohko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Solomono.
32 Le murši andal Ninive uštena, ando des la krisako, paša o neamo kadoa thai došarăna les, anda kă on kăisaile koa phendimos le Ionahko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Iona
E Lumina.
33 Khonikh na astarăl khă lumina, kaste thola ande khă than garado, or tala e balai; ta thola ande khă sfešniko, anda ka kukola kai aven andră, te dikhăn e lumina.
34 E iakh sî e lumina te statosti.Kana ti iakh sî sastevesti, sa teo stato sî pherdo lumina; ta kana ti iakh sî nasul, sa teo stato sî pherdo tuneriko.
35 Le sama kadea, ta e lumina kai sî ande tute te na avel tuneriko.
36 Kadea kă, kana sa teo stato sî pherdo lumina, bi te aveles vokh rig tuneričime, avela ande sa pherdo lumina, orta sar atunčeara kana luminila tu khă lampa la luminasa lati e bari”
O xolearimos le zakunarengo thai le Fariseiengo.
37 Ta kana delas duma o Isus, khă Fariseo rudisardea Les te xal leste. O šutea pe andră thai bešlo kai skafidi.
38 O Fariseo dikhle mirazosa kă o Isus či xaladeasas pe angla te xal.
39 Ta o Rai phendea lehkă: „Tume, le Fariseia, xalaven e rig avreal le taxtaiesti thai la pireati, ta tumaro andral sî pherdo jafo thai nasulimos.
40 Dilivanilor, ta Kukoa kai kărdea e rig dă avreal, či kărdea i kukola dă andral?
41 Den mai mišto milatar anda le butea dă andral, thai atunčeara sa avena tumengă ujearde.
42 Ta au tumendar, Fariseina! Anda kă tume den o dešumos anda e izma, anda e ruta sa le zălenimata, thai den bîstărimos o čeačimos thai o kamblimos le Devllehko: kadala trăbun te kărăn le, thai i le kolaver te na mekăn le bikărdine!
43 Ta vai tumendar, Fariseina! Anda kă tume phirăn pala le skamina dă anglal kal khăngărea, thai čeailol tume te kărăl tumengă e lumea meklimata andal piaçuri!
44 Au tumendar, Fariseiena athdaitorea! Anda kă tume san sar le mormînturea, kai či dičion pe, thai pa save le manuši phirăn bi te jeanen.
45 Iekh anda le sîkaitorea la Krisakă lea o divano, thai phendea Lehkă: „Sîkaitorina, phendindoi kadala butea des ame po lajeau i amen.”
46 Au i tumendar, sîkaitorea la Krisakă, dea angal o Isus.” Anda kă tume thon pel zăia le manušengă pharimata phară phiraimahkă, ta tume barem či khă naiesa či azban tume lendar.
47 Au tumendar! Anda kă tume vazden le mormînturea le prooročengă, kai mudarde le tumară dadda.
48 Anda kadala phenen kă kărdine mišto tumară dadda; kă on mudarde le prooročen, ta tume vazden lengă le mormînturea.
49 Anda kodea o Xaraimos le Devllehko phendea: „Tradaua lengă nprooročea thai apostolea; unen anda lende mudarăna le, ta unen našavena le,
50 kaste mangăl pe kata kadoa neamo o rat sa le prooročengo, kai sas šordo dă kana kărdilea e lumea:
51 kata o rat le Abelohko ji koa rat le Zaxariahko, mudardo mackar o altari thai o Templo; e, phenau tumengă, mangăla pe kata o neamo kadoa!
52 Au tumendar, sîkaitorea la Krisakă! Anda kă tume thodean o vast pe teia le prinjeandimasti: či tume či šutean tume, ta kukolen kai kamenas te šon pe, ambladean le kaste šon pe.”
53 Pala so ankăsteas oçal, le zakonarea thai le Fariseia line te thon Les koa tidimos, thai te kărăn Les te del duma pa but butea;
54 Tinzosarde lehkă kadea zumaimata, kaste astarăn vokh vorba anda Lehko mui, kai te daštin te došarăn Les.
Învățătura lui Isus despre rugăciune
(Mt. 6:9-13Mt. 7:7-11)1 Într-o zi, Isus Se afla într-un loc oarecare și Se ruga.
