Kukoa o mai baro ando Thagarimos le Čerurengo.
1 Ande leaka kodea, le jene pašile le Isusostar, thai pušle Les: „Kon sî mai baro ando Thagarimos le čerurengo?”
2 O Isus akhardea Peste khă šaoŕăs, thodea les ande lengo maškar,
3 thai phendea lengă: „Čeačes phenau tumengăkă, kana či amboldena tume koa Dell thai či avena sar varesar šaoără, či khă tiposa či šona tume ando Thagarimos le čerurengo.
4 Andakodea, orkon kai mekălape sar kadoa šaoro, avela kukoa o mai baro ando Thagarimos le čerurengo.
5 Thai orkon primila kadale šaorăs ande Muro Anau, Man primil Ma.
6 Ta orkongodi kărăla te bezexarăl iekhăs anda kadala çînoră, kai patean ande Mande, sahkă avel mai mišto te phandelpe lehkă khă baŕ baro moarako, thai te avel tasado ando fundo la mareako.
7 Au la lumeatar, anda e doši le avimatangă le bezexăngă! Anda kă naštilpe te na aven avimata bezexalimatăngă; ta vai le manušestar kodolestar anda sao avel o avimos le bezexalimatahko!
8 Akana, kana teo vast or teo punŕo kărăl tu te perăs ande bezex, šin le thai šude le tutar. Sî mai mišto anda tute te šos tu ande čivava lang or čiungo, dă sar te aven tu dui vast thai dui pînŕă, thai te aves šudino ande iag e vešniko.
9 Thai kana ti iakh kărăl tu te perăs ande bezex, ankalav la thai šudela tutar. Sî mai mišto anda tute te šos tu ande čivava kha iakhasa, sar te aven tu lidui iakha, thai te aves šudino ande iag le biatărdimahko.
E pilda la bakresa e xasardi.
10 Arakhăn tume te na prasan či iekhăs anda kadala çînoră; kă phenau tumengă kă le înjerea lengă anda le čeruri dikhăn o phirimos orkana angla Muŕo Dadd kai sî andel čeruri.
11 Anda kă o Šeau le manušehko avilo te skăpil so sas xasardo.
12 So patean? Kana khă manuši sî les iehk šell bakrea, thai xasaol iekh anda lende, či mekăl o le îniavardeši thai înia pel baŕlebară, thai jeal te rodel kola la xasardea?
13 Thai, te avela te arakhăla, čeačes phenau tumengă, kă sîles mai but baxtalimos latar, dă sar le îniavardeši thai înia, kai či xasaile sas.
14 Sa kadea, nai o kamimos tumară Daddehko kolehko anda le čeruri te xasaol iekh barem anda kadala çînoră.
O iertimos le atahadimatăngo.
15 Kana teo phral bezehardea pa tute, jea thai xatu lesa tu thai o korkoŕo. Te ašunela tu, lean parpale te phrales.
16 Ta, kana či ašunel tu, mai le tusa iekh or dui jene, anda ka orsavi orba te avel nikărdi po phendimos duie or trine dikhlitorengo.
17 Ta kana či kamel te ašunel lendar, phen les la Khăngăreakă: thai, kana či kamel te ašunel či la Khăngăreatar, te avel anda tute sar iekh kai či pateal thai sar khă tiditori lovengo.
18 Čeačes phenau tumengă, kă or so phandena pe phuw, avela phanglo i ando čeri; thai or so pîtărăna pe phuw, avela pîtărdo i ando čeri.
19 Mai phenau tumengă pale, kă, kana dui anda tumende thon pe phuw te mangăn khă buti orsavi, avela lengă dini Mîŕă Daddestar kai sî ande le čeruri.
20 Kă oče kai sî dui or trin tidine ando Anau Muŕo, sîm i Me ande lengo maškar.”
E pilda le robosti bimilako.
21 Atunčeara o Petro paši'lo paša Leste, thai phendea Lehkă: „Raia sodivar te ierti Mîŕă phrales kana bezexarăla angla mande? Ji ka eftavar?”
