O Isus sî nigărdo koa Pilato.
1 Kana kărdilo des, sa le raša le mai bară thai le phură le nordohkă dine pe duma andoa Isus, sar te mudarăn Les.
2 Pala so phangle Les, nigărde Les thai dine Les ando vast le guvernatorehko le Pilatohko andoa Ponto.
O kăimos thai o mullimos le Iudahko.
3 Atunčeara o Iuda, o bitinditorii, kana dikhlea kă o Isus sas krisînime mullimahko, kăisai'lo, nigărdea parpale ăl treanda bišarea, deale ăl rašangă le mai bară thai le phurăngă,
4 thai phendea: „Bezexardem, kă bitindem rat bidošalo. „So falamengă amengă?” phendine lehkă on. „Ti buti.”
5 O Iuda šudea le bišarea ando Templo, thai gălo ta ambladea pe.
6 Le rašea le mai bară tidine le bišarea, thai phende: „Nai mišto te thoas le ando mandimos le Templohko, anda kă sî potindimos ratehko.”
7 Thai pala so dinepe duma, tindine le lovença kodolença „E phuw le phuwearăsti,” sar than andoa prahomos le străinengo.
8 Dikta anda sosote e phuw kodea sas dini anau ji ando des dă adesara: „E phuw le ratesti.”
9 Atunčera pherdilea so sas vestime anda o prooroko o Ieremia, kai phenel: „line le treanda bišarea, o potindimos kolehko le potindimahko, saves potindine les iekh anda le šeave le Israelohkă;
10 thai dine le pe Phuw le phuwearăsti, pala sar mothodeasas o Rai.”
O Isus angla o Pilat.
11 O Isus sas andino angloa guvernatorii. O guvernatorii pušlea Les: „San Tu o Thagar le Iudeiengo?” „E”, dea les anglal o Isus, „sîm.”
12 Ta na dea anglal khanči ka o došalimos le raša le mai bară thai le phurăngo.
13 Atunčeara o Pilat phendea Lehkă: „Či ašunes sode buteandar došaven tu on?”
14 O Isus či dea les anglal či khă orba, kadea kă mirilas pe but dăsa o guvernatorii.
O zuralimos le phendimahko koa mullimos.
15 Ande sako prazniko la Patradeako, o guvernatorii sas les o năravo te mekăl avri le norodohkă khă phandades, sao kamenas les on.
16 Atunčeara sas le khă phandado but prinjeando, kai bušolas Baraba.
17 Kana sas tidine andekhthan, o Pilat phendea lengă: „Saven kamen te dau les avri? Le Barabas or le Isusos, kai bušol Kristoso?”
18 Kă jeanelas kă bidošako dinesas le Isusos ande lehkă vast.
19 Sar bešelas o Pilat pe pehko skamin la krisako, lesti romni trdea te phenen lehkă: „Te na avel tu khanči kărimasa le bibezexalesa kadalesa; kă ades mudardilem but ando suno anda leste.”
20 Le raša le mai bară thai le phură dine duma le noroadença te mangăn le Barabas, ta le Isusos te mudarăn Les.
21 O dregătorii lea o divano, thai phendea: Saves anda lidui kamen te dau les tumengă avri?” „Le Barabas”, dine anglal on.
22 O Pilat phendea lengă: „Ta so te kărau le Isusosa, kai bušol o Kristoso?” „Te avel mardo po trušul!”
23 O guvernatorii phendea lengă: „Ta so nasul kărdea?” On line te çîpin i mai zurales „Te avel mardo po trušul!”
24 Kana dikhlea o Pilat kă či arăsăl khanči, thai kărdeol pe mai but mui, lea pai, thai xaladea pehkă vast angloa norodo, thai phendea: „Me sîm bidošako andoa rat le bibezehalehko kadalehko. E buti tumari!”
25 Thai soa norodo dea anglal: „O rat Lehko te avel pa amende thai pa amară šeave.”
Le prasaimata le kătanengă.
26 Atunčeara o Pilat dea lengă drom le Barabas; ta le Isusos, pala so thodea te marăn Les le ŕaiança, dea Les ande lengă vast, kaste avel mardo po trušul.