După ce a terminat, unul dintre ucenicii Lui I-a zis:
‒ Doamne, învață-ne să ne rugăm, așa cum i-a învățat și Ioan pe ucenicii lui!
2 El le-a zis:
‒ Când vă rugați, să ziceți astfel :
„Tatăl nostru Care ești în Ceruri, sfințească-se Numele Tău!
Vie Împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în Cer, așa și pe pământ!
3 Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă în fiecare zi!
4 Și ne iartă nouă păcatele noastre,
pentru că și noi iertăm oricui ne este dator!
Și nu ne duce în ispită,
ci scapă-ne de cel rău!“.
5 Apoi le-a zis:
‒ Are cineva dintre voi vreun prieten la care să se ducă în miez de noapte și să-i spună: „Prietene, împrumută-mi trei pâini, 6 pentru că a venit la mine, de pe drum, un prieten de-al meu și n-am nimic ce să-i pun pe masă!“, 7 iar acesta să-i răspundă dinăuntru: „Nu mă deranja. Ușa este deja încuiată, iar copiii mei sunt cu mine în pat. Nu mă pot ridica să-ți dau“? 8 Vă spun că, deși nu s-ar ridica să-i dea pentru că-i este prieten, totuși, ca să nu se facă de rușine, până la urmă tot se va ridica și-i va da orice are nevoie.
9 Prin urmare, vă spun: cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide! 10 Căci oricine cere primește; cel ce caută găsește, iar celui ce bate i se va deschide.
11 Cine este tatăl acela dintre voi, care, atunci când fiul său îi cere o pâine, să-i dea în schimb o piatră, sau când îi cere un pește, să-i dea un șarpe în loc de pește, 12 sau când îi cere un ou, să-i dea un scorpion? 13 Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl Care este în Ceruri le va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!
Isus și Beelzebul
(Mt. 12:22-30, Mt. 43-45Mc. 3:22-27)14 Isus a alungat un demon care era mut. După ce a ieșit demonul, mutul a vorbit, iar mulțimile au rămas uimite.
15 Unii dintre ei însă ziceau:
‒ El alungă demonii cu ajutorul lui Beelzebul, conducătorul demonilor.
16 Iar alții, ca să-L pună la încercare, căutau de la El un semn din cer.
17 Dar Isus , cunoscându-le gândurile, le-a zis:
‒ Orice împărăție dezbinată împotriva ei înseși este distrusă. Iar o familie dezbinată împotriva ei înseși se prăbușește. 18 Dacă Satan este dezbinat în el însuși, cum va dăinui împărăția lui? Vă întreb aceasta fiindcă ziceți că Eu alung demonii cu Beelzebul! 19 Iar dacă Eu alung demonii cu Beelzebul, fiii voștri cu cine îi alungă? De aceea ei vor fi judecătorii voștri. 20 Dar dacă Eu alung demonii cu degetul lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi.
21 Când cel puternic, pe deplin înarmat, își păzește propria locuință, bunurile lui sunt în siguranță. 22 Dar când vine unul și mai puternic și-l învinge, îi ia toate armele în care s-a încrezut și apoi împarte prăzile. 23 Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, iar cine nu adună cu Mine, risipește.
24 Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă, dar n-o găsește. Atunci își spune: „Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit!“. 25 Și când vine, o găsește măturată și împodobită. 26 Atunci se duce și mai ia alte șapte duhuri, mai rele decât el, și, intrând, locuiesc acolo, iar starea din urmă a acelui om ajunge mai rea decât cea dintâi.
Adevărata fericire
27 În timp ce Isus spunea aceste lucruri, o femeie din mulțime și-a înălțat glasul și a zis:
‒ Ferice de pântecul care Te-a purtat și de sânii care Te-au alăptat!
28 Dar El a zis:
‒ Ferice, mai degrabă, de cei ce aud Cuvântul lui Dumnezeu și-l păzesc!
