O Zakxeo.
1 O Isus šutea pe ando Ierixono, thai naškhălas andai četatea.
2 Thai khă manuši bravalo, kai bušolas Zašeu, o mai baro le tidinitorengo,
3 rodelas te dikhăl sao sî o Isus; ta naštilas anda le but manuši, kă sas çînoro statohko.
4 Prastaia anglal, thai ankăsto ande khă dudelin kaste dikhă Les, anda kă oçal trăbulas te nakhăl.
5 O Isus, kana arăslo ando than kodoa, vazdea Pehkă iakha opră, thai phendea lehkă: „Zašee, de tu tele iekhatar, kă ades trăbul te ašeau ande teo khăr.”
6 O Zašeuo dea pe tele iekhatar, thai primisardea Les dragosa.
7 Kana dikhline e buti kadea, sa bandearănas andoa nakh thai phenenas: „Šutea pe te gostil ka khă manuši bezexalo!”
8 Ta o Zaxeo bešlo angloa Rai, thai phendea Lehkă: „Dikta, Raia, dopaši anda muŕo mandimos dau les ăl čioŕăngă; thai, kana bičeačeardem varekas varesosa, dau les parpale štarvarăs.”
9 O Isus phendea lehkă: „Ades šutea pe o skăpimos ando khăr kadoa, kă i o sî o šeau le Avraamohko.
10 Anda kă o Šeau le manušehko avilo te rodel thai te skăpil so sas xasardo.”
E pilda le polendi.
11 Ta kana ašunenas on kadala butea, o Isus mai phendea khă pilda, anda kă sas paše paša o Ierusalimo, thai on pateanas kă o Thagarimos le Devllehko sî te sîkadeol iekhatar.
12 Ta phendea: „Khă manuši anda khă neamo baro gălotar ande khă čem dureardo, kaste lel pehkă khă thagarimos, thai pala kodea te amboldel pe.
13 Akhardea peste deši anda pehkă robea, dea le deši polea, thai phendea lengă: Thon le ande buti ji kana amboladaua ma.”
14 Ta lehkă manuši či dabadikhănas les; thai tradine pala leste khă solia te phenen lehkă: „Či kamas kadale manušes te thagaril pa amende.”
15 Kana amboldea parpale, pala so leasa pehko thagarimos, phendea te akharăn le roben kodolen, kai deasas le ăl love, kaste dikhăl sode kărdea sakogodi anda lende.
16 Kukoa anglal avilo, thai phendea lehkă: „Raia, o polo tiro mai andea deši poli.”
17 O phendea lehkă: „Mišto, robona lašea; anda kă sanas pateaimahko ande xançî butea ale te avesbaro pa deši četăçi.”
18 Avilo o duito, thai phendea: „Raia, o polo tiro mai andea deši poli.”
19 O phendea i lehkă: „Ale i tu te avesbaro pa panji četăçi.”
20 Avilo iekh aver, thai phendea: „Raia, dikta teo polo, kai gardem les phanglo ande khă pištiri;
21 kă darailem tutar, anda kă san khă manuši xarvalo; les katar či thodean, thai tides katar či šutean;
22 O stăpîno phendea lehkă: „Robona jungalea; krisîniua tu pala tiră divanuri. Jeanesas kă sîm khă manuši xarvalo, kai lau katar či thodem thai tidau katar či šutem;
23 atunčeara sostar či thodean mîŕî love kal zarafea, anda kă, ka muŕo amboldimos, te lino le parpale kamătasa?”
24 Pala kodea phendea kolengă kai sas oče: „Len lehko polo, thai den les kolehkă kai sî les deši poli.”
25 „Raia,” phendine on: „les sî les deši poli.”
26 Ta o phendea lengă: „Phenau tumengă kă kukoa kai sî les, dela pe lehkă; ta kata kukoa kai nai les, lela pe orta i so sî les.
27 Sode pa mîŕă dušmaia, kai či kambline te thagari pa lende, anen le orde, thai šinen le angla mande.”
28 Pala so dea duma kadea, o Isus lea la angle thai dikhălas karing o Ierusalimo.
O avimos le Isusohko ando Ierusalimo.
29 Kana paši'lo le Betfaghe thai la Betaniatar, karing o baŕbaro dino anau le Zetinengo, o Isus tradea duien anda Pehkă jene,
30 thai phendea lengă: „Jean ando gau angla tumende. Kana šona tume ande leste, arakhăna khă čiušiç phanglo, pe sao či ankăsto khonikh čiăkhdata: pîtărăn les, thai anen Mangă les.