27 Le kătanea le guvernatorehkă nigărde le Isusos ando pretorio, thai tidine angla Leste sa e čeata le kătănendi.
28 Nandearde Les lehkă çoalendar, thai xureade Les kha raxameasa lolleasa.
29 Akhuvde khă kununa andal kanŕă, savi thode Lehkăla po šero, thai thodine Lehkă khă trestia ando vast o čeačio. Pala kodea denas čeanga angla Leste marănas pehkă khălimos Lestar, thai phenenas: „Mekasame anagla tute, Thagarina le Iudeuengo!”
30 Thai čiungardenas pe Leste, thai lenas e trăstia thai marănas Les ando šero.
31 Pala so marde pehkă khălimos Lestar, nandearde Les la raxameatar la lolleatar, thai xureadine Les Pehkă çoalença, thai nigărde Les te marăn Les po trušul.
O mardimos po trušul.
32 Kana anklenas avri anda e četatea, arakhline khă manuši andal Čirene kai bušolas Simon, thai thodine les zorasa te nigrăl o trušul le Isusohko.
33 Kana arăsle andekh than kai bušolas Golgota, kai fal: „O than le šerăhko”,
34 Dine Les te pel moll xamime fieareasa; ta, kana zumadea či kamblea te pel.
35 Pala so marde Les po trušul, xulade Lerhkă çoale maškar lende, çîrdindoi kai bax, anda kaste pherdeolpe so sas vestime andao prooroko, kai phenel: „Xulade pehkă Mîŕă çoale maškar lende, thai anda Muŕo gad çîrdine koa bax.”
36 Pala kodea bešle tele, thai arakhăna Les.
37 Thai ramosarde Lehkă opral poa šero e doši: Kadoa sî o Isus, o Thagar le Iudeiengo.”
38 Andekhthan Lesa, sas mardine po trušul i dui čior: iekh ande čeačirig thai o kolaver ande bičečirig Lesti.
Le prasaimata le nakhaitorengă.
39 Le nakhaitorea prasana Les thai denas andoa šero,
40 thai phenenas: „Tu, kai peraves o Templo, thai vazdes les ando than ande trin des, skăpisar Tu Tut akana! Kana san o Šeau le Devllehko, uli tele poa trušul!”
41 Le rašea le mai bară, andekhthan le zakunarença thai le phurănça, prasana Les, thai phenenas:
42 „Avrăn skăpisardea le ta Pes našti skăpilpe! Kana să o Thagar le Israelohko, te ulel akana poa trušul, thai pateasa ande Leste!
43 Pateaiape ando Dell: te skăpil Les akana o Dell, kana kamel Les! Kă phendea: „Me sîm o Šeau le Devllehko!”
44 Le čior kai sas mardine po trušul andekhthan Lesa, šudenas Lehkă sa kodola divanuri prasaimatahkă.
O tuneriko.
45 Kata o čeaso le šovengo ji koa čeaso le îniango kărdilo khă tuneriko pa soa čem.
46 Thai koa čeaso le îniango, O Isus çîpisardea muiesa zurales: „Eli, Eli, Lama Sabaktani?” avela: „Devlla Muŕo, Devla Muro, anda soste meklean Ma?”
47 Unii anda kukola kai bešenas oče, kana ašundine kadala orbe, phendine: „„Del mui po Ilia!”
48 Thai andakhdata, iekh anda lende prastaia ta lea khă bureto, kovleardea les šutesa, thodea les ande khă trestia, thai dea Les te pel,
49 Ta le kolaver phenenas: „Mekh, te dikas te avela o Ilia te skăpil Les.”
50 O Isus çîpisardea pale le muiesa zurales, thai dea Pehko duxo.
O pohtan
andoa Templo šindeol pe.
51 Thai andakhdata o poxtan andoa Templo šindi'lo ande donde, dă opral ji tele e phuw isdraia, le kotora le baŕăbarăhkă pîtărdile,
52 le mormînturi pîtărdile thai but staturi le sfinçăngă kai mullesas, uštile.
53 On ankăste anda le gropi, pala Lehko juvindimos, šute pe ande sfînto četatea, thai sîkadile butengă.
54 O sutašo, thai kukola kai arakhănas le Isusos andekthan lesa, kana dikhline o isdraimos la phuweako thai kukola so kărdile, daraile but zurales, thai phendine: „Čeačimasa kadoa sas o Šeau le Devllehko!”
55 Oče sas i but juwlea, kai dikhănas dă dural; on avileasa pala o Isus anda e Galilea, kaste kanden Lehkă.
56 Maškar lende sas e Maria Magdalina, e Maria, e dei le Iakovosti thai le Iosesti, thai e dei le šeavendi le Zebedeiohkă.
