O ujimos le illehko le Samuelohko.
1 O Samuelo phendea sa le poporohkă le Israelohkă: „Dikta kă ašundem tumaro mui ande sa so phendean mangă, thai thodem khă thagar pa tumende.
2 Dă akanara, dikta o thagar kai jeala angla tumende. Sode pa mande, me sîm phuro, parnilem, kadea kă mîŕă šeave sî tumença; phirdem angla tumende, andoa tărnimos ji ando des dă adesara.
3 Dikta ma! Denduma pa mande, angloa Rai thai angla o makhlo Lehko: Kahkă lem o guruw, or kahkă lem o čiuši? Pe kaste mekle ma thai kas čioŕardem? Kastar lem čioreal kaste phandavau le iakha pa leste? Denduma, thai daua tume parpale.”
4 On dine anglal: „Či meklean tu pa amende, či čioŕardean ame, thai čina či lean khanči andoa vast khanikahko.”
5 O mai phendea lengă: „O Rai sî dikhlitorii pa tumende, thai o makhlo Lehko sî dikhlitorii, ando des kadoa, kă či arakhlean khanči ande mîŕă vast.” Thai on dine anglal: „Sam dikhlitorea!”
O Samuelo manai krisînitorii.
6 Atunčiara o Samuelo phendea le poporohkă: „O Rai thodea le Moisas thai le Aronos, thai ankaladea tumară dadden andoa Ejipto.
7 Akana, aventa, kaste krisîni tume angloa Rai anda sa le lašimata kai kărdea tumengă le o Rai, tumengă thai tumară daddengă.
8 Pala so avilo o Iakovo ando Ejipto, tumară dadda dine mui karing o Rai, thai o Rai tradea le Moisas thai le Aronos, kai ankaladeea tumară dadden andoa Ejipto thai andine le te bešen ando than kadoa.
9 Ta on bîstărde le Raiesle Devlles lengo; thai O bitindea le andel vast le Siserahkă, o šerobaro la oštireako le Xaçorohko, andel vast le Filisteainengă, thai andel vast le thagarehkă le Moabohkă, kai line o mardimos lença.
10 Çîpisarde pale karing o Rai, thai phendine: „Bezexardeam, kă mekleam le Raies, thai kandeam le Baaliengă thai le Astareetengă, skăpisar ame kana andoa vast amară dušmaiengo, thai kandasa Tukă.”
11 Thai o Rai tradea le Ierubaalos, thai le Barakos, thai le Ieftas, thai le Samuelos, thai skăpisardea tume andoa vast tumară dušmaiengo kai denas tume roarta, thai bešlean ando ujimos.
12 Pala kodea, kana dikhlean kă avilo o Naxaš, o thagar le šeavengo le Amonohkă, avelas pa tumende, phendean mangă: „Či!” či khă thagar te rail pa amende.” „Thai sa o Rai, o Dell tumaro, sas o Thagar tumaro.
13 Dikta kă o thagar kai alosardean les, thai saves manglean les, dikta kă o Rai thodea khă thagar pa tumende.
14 Te darana le Raiestar, te kandena Les, thai te na dena anglal Lehkă divanostar, astardeona le Raiestar, o Dell tumaro, kaditi tume sode i tumaro thagar kai sî pa tumende.
15 Ta kana či ašunena le mostar le Raieskărăstar, thai dena anglal Lehkă divanostar, o vast le Raiehko avela lino pa tumende, sar sas i pa tumară dadda.
16 Akana mai ajukărăn koče, kaste dikhăn e minunea kai kărăla o Rai tala tumară iakha.
17 Či sam ame koa tidimos le grînengo? Daua mui karing o Rai, thai tradela trăneturi thai brîšind. Te jeanen atunčeara sode nasul kărdean angloa Rai kana manglean khă thagar pa tumende.”
18 O Samuelo çîpisardea karing o Rai, thai o Rai tradea orta ando des kodoa trăsneturi thai brîšind. Soa poporo sas les khă bari dar andoa Rai thai andoa Samuelo.
19 Thai soa poporo phendea le Samuelohkă: „Rudisao le Raiehkă, le Devllehkă tirăhkă, anda te robea, kaste na meras; kă sa ka amară bezexa mai thodeam i kadoa ta mangleam khă thagar anda amende.”
20 O Samuelo phendea le poporohkă: „Na daran! Kărdean o nasul kadoa; ta na den tume rigate kata o Rai, thai kanden le Raiehkă anda sa tumaro illo.
21 Na den tume rigate Lestar; kadeadar, jeana pala buteande khančimahkă, kai či anen či khă valoso či skăpimos, anda kă sî butea khančehkă.
22 O Rai či mekăla Pehkă poporos, anda Pehko Anau kukoa o baro, kă o Rai mothodea te kărăl anda tumende Pehko poporo.
23 Dur pale anda mande te bezexarau angloa Rai te atărdiuaua rudindoi ma anda tumende! Sîkavaua tumengă o drom o čečio thai o lašo.