31 Te pušela tume varekon: „Anda soste pîtărăn les?” te phenen lehkă kadea: „Anda kă o Rai sî les kandimos lestar.”
32 Kukolakai sas tradine, găline thai arakhline kadea sar phendeasa lengă o Isus.
33 Ta kana pîtărănas le čiušorăs, lehkă stăpînea phendine lengă: „Anda soste pîtărăn o čiušiçăs?”
34 On dine les anglal: „O Rai sî les kandimos lestar.”
35 Thai andine o čiušiçî koa Isus. Pala kodea šudine pehkă raxamea pe leste, thai thodine le Isusos, ankăsto opral.
36 Ta kana jealas o Isus, le manuši lašarănas pehkă raxamea po drom.
37 Thai kana pašile ăl Ierusalimostar, karing ulel o baŕbaro le Zetinengo, sa o butimos le jenngă pherde baxtalimos, line te lăudin le Devlles muiesa zuralo anda sa le minuni, kai dikhline sas le.
38 On phenenas: „Lăudime sî o Thagar kai avel ando Anau le Devllehko! Pačea ando čeri, thai slava andel thana dă opral!”
39 Unii Fariseia, andoa norodo, phendine le Isusohkă: „Sîkaitorina, xatu Te jenença!”
40 Thai O dea le anglal: „Phenau tumengă kă, kana on ašena, le baŕ çîpina.”
O Isus rovel andai četatea.
41 Kana paši'lo la četateatar thai dikhlea la, o Isus ruia anda late,
42 thai phendea: „Te prinjeandino i tu, barem ande kadoa des, le butea, kai daštinas te den tu e pačea! Ta akana, on sî garadine te iakhăndar.
43 Avena le des pa tute, kana te dušmaia tidena tu šancurença, peste sa, thai tidena tu anda sal riga:
44 kărăna tu iekh la phuweasa, tut thai le šeaven anda teo maškar; thai či mekăna ande tute baŕ pe baŕăste, anda kă či prinjeandean o čiro kana sanas rodini.”
O našadimos le bitindorengo andoa Templo.
45 Pala kodea šutea pe ando Templo, thai lea te ankalavel avri kolen kai bitinenas thai tinenas ande leste.
46 Thai phendea lengă: „Sî ramome: „O Khăr Muŕo, avela khă khăr rudimahko. Ta tume kărdean anda leste khă thanšudro čiorăngo.”
47 O Isus sîkavelas ande sako des le norodos ando Templo. Thai le raša le mai bară, le zakonarea thai le phură le norodohkă rodenas te mudarăn Les;
48 ta či jeanenas sar te kărăn, anda kă o norodo sas lehkă drago Lehko divano.
Isus și Zacheu
1 Isus a intrat în Ierihon și trecea prin cetate . 2 Și iată că un om, pe nume Zacheu, care era șeful colectorilor de taxe și care era bogat, 3 încerca să vadă care este Isus, dar nu putea din cauza mulțimii, căci era mic de statură. 4 Atunci el a alergat înainte și s-a urcat într-un sicomor ca să-L vadă, căci pe drumul acela urma să treacă.
5 Când a ajuns Isus în locul acela, S-a uitat în sus și i-a zis:
‒ Zacheu, dă-te jos repede, pentru că astăzi trebuie să rămân în casa ta.
6 El s-a dat repede jos și, bucuros, L-a primit ca oaspete.
7 Când au văzut acest lucru, toți murmurau și ziceau:
‒ A intrat să găzduiască la un om păcătos!
8 Dar Zacheu a stat înaintea Domnului și I-a zis:
‒ Iată, Doamne, jumătate din posesiunile mele le dau celor săraci, iar dacă am înșelat pe cineva cu ceva, îi dau înapoi de patru ori mai mult!
9 Isus i-a zis:
‒ Astăzi a intrat mântuirea în casa aceasta, deoarece și el este un fiu al lui Avraam! 10 Căci Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut.
Pilda celor zece mine
(Mt. 25:14-30)11 În timp ce ascultau aceste lucruri, El a continuat și le-a spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim, iar ei credeau că Împărăția lui Dumnezeu urma să se arate deodată.
12 Așadar, le-a zis:
‒ Un nobil a plecat într-o țară îndepărtată ca să preia un regat și apoi să se întoarcă. 13 I-a chemat pe zece dintre sclavii lui, le-a dat zece mine și le-a zis: „Faceți comerț cu ele până când mă întorc!“.
14 Dar cetățenii țării lui îl urau și au trimis în urma lui o solie, zicând: „Nu vrem ca omul acesta să domnească peste noi!“. 15 La întoarcerea sa, după ce a preluat regatul, a spus să fie chemați sclavii aceia, cărora le dăduse argintul, ca să afle cât au câștigat.
