E pilda le deše šeiabareandi.
1 Atunčeara o Thagarimos le čerurengo ameazăla deše šeiançabareança, kai lene pehkă kandele, thai ankăste angloa tărno.
2 Panji anda lende sas bixaraia, thai panji xaraia.
3 Kola bixaraia, kana line pehkă, kandele, či line pesa zetino;
4 ta kola le xaraia, andekhthan le kandelença, line pesa i zetino ande le pirea.
5 Anda kă o tărno či avelas, phandadile lengă iakha, thai saoră sute.
6 Po maškar la reateako, ašundi'lo khă mui: „Dikta o tărno, anklen angla leste!”
7 Atunčeara sal šeialebarea uštile thai lašarde pehkă kandele.
8 Kukola bixaraia phendine kukolengă le xaraiangă: „Den ame anda tumaro zetino, kă merăn amară kandele.”
9 Kola le xaraia dine le anglal: „Či; ta na varesar te na arăsăl ame či amengă thai či tumengă; ta mai mišto jean ka kukola kai bitinen zetino thai tinen tumengă.”
10 Ta kana jeanas on te tinen zetino, avileas o tărno: kukola kai sas gata, šutine pe lesa ande odaia le abeaosti, thai phandadi'lo udar.
11 Mai palal, avile i le kolaver šeiabarea, thai phendine.” Raia, Raia, pîtăr amengă!”
12 Ta o, čeačio phendimos, phendea lengă: „Čeačes phenau tumengă kă či prinjeanau tume!”
13 Ta ajukărăn, kă či jeanen o des, či o čeaso ande sao avela o Šeau le manušehko.
E pilda le telearença.
14 Atunčeara o Thagarimos le čerurengo ameazăla khă manušesa, kai, kana sas te telearăl ande aver čem, akhardea pehkă robebn, thai dea le pehko mandimos sa.
15 Iekhăhkă dea les panji telearea, avrăhkă dui, thai avrăhkă iekh: sakoiekhăhkă pala lesti zor; thai teleardea.
16 Iekhatar, kukoa kai leasas panji telearea, gălo, thodea le ando bitindimos, thai lea pala lende aver panji telearea.
17 Sa kadea, i kukoa kai leasas dui telearea, lea i o aver dui pala lende.
18 Kukoa kai či leasas numai khă teleari, gălo ta kărdea khă groapa ande phuw thai garadea oče le love pehkă stăpînohkă.
19 Pala but čiro, o stăpîno le robengă kodolengă amboldi'lo thai manglea lengă o dindimos.
20 Kukoa kai leasas panji telearea, avilo, andea ver panji telearea, thai phendea: „Raia, dean ma panji telearea; dikta kă mai lem lença aver panji telearea.”
21 Lehko stăpîno phendea lehkă: „Mišto, robona lašea thai pateaimahko; sanas pateaimahko ande xançî butea, thoaua tu pa but butea, šutu ando baxtalimos te stăpînohko.”
22 Kukoa kai leasas dui telearea, avilo i o, thai phendea: „Raia, dean ma dui telearea, dikta kă mai lem lença aver dui telearea.”
23 Lehko stăpîno phendea lehkă: „Mišto, robona lašea thai pateaimahko; sanas pateaimahko ande xançî butea, thoaua tu pa but butea, šu tu ando baxtalimos te stăpînohko.”
24 Kukoa kai leasas numai khă teleari, avilo i o, thai phendea: „Raia, jeanglem kă san khă manuši xîpalo, kai tides katar či thodean ande phuw, thai tides katar či bravalleardean:
25 sas mangă dar, thai gălem ta garadem teo teleari ande phuw, dikta so sî tiro!”
26 O stăpîno lehko dea les anglal: „Robo čior thai khandino! Jeanglean kă tidau katar či thodem ande phuw, thai tidau katar či bravalleardem;
27 kadea kă sas musai te des mîŕă love kal zarafea thai, ka muŕo avimos, me sahkă lau mangă parpale kamătasa so sas muŕo!
28 Len lehko teleari thai den les kukolehkă kai sî les deši telearea.
29 Anda kă kukolehkă kai sî les, mai dela pe lehkă, thai avela les butimos; ta kukoles kai nai les, lela pe lehkă i so avela les!