24 Daran dăsar le Raiestar, thai kanden Les patimasa anda sa tumaro illo; kă dikhăn so zor kărăl O maškar tumende.
25 Ta kana kărăna nasul, xasaona, i tume thai i tumaro thagar.”
Discursul de bun-rămas al lui Samuel
1 Samuel a zis întregului Israel:
‒ Iată, am ascultat tot ceea ce mi-ați cerut și am pus astfel un rege peste voi. 2 Acum, iată regele care va merge înaintea voastră! Cât despre mine, eu am îmbătrânit și am încărunțit, iar fiii mei se află aici cu voi. Am fost conducătorul vostru din tinerețea mea și până în ziua aceasta. 3 Iată-mă! Mărturisiți acum împotriva mea înaintea Domnului și înaintea unsului Său! Cui i-am luat boul sau cui i-am luat măgarul? Pe cine am asuprit sau pe cine am chinuit? Din mâna cui am primit mită ca să închid ochii în privința lui? Spuneți-mi și vă voi da înapoi.
4 Ei au zis:
‒ Nu ne-ai asuprit, nu ne-ai chinuit și n-ai luat nimic din mâna nimănui.
5 Atunci el le-a zis:
‒ Domnul este martor împotriva voastră și unsul Său este martor în ziua aceasta că nu m-ați găsit vinovat cu nimic.
Ei au răspuns:
‒ El este martor.
6 Samuel a zis poporului:
‒ Domnul este Cel Care i-a ales pe Moise și pe Aaron și Care i-a scos pe strămoșii voștri din țara Egiptului. 7 Acum rămâneți aici ca să vă confrunt, înaintea Domnului, cu toate faptele drepte pe care le-a făcut El pentru voi și pentru strămoșii voștri. 8 După ce Iacov a intrat în Egipt, strămoșii voștri au strigat către Domnul, iar Domnul i-a trimis pe Moise și pe Aaron care i-au scos din Egipt și i-au adus să locuiască în locul acesta. 9 Dar ei L-au uitat pe Domnul, Dumnezeul lor, astfel că El i-a vândut în mâinile lui Sisera, conducătorul armatei Hațorului, în mâinile filistenilor și ale regelui Moabului, care au luptat împotriva lor. 10 Ei au strigat către Domnul, zicând: „Am păcătuit căci L-am părăsit pe Domnul și am slujit baalilor și aștoretelor. Dar acum, eliberează-ne din mâna dușmanilor noștri și Îți vom sluji Ție“. 11 Și Domnul i-a trimis pe Ierub-Baal, pe Bedan, pe Iefta și pe Samuel și v-a eliberat din mâna dușmanilor din jurul vostru, astfel încât ați locuit în siguranță.
12 Dar când ați văzut că Nahaș, regele fiilor lui Amon, se îndreaptă împotriva voastră, deși Domnul, Dumnezeul vostru, vă era Împărat, mi-ați zis: „Nu, ci să domnească un rege peste noi!“. 13 Iată deci regele pe care l-ați ales și pe care l-ați cerut. Domnul a pus peste voi un rege. 14 Dacă vă veți teme de Domnul și Îi veți sluji, dacă veți asculta de glasul Său și nu vă veți răzvrăti împotriva poruncii Domnului, Îl veți urma pe Domnul, Dumnezeul vostru, atât voi, cât și regele care a fost pus să domnească peste voi. 15 Dar dacă nu veți asculta de glasul Domnului și vă veți împotrivi poruncii Domnului, atunci mâna Domnului va fi împotriva voastră, așa cum a fost împotriva strămoșilor voștri.
16 Rămâneți în continuare aici și priviți acest lucru uimitor pe care îl va face Domnul înaintea ochilor voștri. 17 Nu este astăzi seceratul grâului? Am să chem pe Domnul și El va trimite tunet și ploaie. Atunci veți înțelege că ați făcut un mare rău în ochii Domnului, cerând pentru voi un rege.
18 Samuel L-a chemat pe Domnul, iar Domnul a trimis tunet și ploaie în ziua aceea. Atunci întregul popor s-a temut foarte tare de Domnul și de Samuel.
19 Tot poporul i-a zis lui Samuel:
‒ Roagă-te Domnului, Dumnezeul tău, pentru slujitorii tăi, ca să nu murim, căci am adăugat la toate păcatele noastre și răul de a cere pentru noi un rege.
20 Samuel a răspuns poporului:
‒ Nu vă temeți! Ați făcut tot răul acesta, dar să nu vă întoarceți din a-L urma pe Domnul și din a-I sluji Domnului cu toată inima voastră. 21 Nu vă duceți după lucruri deșarte, care nu vă aduc niciun folos și nici nu vă eliberează deoarece sunt lucruri deșarte. 22 Domnul nu-Și va părăsi poporul datorită Numelui Său cel mare, căci El a găsit plăcere în a face din voi poporul Său. 23 În ce mă privește, departe de mine să păcătuiesc împotriva Domnului încetând să mă rog pentru voi. De asemenea, vă voi învăța calea cea bună și dreaptă. 24 Numai să vă temeți de Domnul și să-I slujiți cu credincioșie, din toată inima voastră, căci vedeți ce lucruri mari a făcut pentru voi. 25 Dar, dacă veți continua să faceți răul, veți fi spulberați, atât voi, cât și regele vostru.