O sastearimos le kandimatorehko khă sutašehko.
1 Pala so mothodea kadala divanuri angloa norodo, kai ašunela Les, o Isus šutea pe ando Kapernaum.
2 Khă sutašo sas les khă kanditori ka sao nikrălas but dă sa, thai sao sas nasfalo mullimahko.
3 Anda kă ašundeasas dindoi duma poa Isus, o sutašo tradea Leste varesar phură le iudeiengă, kaste rudin Les te avel te sastearăl lehkă kanditores.
4 Kadala avile koa Isus, rudisarde pe but Leste, thai phendine: „Kărdeol pe te kărăs lehkă kadoa mišto;
5 kă kamel amară neamos, thai o vazdea amengă e khăngări.”
6 O Isus teleardea lença; ta nas dur andoa khăr, kana o sutašo tradea Leste varesar amal te phenen Lehkă: „Raia, na mai ašadeo kaditi, kă či sîm vreniko te šos tu ande muro khăr.
7 Anda kodea či na či dindema vreniko te avau me Tute. Ta, phen khă iekh orba, thai muro kanditori avela sasteardo.
8 Kă i me, kai sîm tala o stăpînimos avrăhko, sîma tala mande kătane. Thai phenau iekhăhkă: „Jea!” thai jeal; avrăhkă: „Av!” thai avel; thai mîră kanditorehkă: „Kăr kutea buti!” thai kărăla.”
9 Kana aašundea o Isus kadala divanuri, mirisai'lo le sutašestar, amboldi'lo karing o norodo, kai jealas pala Leste, thai phendea: „Phenau tumengă kă či ando Israelo či arakhlem khă pateaimos kaditi dă baro.”
10 Kana amboldile khără, le tradine arakhle sastevesto le kanditores kai sas nasfalo.
O ušteaimos le šeavehko la phiwleako andoa Nain.
11 Ando des o kolaver, o Isus jealas ande khă četatea dinianau Nain. Andekhthan Lesa jeanas Lehkă jene thai but norodo.
12 Kana paši'lo paša o udar la četateako, dikta kă nigrănas kai groapa khă mulles, o korkoŕo šeau pehka deiako, kai sas phiwli; thai lasa sas khă butimos manušengo anda e četatea.
13 O Rai, kana dikhlea la, kărdila Lehkă mila latar, thai phendea lakă: „Na rou!”
14 Pala kodea paši'lo, thai azbadea o trono. Kukola kai nigrăna les, atărdile.O phendea: „Tărneora, ušti, phenau tukă!”
15 O mullo bešlo ando šero le kokalengo, thai lea te del duma. O Isus dea les parpale lehka deiakă.
16 Saoŕă sas astarde daratar, slăvinas le Devlles, thai phenenas: „Khă baro prooroko vazdinisai'lo maškar amende; thai o Dell leasama ka Pehko poporo.”
17 E vestea kadea poa Isus găli ande sa e Iudea thai ande sal riga.
Le tradine le Ioan Bolditorehkă.
18 Le jene le Ioanohkă phendine pehkă sîkaitorehkă pa sa kadala butea.
19 O Ioan akhardea don anda pehkă jene, thai tradea le koa Isus te pušen Les: „Tu san Kukoa kai sî te avel, or te ajukăras avrăs?”
20 Kadala, kana avile angloa Isus, phendine Lehkă: „O Ioan Bolditori tradea me Tute te pušas Tu: „Tu san Kukoa kai sî te avel or te ajukăras avrăs?”
21 Orta ando čiro kodoa, o Isus sasteardea buten anda le nasfalimata, anda le tinuri, le duxurendar le jungalendar, thai bute koŕăn pîtărdea lengă iakha.
22 Thai, čeačio phendimos, phendea lengă: „Jean thai phenen le Ioanohkă so dikhlean thai ašundean: le koŕă dikhăn, le lang phirăn, le leprošea sî ujearde, le kašukă ašunen, le mulle ušten, thai le čioŕăngă phenel pe lengă e LašiVestea.
23 Baxtalo kukolestar anda sao či avaua vareso lopînzîmahko.”
O phendimos le Isusohko poa Ioano.