30 Ta le robos kodoles le khančesko, šuden les ando tuneriko dă avreal: oče avela o roimos thai o dandalimos le danddengo.
E kris le avimastii.
31 „Kana avela o Šeau le manušehko ande Pesti slava, sa le sfinçănça înjerença, bešela po skamin le raimahko Pehka slavako.
32 Sa le neamuri avena tidine angla Leste. O ulavelale unen katar aver sar ulavel o bakreari le bakrean le busneandar;
33 thai thola le bakrean ande čeačirig, ta le busnean ande bičeačirig Lesti.
34 Atunčeara o Thagar phenela kolengă anda e čeačirig Lesti: „Aven dinedumadămišto Mîŕă Daddehkă ta len o mandimos le Thagarimahko, kai sas tumengă lašardo kata o kărimos la lumeako.
35 Kă sîmas bokhalo, thai dean Ma ta xalem; sas Mangă truši, thai dean Ma ta pilem; sîmas străino, thai primisardean Ma;
36 sîmas nango, thai xureadean Ma; sîmas nasfalo, thai avilean Mande te dikhăn Ma; sîmas phandado, thai avilean Mandar.”
37 Atunčeara kukola le bibezexale dena les anglal: „Raia, kana dikhleam Tu ame bokhalo, thai deam Tu te xas? Or kana dikhleam Tu ame trušalo, thai deam Tu ta pilean?
38 Kana dikhleam Tu ame străino, thai primisardeam Tu? Or nango, thai xureadeam Tu?
39 Kana dikhleam Tu ame nasfalo or ando phandaimos, thai avileam Tutar?”
40 Čeačio phendimos, o Thagar phenela lengă: „Čeačes phenau tumengă, kă orsodivar kărdean kadala butea iekhăhkă anda kadala but biînsămnome phral Mîŕă, Mangă kărdean mangă le.”
41 Pala kodea phenela kolengă anda Lesti bičeačirig: „Jeantar Mandar dinearman, ande iag e vešniko, kai sas lašardi le bengăhkă thai lehkă înjerengă!
42 Kă sîmas bokhalo, thai či dean Ma ta xalem; sas Mangă truši, thai či dean Ma ta pilem; sîmas străino, thai či primisardean Ma;
43 sîmas nango, thai či xureadean Ma; sîmas nasfalo, thai či avilean Mande te dikhăn Ma; sîmas phandado, thai či avilean Mandar.”
44 Atunčeara phenena Lehkă i on: „Raia, kana dikhleam Tu ame bokhalo or avindoi Tukă truši, or străino, or nango, or nasfalo, or ando phandaimos, thai či kandeam Tukă?”
45 Thai O, dela le anglal thai phenela lengă: „Čeačes phenau tumengă, kă orsodivar či kărdean kadala butea iekhăhkă anda kadala but biînsămnome phral Mîŕă, Mangă či kărdean mangă le.”
46 Thai kadala jeana ando došaimos o vešniko, ta kukola le bibezexale jeana ande čivava e vešniko.”
Pilda celor zece fecioare
1 Atunci, Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare care și-au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui. 2 Cinci dintre ele erau nesăbuite, iar cinci erau înțelepte. 3 Cele nesăbuite nu au luat cu ele și ulei atunci când și-au luat candelele, 4 dar cele înțelepte, alături de candele, au luat cu ele și ulei în vase. 5 Mirele întârzia, astfel că ele au ațipit toate și au adormit.
6 La miezul nopții a răsunat un strigăt: „Iată mirele! Ieșiți-i în întâmpinare!“. 7 Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat și și-au pregătit candelele. 8 Cele nesăbuite le-au zis celor înțelepte: „Dați-ne și nouă din uleiul vostru, pentru că ni se sting candelele!“. 9 Dar cele înțelepte au răspuns, zicând: „Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă! Duceți-vă, mai degrabă, la cei ce vând ulei și cumpărați-vă!“.
10 În timp ce se duceau să cumpere ulei , a venit mirele. Cele ce erau pregătite au intrat la nuntă împreună cu el, iar ușa a fost închisă. 11 Mai târziu au venit și celelalte fecioare și au zis: „Doamne, Doamne, deschide-ne!“. 12 Dar el, răspunzând, a zis: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc“.