O praxomos le Isusohko.
57 Karing e reat, avilo khă manuši bravalo anda e Arimatea, kai bušolas Iosif, sao sas i o jeno le Isusohko.
58 O gălo koa Pilato, thai manglea o stato le Isusohko. O Pilat mothodea te den lehkă les.
59 O Iosif lea o stato, pateardeales andekh poxtan neo inohko,
60 thai thodeales andekh mormînto neo orta lehko, kai xunadeasas les ando kotorlebaŕăbarăhko. Pala kodea spidea khă bar baro koa udar le mormîntohko thai gălotar.
61 E Maria Magdalina thai e kolaver Maria sas oče, thai bešenas angloa mormînto.
E pečetluirea le mormîntosti.
62 O duito des kai avel pala o des le Lašarimahko, le rašea le mai bară thai le Fariseia, găline andekhthan koa Pilato,
63 thai phende lehkă: „Raia, andeam amengă godi kă o athaitorii kodoa, kana sas ande čivava, phendea: „Pala trin des ušteaua.”
64 Ta motho koa mormînto te avel arakhado mišto ji ando trito des, ka na varesar te aven le jene Lehkă reate te čiorăn Lehko stato, thai te phenen le norodohkă: „Ušti'lo andal mulle!” Atunčeara o arthaimos kadoa mai palal sahkă avel mai nasul sar kukoa dă anglal.”
65 O Pilat phendea lengă: „Sî tume khă straja; jean ta arakhăn sar daštin.”
66 On găletar, thai zurearde o mormînto, pečetluisardindoi o bar thai thodindoi straja.”
Liderii religioși decid să-L condamne pe Isus
(Mc. 15:1Lc. 23:1Ioan 18:28-32)1 Când s-a făcut dimineață, toți conducătorii preoților și bătrânii poporului s-au sfătuit împotriva lui Isus, ca să-L condamne la moarte. 2 Apoi, după ce L-au legat, L-au dus și L-au dat pe mâna lui Pilat, guvernatorul.
Iuda se spânzură
(F.A. 1:16-20)3 Atunci lui Iuda, trădătorul, când a văzut că Isus a fost condamnat, i-a părut rău și a dus înapoi cei treizeci de arginți la conducătorii preoților și la bătrâni, 4 zicând:
‒ Am păcătuit, căci am trădat sânge nevinovat!
Ei i-au răspuns:
‒ Ce ne pasă nouă? Treaba ta!
5 Iuda a aruncat arginții în Templu și a plecat. Apoi s-a dus și s-a spânzurat.
6 Conducătorii preoților au luat arginții și au zis: „Nu este voie să fie puși în vistierie, pentru că sunt preț de sânge“. 7 Și, după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu ei terenul olarului, ca loc de înmormântare pentru străini. 8 Iată de ce terenul acela a fost numit „Terenul Sângelui“ până în ziua de azi. 9 Atunci s-a împlinit ceea ce a fost spus prin profetul Ieremia, care zice:
„Au luat cei treizeci de arginți,
prețul Celui prețuit,
la care l-au prețuit unii dintre fiii lui Israel,
10 și i-au dat pe terenul olarului,
așa cum mi-a poruncit Domnul“ .
Isus înaintea lui Pilat
(Mc. 15:2-5Lc. 23:2-5Ioan 18:29-38)11 Isus a fost adus deci înaintea guvernatorului.
Guvernatorul L-a întrebat, zicând:
‒ Ești Tu Împăratul iudeilor?
Isus a zis:
‒ Tu o spui!
12 Dar când a fost acuzat de conducătorii preoților și de bătrâni, n-a răspuns nimic.
13 Atunci Pilat I-a zis:
‒ Nu auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?
14 Dar Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, astfel că guvernatorul era foarte uimit.
Condamnarea lui Isus
(Mc. 15:6-15Lc. 23:13-25Ioan 18:39–19:16)15 Guvernatorul obișnuia ca la fiecare sărbătoare să elibereze mulțimii un deținut pe care-l voiau ei. 16 La acea vreme aveau un deținut vestit, numit Isus Barabba.
17 Așadar, după ce s-a adunat mulțimea, Pilat i-a întrebat:
‒ Pe cine vreți să vi-l eliberez, pe Isus Barabba sau pe Isus, Cel numit Cristos?