22 O Isus phendea lehkă: „Me či phenau tukă ji ka eftavar, ta ji ka eftavardeši po eftavar.
23 Anda kodea, o Thagarimos le čerurengo ameazăla khă thagaresa, kai kamblea te dinel pehkă robença.
24 Lea te kărăl o dindimos, thai andine lehkă iekhăs anglal, kai kamelas lehkă deši mii galbii.
25 Anda kă o nas les sosa te potinel, o stăpîno lehko mothodea te bitineles les, lehka romnea, lehkă šeaven, thai sa so sas les, thai te potinel o unjilimos.
26 O robo šudeape kai phuw thai rudisai lo, thai phendea: „Raia, mai mekh ma, thai potinaua tukă sa.”
27 O stăpîno le robohko kodolehko, kărdindoi lehkă mila lestar, dea les drom, thai iertisardea lehko unjilimos.
28 O robo kodoa, kana ankăsto avri, arakhlea iekh anda le jene lehkă la buteakă, kai sas lehkă unjile iekh šell franči. Thodea o vast pe leste, thai tidelas les koŕatar, phendindoi: „Potin mangă so san mangă unjile.”
29 Lehko ortako šudeape kai phuw, rudilales, thai phenelas: „Mai mekh ma, thai potinaua tukă.”
30 Ta o či kamblea, thai gălo thai šudea les ando beči, ji kana potinela lehkă o unjilimos.
31 Kana dikhle lehkă ortačea so kărdea, tristosaile but dătot, thai găline thai phendine pehkă stăpînohkă sa so sas.
32 Atunčeara o stăpîno akhardea peste le robos kodoles, thai phendea lehkă: „Rob čiorîna! Me iertisardem tukă sa teo unjilimos, anda kă rudisardean ma.
33 Barem či perălas te avel tu i tut mila te ortakostar, sar sasma man mila tutar?”
34 Thai o stăpîno xolea'lo thai dea les po vast le tinuitorengo, ji kana potinela sa so kamela lehkă.
35 Sa kadea kărăla i Muŕo Dadd andoa čeri, kana sakogodi anda tumende či iertina anda sa o illo pehkă prales.”
Cel mai mare în Împărăția Cerurilor
(Mc. 9:33-37Lc. 9:46-48)1 În ceasul acela, ucenicii s-au apropiat de Isus, zicând:
‒ Cine este, așadar, cel mai mare în Împărăția Cerurilor?
2 Isus a chemat un copilaș, l-a pus să stea în mijlocul lor 3 și le-a zis:
‒ Adevărat vă spun, dacă nu vă întoarceți și nu deveniți ca niște copilași, nicidecum nu veți intra în Împărăția Cerurilor! 4 Prin urmare, oricine se smerește precum acest copilaș, acela este cel mai mare în Împărăția Cerurilor. 5 Și oricine îl primește, în Numele Meu, pe un astfel de copilaș, pe Mine Mă primește.
Cauze de păcătuire
(Mc. 9:42-47Lc. 17:1-2)6 Dar dacă cineva îl face să păcătuiască pe vreunul dintre acești micuți care cred în Mine, ar fi mai de folos pentru el să i se atârne de gât o piatră mare de moară și să fie înecat în adâncul mării. 7 Vai de lumea aceasta , din cauza prilejurilor de păcătuire! Căci este inevitabil să nu vină prilejurile de păcătuire, dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire! 8 Dacă mâna sau piciorul tău te fac să păcătuiești, taie-le și aruncă-le! Este mai bine pentru tine să intri în viață schilod sau olog, decât să ai două mâini sau două picioare și să fii aruncat în focul veșnic! 9 Și dacă ochiul tău te face să păcătuiești, scoate-l și aruncă-l! Este mai bine pentru tine să intri în viață numai cu un ochi, decât să ai doi ochi și să fii aruncat în focul gheenei!
Pilda despre oaia rătăcită
(Lc. 15:4-7)10 Vedeți să nu cumva să-l disprețuiți pe vreunul dintre acești micuți, căci vă spun că îngerii lor din Ceruri văd întotdeauna fața Tatălui Meu Care este în Ceruri. 11 Căci Fiul Omului a venit să mântuiască ce era pierdut.