13 Prin urmare, vegheați! Căci nu știți nici ziua, nici ora când vine Fiul Omului.
Pilda talanților
(Lc. 19:12-27)14 Căci va fi ca atunci când un om, urmând să plece într-o călătorie, și-a chemat sclavii și le-a încredințat averile lui. 15 Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, iar altuia unul, fiecăruia după puterea lui; apoi a plecat. Imediat, 16 cel ce primise cinci talanți s-a dus și a făcut negustorie cu ei și a câștigat alți cinci. 17 Tot așa, cel ce primise doi a câștigat și el alți doi. 18 Dar cel ce primise unul s-a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns acolo argintul stăpânului său.
19 După mult timp, stăpânul acelor sclavi a venit și a început să-și încheie socotelile cu ei. 20 Cel ce primise cinci talanți s-a apropiat și a adus încă cinci talanți, zicând: „Stăpâne, mi-ai încredințat cinci talanți. Iată, am mai câștigat încă cinci!“. 21 Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!“.
22 S-a apropiat apoi și cel ce primise doi talanți și a zis: „Stăpâne, mi-ai încredințat doi talanți. Iată, am mai câștigat doi!“. 23 Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!“.
24 S-a apropiat și cel ce primise un talant și a zis: „Stăpâne, am știut că ești un om aspru, care seceri de unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat, 25 așa că mi-a fost teamă și m-am dus să-ți ascund talantul în pământ. Iată aici talantul tău!“. 26 Stăpânul lui, răspunzând, i-a zis: „Sclav rău și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat și că adun de unde n-am împrăștiat? 27 Atunci trebuia ca tu să-mi fi dat arginții la bancheri, pentru ca, la întoarcere, să primesc cu dobândă ceea ce era al meu.
28 Așadar, luați-i talantul și dați-i-l celui ce are zece talanți. 29 Căci celui ce are i se va da și va avea din belșug, însă de la cel ce n-are se va lua chiar și ce are. 30 Iar pe sclavul acela nefolositor, alungați-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!“.
Judecata finală
31 Când Fiul Omului va veni în gloria Sa, împreună cu toți îngerii, atunci El Se va așeza pe tronul gloriei Sale 32 și toate națiunile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărți pe unii de alții, așa cum desparte păstorul oile de capre 33 și va pune oile să stea la dreapta Lui, iar caprele la stânga.
34 Apoi Împăratul le va zice celor din dreapta Lui: „Veniți, binecuvântații Tatălui Meu! Moșteniți Împărăția care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii! 35 Căci Mi-a fost foame și Mi-ați dat să mănânc, Mi-a fost sete și Mi-ați dat să beau, am fost străin și M-ați primit între voi, 36 am fost gol și M-ați îmbrăcat, am fost bolnav și M-ați vizitat, am fost în închisoare și ați venit la Mine“.
37 Atunci cei drepți Îi vor răspunde, zicând: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând și Ți-am dat să mănânci, sau însetat și Ți-am dat să bei? 38 Când Te-am văzut noi străin și Te-am primit între noi, sau gol și Te-am îmbrăcat? 39 Și când Te-am văzut noi bolnav sau în închisoare și am venit la Tine?“.
40 Iar Împăratul, răspunzând, le va zice: „Adevărat vă spun că, întrucât ați făcut așa unuia dintre acești frați ai Mei cei mai neînsemnați, Mie Mi-ați făcut!“.
41 Apoi le va zice celor din stânga: „Plecați de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care a fost pregătit pentru diavolul și pentru îngerii lui! 42 Căci Mi-a fost foame și nu Mi-ați dat să mănânc, Mi-a fost sete și nu Mi-ați dat să beau, 43 am fost străin și nu M-ați primit între voi, am fost gol și nu M-ați îmbrăcat, am fost bolnav și în închisoare și nu M-ați vizitat!“.
44 Atunci și ei vor răspunde, zicând: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în închisoare și nu Ți-am slujit?“.
45 Atunci El le va răspunde, zicând: „Adevărat vă spun că, întrucât n-ați făcut așa unuia dintre cei mai neînsemnați dintre aceștia, Mie nu Mi-ați făcut!“.
46 Și aceștia vor merge în pedeapsa veșnică, iar cei drepți vor merge în viața veșnică.