Poa dimos thai o rudimos.
1 Len sama te na pherăn tumaro bibezexalimos angla le manuši, kaste aven dikhline lendar; avervaresar, či avela tume potindimos katar o Dadd tumaro kai sî andel čerurea.
2 Tu, ta, kana des mila, na bašeau la šingasa angla tute, sar kărăn le bipateamne, andel khăngărea thai pel uliçi, kasteaven lăudime le manušendar. Čeačes phenau tumengă, kă line pehko potindimos.
3 Ta tu, kana des milla, te na jeanel e bičeači tiri so kărăl e čeači,
4 anda ka ti milostenia te avel kărdi ando garaimos; thai o Dadd tiro, kai dikhăl ando garaimos, potinela tukă.
5 Kana rudin tume, te na aven sar le atxaitorea, saven čeaileol le te rudin pe te bešen ande pînŕănde ande le khăngărea thai ande le kolçuri le uliçăngă, kaste aven dikhline le manušendar. Čeačes phenau tumengă, kă line pehko potindimos.
6 Ta tu, kana rudis tu, šutu ande tiri kămeruça, phandau tukă o udar, thai rudisao te Daddehkă, kai sî ando garaimos; thai teo Dadd, kai dikhăl ando garaimos, potinela tukă.
Amaro Dadd. O iertimos le bezexăngo.
7 Kana rudin tume, te na phenen sa kodola divanuri, sar kodola kai či patean, savengă fal pe lengă, kă kana mothon but divanuri, avena ašunde.
8 Te na amean sar lende; kă tumaro Dadd jeanel so trăbul tume, mai anglal kaste mangăn Lehkă tume.
9 Dikta sar trăbul te rudin tume:
„Amaro dadd kai san andel čeruri!
Sfinçol pe o Anau Tiro;
10 Avel o Thagarimos Tiro; kărdeol pe o kamimos Tiro, sar ando čeri i pe phuw.
11 Amaro manŕo kukoa sa le desăngo dea amengă les amengă ades;
12 thai iertisar amengă le bezexa amară, sar i ame iertisaras amară bezexalengă;
13 thai na nigăr ame ando zumaimos, ta skăpisar ame kata o jungalo. Kă Tiro sî o thagarimos thai e zor e lauda ando veako. Amin!
14 Kana iertin le manušengă lengă bezexa, i o Dadd tumaro andoa čeri iertila le bezexa tumară.
15 Ta kana či iertin le manušengă lengă bezexa, či o Dadd tumaro či iertila le bezexa tumară.
Poa posto.
16 Kana postin, te na len tumengă mui tristonome, sar le athaditorea, kai rimon pehko mui, kaste sîkaven le manušengă kă postin. Čeačes phenau tumengă, kă line pehko potindimos.
17 Ta tu, kana postis, makh teo šero, thai xalau teo mui,
18 kaste sîkaves kă postis na le manušengă, ta te Daddehkă, kai sî garado; thai o Dadd tiro, kai dikhăl ando garaimos, potinela tu.
Le čeače mandimata. O binaštimos te kandes ka dui stăpîia. Le griji thai le daraimata.
19 Na tiden tumengă mandimata pe phuw, kai xan le molii thai e rujina, thai kai xunaven le thai čiorăn le ăl čior;
20 ta tiden tumengă mandimata ando čeri, kai či xan le ăl molii thai rujina, thai kai le čior či xunaven le, thai čiorăn le.
21 Anda kă kai sî tumaro mandimos, oče avela i tumaro illo.
22 E iakh sî e duda le statosti. Kana ti iakh sî sastevesti, sa teo stato avela pherdo duda;
23 ta kana ti iakh sî jungali, sa teo stato avela pherdo tuneriko. Kadea kă, kana e duda kai sî ande tute sî tuneriko, sode dă baro trăbul te avel o tumeriko koadoa!
24 Khonikh našti kandel ka dui stăpîia. Kă čidabadikhăla iekhăs thai kamela le kolavrăs; or nikrăla ka iekh, thal kolavrăs na lel sama: Našti kanden le Devllehkă thai le Mamonahkă.
25 Anda kodea phenau tumengă: na grijon tume anda tumari čivava, dindoi tume godi so xana, or so pena; či anda tumaro stato, dindoi godi sosa xureavena tume. Ta nai e čivava mai but sar o xamos, thai o stato mai but sar o xureaimos?
26 Dikhăn kal čiriklea le čerehkă: on či thon ande phuw, či sečerin, thai či tiden khanči andel divarea; ta kadea o Dadd tumaro anda o čeri del le te xan. Ta či san tume mai but kuči sar lende?
27 Thai pale, kon anda tumende, orta kai kărăl pehkă grijiuri, daštil te thol khă kui ka pehko učimos?
28 Thai sostar grijorin tume koa xureaimos? Dikhăn bară samasa sar bareon lelulludea le krinohkă po kîmpo; on či na ambolden, čina či astarăn;
29 varesar sarar lende phenau tumengă kă či orta o Solomono, ande sa lesti slava, či xuredea pe sar iekh anda lende.