24 Pala so telearde le tradine le Ioanohkă, o Isus lea te phenel le noroadengă poa Ioano: „So ankăstean te dikhăn ande pustia? Ăkh trestia mardini la bravaleatar?
25 Atunčeara so ankăstean te dikhăn? Khă manuši xureadoa andel çoale kovle? Dikta kă kukola kai phiraven çoale kovle thai kai train ande le biatărdimata, sî ande le khăra le thagarengă.
26 Atunčeara so ankăstean te dikhăn? Khă prooroko? E, phenau tumengă, thai mai but sar khă prooroko.
27 O sî kodoa pa sao sî ramome: „Dikta, tradau Mîŕă solos angla o Mui Tiro, kai lašarăla Tukă o drom angla Tute.”
28 Phenau tumengă kă anda kukola kărdine anda le juwlea, nai či iekh mai baro sar o Ioan o Bolditori. Sakadea, o mai çînoro ando Thagarimos le Devllehko, sî mai baro sar leste.
29 Thai sa o norodo kai ašundea Les, thai orta i le potinditoreale lovengă dine čeačimos le Devlles, thai line o boldimos le Ioanohko;
30 ta le Fariseia thai le sîkaitorea la Krisakă dinerigate o plano le Devllehko anda lende, thai či line o boldimos lehko.
31 Kasa ameazaua le manušen anda e viça kadea? Thai kasa ameazăn on?
32 Ameazăn varesar šaorănça, kai bešen ande piaça, thai den mui iekh karing le kolaver: „Dilabaiem tumengă andoa fluiero, thai či khăldean; dilabaiem tumengă dukhaimasa, thai či ruian.”
33 Čeačes, avilo o Ioano Bolditori, či xalindoi manŕo, či pilindoi moll, thai phenen: „Sî les beng.”
34 Avilo o Šeau le manušehko, xalindoi thai pilindoi, thai phenen: „Dikta khă manuši xalindoibut thai kai pel moll, khă amal le tiditorengole lovengă thai le bezexalengo.”
35 Barem o Godearimos sas arakhado orta anda sa lehkă šeave.”
E juwli e bezexali.
36 Khă Fariseo rudisai'lo le Isusostar te xal leste. O Isus šute pe ando khăr le Fariseohko, thai bešlo kai skafidi.
37 Thai dikta khă juwli bezexali anda e četatea ašundea kă O sas kai skafidi ando khăr le Fariseohko: andea khă khoro dă alabastro khandimatahko mirosa,
38 thai bešelas parpale paša le pînŕă le Isusohkă thai rovelas. Pala kodea lea te tindearăl Lehkă pînŕă pehkă iasfănça, thai te khosăle ăl ballença anda lako šero; čiumidelas le but, thai makhălas le mirosa.
39 Kana dikhlea e buti kadea, o Fariseo, kai akhardeasas Les, phendea pehkă: „Kadoa manuši, te avino khă prooroko, sahkă jeanel saveatra juwli sî kadea kai azbadeol lestar: sî khă bezexali.”
40 O Isus lea o divano, thai phendea lehkă: „Simone, sîma te phenau tukă vareso.” „Phen, Sîkaitorina”, phendea Lehkă o.
41 Khă unjilitorii sas les dui unjilimatorea: iekh sas lehkă unjile panji šella franči, thai o kolaver panvardešença.
42 Anda kă nas le sosa te potinen, iertisardea le lidon. Ta phen Mangă, sao anda lende kamela les mai but?”
43 O Simon phendea Lehkă: „Dauma godi kă kukoles kai sas les kai iertisardea lehkă mai but.” O Isus phendea lehkă: „Čeačes krisînisardean.”
44 Pala kodea amboldi'lo karing e juwli, thai phendea le Simonohkă: „Dikhăs tu la juwlea kadala? Šute Ma ande teo khăr, thai či dean Ma pai andoa xalaimos le pînŕăngo; ta oi tindeardea Mîŕă pînŕă pehkă iasfănça, thai khoslea Mangă le ăl ballença andoa pehko šero.
45 Tu či dean Ma čiumidimos ta oi, dă kana šutea pe, či ašili te čiumidel Mîŕî pînŕă.
46 O šero či makhlean Mangă les zetinosa; ta oi makhlea Mîŕă pînŕă mirosa.
47 Anda kodea phenau tukă: Lakă bezexa, kai sî but, sî iertime; kă kamblea but. Ta kahkă iertil pe lehkă xançî, kamel xançî.”