12 Ce părere aveți? Dacă unui om, care are o sută de oi, i se rătăcește una dintre ele, nu le lasă el oare pe celelalte nouăzeci și nouă pe munți și se duce s-o caute pe cea rătăcită? 13 Și dacă i se întâmplă să o găsească, adevărat vă spun că se bucură de ea mai mult decât de celelalte nouăzeci și nouă, care nu s-au rătăcit! 14 Tot astfel, voia Tatălui vostru din Ceruri este să nu piară vreunul dintre acești micuți.
Atitudinea față de cel ce păcătuiește
(Lc. 17:3)15 Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta, du-te și mustră-l doar între tine și el. Dacă te ascultă, l-ai câștigat pe fratele tău. 16 Dar dacă nu te ascultă, mai ia cu tine una sau două persoane , pentru ca „orice vorbă să fie bazată pe cuvântul a doi sau trei martori“ . 17 Dacă nici de ei nu va ține seamă, spune acest lucru bisericii. Dar dacă nici de biserică nu va ține seamă, atunci să fie pentru tine ca un păgân și ca un colector de taxe.
18 Adevărat vă spun că orice veți lega pe pământ, va fi legat în Cer și orice veți dezlega pe pământ, va fi dezlegat în Cer.
19 Din nou, adevărat vă spun că, dacă doi dintre voi se înțeleg pe pământ în privința oricărui lucru pe care doresc să-l ceară, le va fi dat de Tatăl Meu Care este în Ceruri. 20 Căci unde sunt adunați doi sau trei în Numele Meu, acolo, în mijlocul lor, sunt și Eu!
Pilda despre sclavul nemilostiv
(Lc. 17:4)21 Atunci Petru s-a apropiat și L-a întrebat:
‒ Doamne, de câte ori să-l iert pe fratele meu când va păcătui față de mine? Până la șapte ori?
22 Isus i-a zis:
‒ Eu nu-ți zic să-l ierți până la șapte ori, ci până la șaptezeci de ori câte șapte.
23 De aceea Împărăția Cerurilor se aseamănă cu un împărat care a vrut să-și încheie socotelile cu sclavii săi. 24 Când a început să facă socotelile, a fost adus la el unul care-i datora zece mii de talanți. 25 Dar fiindcă nu avea cu ce să plătească, stăpânul a poruncit să fie vândut el, soția lui, copiii lui și tot ce avea, pentru a fi plătită datoria .
26 Atunci sclavul, aruncându-se la pământ, i s-a închinat și a zis: „Mai ai răbdare cu mine și-ți voi plăti tot!“. 27 Stăpânului acelui sclav i s-a făcut milă de el, așa că l-a lăsat și i-a iertat datoria.
28 După ce a ieșit, sclavul acela l-a găsit pe unul dintre confrații lui care-i datora o sută de denari. El l-a înșfăcat și-l strângea de gât, zicând: „Plătește ce-mi datorezi!“.
29 Atunci confratele său, aruncându-se la pământ, l-a rugat și a zis: „Mai ai răbdare cu mine și-ți voi plăti“.
30 Dar el n-a vrut, ci s-a dus și l-a aruncat în închisoare până când avea să plătească datoria. 31 Când confrații lui au văzut cele întâmplate, s-au întristat foarte tare. Ei s-au dus și i-au povestit stăpânului lor tot ce se întâmplase.
32 Atunci stăpânul lui l-a chemat la el și i-a zis: „Sclav rău, eu ți-am iertat ție toată datoria aceea, pentru că m-ai rugat! 33 Nu trebuia oare să ai și tu milă de confratele tău, așa cum am avut eu milă de tine?“.
34 Stăpânul s-a mâniat și l-a dat pe mâna călăilor, până când avea să plătească toată datoria.
35 Tot așa vă va face și Tatăl Meu ceresc, dacă fiecare dintre voi nu-l iartă din inimă pe fratele său.