30 Kadea kă, kana kadea xureavel o Dell e čear poa kîmpo, kai adesea sî, ta texara avela šudii ando bou, či xureavela tume O but butimasa mai but tumen, xançî patiamnealelor?
31 Na grijon tume ta, phendindoi: „So xasa?” Or „So peasa?” Or „Sosa xureavasa ame?”
32 Anda kă sa kadala butea le Neamuri roden le. O Dadd tumaro andoa čeri jeanel kă trăbun tume.
33 Roden mai anglal o Thagarimos le Devllehko thai o bibezexalimos Lehko, thai sa kadala butea dena pe tumengă opral.
34 Na grijon tume le desăstar dă texara; kă o des dă texara grijola pe o korkoropestar. Arăsăl le desăs lehko năkazo.
Despre milostenie
1 Fiți atenți să nu vă îndepliniți dreptatea voastră înaintea oamenilor, ca să fiți văzuți de ei! Altfel, nu aveți nicio răsplată de la Tatăl vostru Care este în Ceruri!
2 Astfel dar, atunci când faci milostenie, nu suna din trâmbiță înaintea ta, cum fac ipocriții în sinagogi și pe străzi, ca să fie glorificați de oameni. Adevărat vă spun că își primesc din plin răsplata! 3 Tu însă, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta, 4 pentru ca milostenia ta sa fie făcută în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti.
Despre rugăciune
(Mc. 11:25-26Lc. 11:2-4)5 Atunci când vă rugați, să nu fiți ca ipocriții, căci lor le place să se roage stând în picioare în sinagogi și la colțurile străzilor, ca să fie văzuți de oameni. Adevărat vă spun că își primesc din plin răsplata! 6 Tu însă, când te rogi, intră în cămăruța ta, încuie ușa după tine și roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti. 7 Când vă rugați, să nu repetați la nesfârșit aceleași cuvinte, ca păgânii, care își închipuie că vor fi ascultați pentru vorbirea lor multă. 8 Voi să nu fiți ca ei, pentru că Tatăl vostru știe de ce anume aveți nevoie, mai înainte ca voi să-I cereți.
9 Iată deci cum trebuie să vă rugați:
«Tatăl nostru Care ești în Ceruri,
sfințească-se Numele Tău!
10 Vie Împărăția Ta,
facă-se voia Ta,
precum în Cer, așa și pe pământ!
11 Pâinea noastră, cea de toate zilele,
dă-ne-o nouă astăzi!
12 Și ne iartă nouă greșelile noastre,
precum și noi iertăm celor ce ne greșesc!
13 Și nu ne duce în ispită,
ci scapă-ne de cel rău!
Căci a Ta este Împărăția,
și puterea, și gloria, în veci. Amin!».
14 Căci, dacă le iertați oamenilor nelegiuirile, vi le va ierta și vouă Tatăl vostru Cel ceresc, 15 dar, dacă nu le iertați oamenilor nelegiuirile , nici Tatăl vostru nu vă va ierta nelegiuirile voastre.
Despre post
16 Atunci când postiți, nu vă arătați mohorâți ca ipocriții, căci ei își posomorăsc fețele ca să le arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun că își primesc din plin răsplata! 17 Tu însă, când postești, unge-ți capul și spală-ți fața, 18 ca să nu le arăți oamenilor că postești, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti.
Despre adevăratele comori
(Lc. 11:34-36Lc. 12:33-34Lc. 16:13)19 Nu vă adunați comori pe pământ, unde le distrug moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții, 20 ci adunați-vă comori în Cer, unde nici molia, nici rugina nu le distrug, și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură. 21 Căci acolo unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta.
22 Ochiul este candela trupului. Prin urmare, dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină, 23 dar dacă ochiul tău este rău, atunci tot trupul tău va fi plin de întuneric. Așadar, dacă lumina care este în tine este întuneric, mare este întunericul acesta !
24 Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni: căci ori îl va urî pe unul și-l va iubi pe celălalt, ori îi va fi devotat unuia și-l va disprețui pe celălalt. Nu puteți sluji și lui Dumnezeu și bogăției.
Despre îngrijorări
(Lc. 12:22-31)25 De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca sau ce veți bea, nici pentru trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. Oare nu este viața mai mult decât hrana, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea? 26 Uitați-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră și nici nu adună în hambare. Și totuși, Tatăl vostru Cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai prețioși decât ele? 27 Și apoi, cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la lungimea vieții lui?
28 Și de ce vă îngrijorați cu privire la îmbrăcăminte? Uitați-vă bine cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu muncesc, nici nu torc. 29 Și totuși, vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei! 30 Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, oare nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor? 31 Prin urmare, să nu vă îngrijorați, zicând: «Ce vom mânca?» sau «Ce vom bea?» sau «Cu ce ne vom îmbrăca?», 32 fiindcă toate aceste lucruri păgânii le caută. Căci Tatăl vostru ceresc știe că aveți nevoie de toate acestea. 33 Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, și vi se vor da și toate acestea. 34 Nu vă îngrijorați deci de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Îi este de ajuns zilei necazul ei.