48 Pala kodea phendea la juwleakă: „Iertime sî te bezexa!”
49 Kukola kai bešenas Lesa kai skafidi, line te phenen maškar lende: „Kon sî kadoa kai iertil orta i le bezexa?”
50 Ta o Isus phendea la juwleakă: „Teo pateaimos, skăpisardea tu; telear împače.”
Credința centurionului
(Mt. 8:5-13)1 După ce a terminat de spus toate aceste cuvinte în auzul poporului, Isus a intrat în Capernaum. 2 Un sclav al unui centurion, sclav pe care acesta îl aprecia, era bolnav, aproape de moarte. 3 Când centurionul a auzit despre Isus, i-a trimis la El pe niște bătrâni ai iudeilor, ca să-L roage să vină și să-i vindece sclavul. 4 Ei au venit la Isus și L-au rugat insistent, zicând: „El merită să-i îndeplinești această cerere , 5 căci iubește națiunea noastră și ne-a construit sinagoga“.
6 Isus a plecat împreună cu ei, dar n-ajunsese prea departe de casă, când centurionul i-a trimis pe prietenii lui ca să-I spună: „Doamne, nu Te mai deranja, căci nu merit să intri sub acoperișul meu! 7 De aceea nici n-am considerat că merit să vin eu însumi la Tine! Prin urmare, spune un cuvânt și fă ca slujitorul meu să fie vindecat astfel! 8 Căci și eu sunt un om pus sub autoritate și am soldați în subordinea mea. Când îi spun unuia: «Du-te!», el se duce. Când îi spun altuia: «Vino!», el vine. Iar când îi spun sclavului meu: «Fă asta!», el face“.
9 Isus a rămas uimit de el când a auzit aceste lucruri și S-a întors spre mulțimea care-L urma, zicând: „Vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit atâta credință!“.
10 Când cei trimiși s-au întors acasă, l-au găsit pe sclav însănătoșit.
Învierea fiului văduvei din Nain
11 Curând după aceea, Isus S-a dus într-o cetate numită Nain, iar ucenicii Lui și o mare mulțime de oameni au mers cu El. 12 Când S-a apropiat de poarta cetății, iată că era dus la mormânt un mort, singurul fiu al mamei lui, care era văduvă. O mulțime destul de mare din cetate era împreună cu ea. 13 Când a văzut-o Domnul, I s-a făcut milă de ea și i-a zis: „Nu plânge!“.
14 Apoi S-a apropiat și a atins sicriul, iar cei care-l duceau s-au oprit. Isus a zis: „Tinere, ție îți vorbesc: ridică-te!“. 15 Cel mort s-a ridicat și a început să vorbească, iar Isus l-a dat mamei sale.
16 Pe toți i-a cuprins frica și Îl glorificau pe Dumnezeu, zicând: „Un mare profet S-a ridicat între noi!“ și „Dumnezeu a venit în ajutorul poporului Său!“. 17 Vestea aceasta despre El s-a răspândit în toată Iudeea și în întreaga vecinătate.
Isus și Ioan Botezătorul
(Mt. 11:2-19)18 Ucenicii lui Ioan l-au anunțat pe acesta cu privire la toate aceste lucruri.
Ioan i-a chemat pe doi dintre ucenicii săi 19 și i-a trimis la Domnul cu un mesaj , zicând:
‒ Tu ești Cel Care urmează să vină sau să așteptăm pe altul?
20 Ei au venit deci la Isus și I-au zis:
‒ Ioan Botezătorul ne-a trimis la Tine să Te întrebăm: „Tu ești Cel Care urma să vină sau să așteptăm pe altul?“.
21 Chiar în ceasul acela Isus i-a vindecat pe mulți de boli, de chinuri și de duhuri rele, și multor orbi le-a dăruit vederea.
22 Isus , răspunzând, le-a zis:
‒ Duceți-vă și anunțați-l pe Ioan cu privire la lucrurile pe care le-ați văzut și le-ați auzit: cei orbi văd, cei ologi umblă, cei leproși sunt curățiți, cei surzi aud, cei morți sunt înviați, iar celor săraci li se vestește Evanghelia. 23 Fericit este cel care nu se îndoiește de Mine!