Semnul profetului Iona
(Mt. 12:38-42)29 În timp ce numărul mulțimilor creștea, El a început să spună:
‒ Această generație este o generație rea. Ea caută un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul lui Iona. 30 Căci, așa cum a fost Iona un semn pentru niniviteni, tot așa va fi și Fiul Omului pentru generația aceasta. 31 Regina din sud se va ridica la judecată alături de oamenii din generația aceasta și-i va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înțelepciunea lui Solomon, iar aici iată că este Cineva mai mare decât Solomon. 32 Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată alături de această generație și o vor condamna, pentru că ei s-au pocăit la mesajul proclamat de Iona, iar aici iată că este Cineva mai mare decât Iona.
Candela trupului
(Mt. 6:22-23)33 Nimeni nu aprinde o candelă ca s-o pună într-o ascunzătoare sau sub un obroc, ci o așază pe un sfeșnicar, astfel încât cei ce intră, să vadă lumina. 34 Ochiul este candela trupului tău. Când ochiul tău este sănătos, tot trupul tău este plin de lumină, dar când este rău, atunci trupul tău este plin de întuneric. 35 Ai grijă, deci, ca lumina care este în tine să nu fie întuneric! 36 Prin urmare, dacă tot trupul tău este plin de lumină, fără să aibă vreo parte întunecată, va fi întru totul plin de lumină, ca atunci când te-ar lumina o candelă cu lumina ei strălucitoare.
Isus îi acuză pe liderii religioși
(Mt. 23:1-36)37 În timp ce Isus vorbea, un fariseu L-a rugat să mănânce la el. Isus a intrat și S-a așezat la masă. 38 Fariseul a rămas uimit când a văzut că Isus nu Se spălase înainte de masă.
39 Domnul i-a zis:
‒ Voi, fariseii, curățați partea exterioară a paharului și a farfuriei, dar în interior sunteți plini de jefuire și de răutate. 40 Nesăbuiților, oare Cel Ce a făcut partea exterioară n-a făcut și partea interioară? 41 Dați deci milostenie din ceea ce este în interiorul vostru, și atunci toate vor fi curate pentru voi.
42 Dar vai de voi, fariseilor! Căci voi dați zeciuială din mentă, din tămâița de câmp și din orice legumă, dar neglijați judecata și dragostea lui Dumnezeu. Pe acestea trebuia să le faceți, iar pe acelea să nu le neglijați.
43 Vai de voi, fariseilor! Căci voi iubiți scaunul de onoare în sinagogi și saluturile în piețe.
44 Vai de voi! Căci voi sunteți ca mormintele care nu se văd și peste care oamenii umblă fără să știe.
45 Unul dintre învățătorii Legii, răspunzând, I-a zis:
‒ Învățătorule, spunând aceste lucruri, ne jignești și pe noi!
46 Dar El a zis:
‒ Vai și de voi, învățători ai Legii! Căci îi încărcați pe oameni cu poveri dificil de purtat, iar voi înșivă nu atingeți poverile nici măcar cu unul dintre degetele voastre.
47 Vai de voi! Căci voi construiți mormintele profeților pe care i-au ucis strămoșii voștri. 48 Astfel, voi mărturisiți că sunteți de acord cu faptele strămoșilor voștri, căci ei i-au ucis, iar voi le construiți mormintele . 49 De aceea înțelepciunea lui Dumnezeu a zis: „Le voi trimite profeți și apostoli, însă pe unii dintre ei îi vor ucide, iar pe alții îi vor persecuta“, 50 ca să se ceară de la această generație sângele tuturor profeților, care a fost vărsat de la întemeierea lumii, 51 de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, care a pierit între altar și Templu. Da, vă spun că va fi cerut de la generația aceasta.
52 Vai de voi, învățători ai Legii! Căci ați luat cu voi cheia cunoașterii. Nici voi n-ați intrat și i-ați împiedicat astfel și pe cei ce intrau!
53 Când Isus a ieșit de acolo , cărturarii și fariseii au început să-L critice cu înverșunare și să-I pună întrebări ostile despre multe lucruri, 54 pândindu-L, ca să vâneze vreun cuvânt ieșit din gura Lui.