16 Primul a venit, zicând: „Stăpâne, mina ta a mai adus încă zece mine“. 17 Stăpânul i-a zis: „Bine, sclav bun! Pentru că ai fost credincios într-un lucru foarte mic, primește autoritate peste zece cetăți!“.
18 Apoi a venit al doilea, zicând: „Mina ta, stăpâne, a mai adus cinci!“. 19 Stăpânul i-a zis și acestuia: „Primește și tu autoritate peste cinci cetăți!“.
20 Un altul a venit, zicând: „Stăpâne, iată-ți mina! Am ținut-o învelită într-un ștergar, 21 căci m-am temut de tine, fiindcă ești un om aspru, care iei ceea ce n-ai pus și seceri ceea ce n-ai semănat!“. 22 Stăpânul i-a zis: „Sclav rău, te voi judeca după cuvintele tale! Știai că sunt un om aspru, care iau ceea ce n-am pus și secer ceea ce n-am semănat? 23 Atunci de ce n-ai pus argintul meu la bancă, pentru ca, la întoarcere, să strâng cu dobândă?“.
24 Și le-a zis celor care stăteau acolo: „Luați-i mina și dați-i-o celui ce are zece mine“. 25 Ei au zis: „Stăpâne, el are zece mine!“. 26 Vă spun că celui ce are i se va da, însă de la cel ce n-are se va lua chiar și ce are. 27 Cât despre acei dușmani ai mei, care n-au vrut să domnesc eu peste ei, aduceți-i aici și omorâți-i înaintea mea!
Intrarea Domnului în Ierusalim
(Mt. 21:1-11Mc. 11:1-11Ioan 12:12-19)28 După ce a spus aceste lucruri, Isus a pornit în frunte, mergând spre Ierusalim. 29 Când S-a apropiat de Betfaghe și de Betania, înspre muntele numit „al Măslinilor“, i-a trimis pe doi dintre ucenici, 30 zicând: „Duceți-vă în satul dinaintea voastră. Când intrați în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care n-a încălecat nimeni niciodată. Dezlegați-l și aduceți-l! 31 Dacă vă va întreba cineva: «De ce-l dezlegați?», să-i ziceți: «Domnul are nevoie de el»“. 32 Cei ce fuseseră trimiși s-au dus și au găsit totul așa cum le spusese Isus .
33 În timp ce dezlegau măgărușul, stăpânii acestuia i-au întrebat:
‒ De ce dezlegați măgărușul?
34 Ei au răspuns:
‒ Domnul are nevoie de el!
35 Și l-au adus la Isus. Apoi și-au aruncat hainele peste măgăruș și L-au așezat pe Isus călare. 36 În timp ce El înainta, oamenii își așterneau hainele pe drum.
37 Când S-a apropiat deja de povârnișul dinspre Muntele Măslinilor, toți cei din mulțimea ucenicilor, plini de bucurie, au început să-L laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră.
38 Ei ziceau:
„Binecuvântat este Împăratul, Care vine în Numele Domnului!“
„Pace în cer și glorie în locurile preaînalte!“
39 Unii farisei din mulțime I-au zis:
‒ Învățătorule, mustră-Ți ucenicii!
40 Isus, răspunzând, a zis:
‒ Vă spun că, dacă aceștia vor tăcea, pietrele vor striga!
Isus plânge pentru Ierusalim
41 Când S-a apropiat de cetate și a văzut-o, Isus a plâns pentru ea. 42 El a zis: „Dacă ai fi cunoscut și tu, în această zi, lucrurile care-ți puteau aduce pacea! Dar acum ele sunt ascunse de ochii tăi! 43 Vor veni peste tine zile când dușmanii tăi vor ridica baricade împotriva ta, te vor înconjura și te vor asedia din toate părțile. 44 Te vor strivi de pământ, pe tine și pe copiii tăi din mijlocul tău, și nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea cercetării tale!“.
Isus alungă comercianții din Templu
(Mt. 21:12-17Mc. 11:15-19Ioan 2:13-22)45 Isus a intrat în Templu și a început să-i scoată afară pe cei ce vindeau acolo , 46 zicându-le: „Este scris:
«Casa Mea va fi o casă de rugăciune» ,
dar voi ați făcut din ea o «peșteră de tâlhari» “.
47 Isus îi învăța, în fiecare zi, în Templu. Conducătorii preoților, cărturarii și liderii poporului căutau să-L omoare, 48 dar nu știau ce să facă, pentru că tot poporul se ținea strâns de El, ascultându-L.