24 După ce au plecat mesagerii lui Ioan, Isus a început să le vorbească mulțimilor despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în deșert? O trestie clătinată de vânt? 25 Atunci, ce ați ieșit să priviți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei ce poartă haine deosebite și trăiesc în lux sunt în palate! 26 Atunci, ce ați ieșit să priviți? Un profet? Vă spun că da, și chiar mai mult decât un profet! 27 Acesta este cel despre care a fost scris:
«Iată, îl trimit înaintea feței Tale pe mesagerul Meu,
care-Ți va pregăti calea înaintea Ta!» .
28 Vă spun că, între cei născuți din femei, nu este niciunul mai mare decât Ioan. Totuși, cel mai mic în Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el“ .
29 Tot poporul care L-a auzit, chiar și colectorii de taxe, au recunoscut dreptatea lui Dumnezeu, fiindcă fuseseră botezați cu botezul lui Ioan. 30 Însă fariseii și învățătorii Legii au respins scopul lui Dumnezeu pentru ei înșiși, nelăsându-se botezați de el.
31 „Așadar, cu cine îi voi asemăna pe oamenii din generația aceasta și asemenea cui sunt ei? 32 Sunt asemenea unor copii care stau în piață și strigă unii la alții, zicând:
«V-am cântat din fluier,
dar n-ați dansat!
V-am cântat de jale,
dar n-ați bocit!».
33 Căci a venit Ioan Botezătorul, nici mâncând pâine, nici bând vin, iar voi ziceți: «Are demon!». 34 A venit Fiul Omului mâncând și bând, iar voi ziceți: «Iată un om mâncăcios și băutor de vin, un prieten al colectorilor de taxe și al păcătoșilor!». 35 Totuși, înțelepciunea a fost îndreptățită prin toți copiii ei“.
Femeia păcătoasă și pilda cu cei doi datornici
(Mt. 26:6-13Mc. 14:3-9Ioan 12:1-8)36 Unul dintre farisei L-a rugat pe Isus să mănânce cu el. El a intrat în casa fariseului și S-a așezat să mănânce. 37 Și iată că o femeie păcătoasă din cetate, aflând că El era la masă în casa fariseului, a adus un vas de alabastru cu parfum. 38 Stând în spate, lângă picioarele lui Isus , și plângând, ea a început să-I stropească picioarele cu lacrimile ei și să le șteargă cu părul ei; și-I săruta picioarele și I le ungea cu parfum.
39 Când a văzut acest lucru, fariseul care-L chemase la masă și-a zis:
‒ Dacă Acesta ar fi profet, ar ști cine și ce fel de femeie este cea care-L atinge, ar ști că este o păcătoasă!
40 Isus, răspunzând, i-a zis:
‒ Simone, am ceva să-ți spun!
El a zis:
‒ Spune, Învățătorule!
41 ‒ Un anume cămătar avea doi datornici. Unul îi datora cinci sute de denari, iar celălalt, cincizeci. 42 Fiindcă n-aveau cu ce să plătească, i-a iertat pe amândoi. Prin urmare, care dintre ei îl va iubi mai mult?
43 Simon, răspunzând, a zis:
‒ Presupun că acela căruia i-a iertat mai mult!
Isus i-a zis:
‒ Ai judecat corect.
44 Apoi, întorcându-Se către femeie, i-a zis lui Simon:
‒ Vezi femeia aceasta? Eu am intrat în casa ta și tu nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele, dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei și Mi le-a șters cu părul ei. 45 Tu nu Mi-ai dat sărutare, dar ea, de când am intrat, nu încetează să-Mi sărute picioarele. 46 Tu nu Mi-ai uns capul cu ulei, dar ea Mi-a uns picioarele cu parfum. 47 De aceea îți spun că păcatele ei cele multe sunt iertate. Astfel, ea a iubit mult. Dar cel căruia i se iartă puțin, iubește puțin.
48 Apoi i-a zis femeii:
‒ Păcatele îți sunt iertate!
49 Cei ce ședeau la masă au început să-și zică între ei: „Cine este Acesta Care iartă și păcatele?“.
50 Dar El i-a zis femeii:
‒ Credința ta te-a mântuit. Du-te în pace!