18 Căci știa că din invidie Îl dăduseră pe mâna lui.
19 În timp ce stătea pe scaunul de judecată, soția lui a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic de-a face cu Acel Om drept, pentru că azi am suferit mult în vis din cauza Lui!“.
20 Dar conducătorii preoților și bătrânii au convins mulțimile să-l ceară pe Barabba, iar Isus să fie omorât.
21 Guvernatorul a răspuns, zicându-le:
‒ Pe care dintre aceștia doi vreți să vi-l eliberez?
Ei au zis:
‒ Pe Barabba!
22 Pilat a zis:
‒ Și atunci ce să fac cu Isus, numit Cristos?
Ei au răspuns cu toții:
‒ Să fie răstignit!
23 El i-a întrebat:
‒ Dar ce rău a făcut?
Însă ei strigau și mai tare:
‒ Să fie răstignit!
24 Când a văzut Pilat că nu ajunge nicăieri, ci că mai degrabă se face tulburare, a luat apă și s-a spălat pe mâini înaintea mulțimii, zicând:
‒ Eu sunt nevinovat de sângele Acestui Om! Treaba voastră!
25 Și tot poporul, răspunzând, i-a zis:
‒ Sângele Lui să fie peste noi și peste copiii noștri!
26 Atunci le-a eliberat pe Barabba, iar pe Isus, după ce a pus să-L biciuiască, L-a dat să fie răstignit.
Isus, batjocorit de soldați
(Mc. 15:16-20Ioan 19:2-3)27 Atunci soldații guvernatorului L-au adus pe Isus în pretoriu și au adunat în jurul Lui toată cohorta. 28 L-au dezbrăcat și au pus pe El o mantie roșie, 29 au împletit o coroană de spini, I-au așezat-o pe cap, I-au pus o trestie în mâna dreaptă și apoi au îngenuncheat înaintea Lui și și-au bătut joc de El, zicând: „Plecăciune, Împărate al iudeilor!“. 30 Ei Îl scuipau, Îi luau trestia și-L loveau peste cap. 31 După ce și-au bătut joc de El astfel, L-au dezbrăcat de mantie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus să-L răstignească.
Răstignirea
(Mc. 15:21-32Lc. 23:26-43Ioan 19:17-24)32 Când au ieșit, au găsit un om din Cirena, pe nume Simon, și l-au obligat pe acesta să ducă crucea lui Isus. 33 Când au ajuns la locul numit Golgota, căruia i se mai zice și „Locul Craniului“ , 34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar când l-a gustat, n-a vrut să-l bea.
35 După ce L-au răstignit, și-au împărțit hainele Lui între ei, trăgând la sorți pentru ele, ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profet: „Și-au împărțit hainele Mele între ei și au tras la sorți pentru cămașa Mea“ . 36 Apoi s-au așezat jos și Îl păzeau acolo. 37 Îi puseseră deasupra capului acuzația pe care era scris:
„Acesta este Isus, Împăratul iudeilor“.38 Tot atunci au fost răstigniți împreună cu El doi răsculați, unul la dreapta, iar altul la stânga Lui .
39 Cei ce treceau pe acolo blasfemiau împotriva Lui, dădeau din cap 40 și ziceau: „Tu, Cel Care dărâmi Templul și-l reconstruiești în trei zile, salvează-Te pe Tine Însuți! Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, dă-Te jos de pe cruce!“.
41 Tot astfel și conducătorii preoților, împreună cu cărturarii și bătrânii, Îl batjocoreau, zicând: 42 „Pe alții i-a salvat, dar pe Sine Însuși nu Se poate salva! Doar este Împăratul lui Israel! Să Se coboare acum de pe cruce și vom crede în El! 43 S-a încrezut în Dumnezeu; să-L scape acum Dumnezeu, dacă vrea! Căci a zis: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!»“. 44 La fel Îl insultau și răsculații care erau răstigniți împreună cu El.
Moartea lui Isus
(Mc. 15:33-41Lc. 23:44-49Ioan 19:28-37)45 De la ceasul al șaselea și până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată țara. 46 Cam pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare, zicând: „Eli, Eli, lema sabactani?“, care înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?“.
47 Unii dintre cei ce stăteau acolo L-au auzit și au zis: „Acest Om îl strigă pe Ilie!“.
48 Imediat unul dintre ei a alergat și a luat un burete, l-a umplut cu oțet de vin, l-a pus într-o trestie și I l-a dat să-l bea. 49 Dar ceilalți ziceau: „Lasă să vedem dacă vine Ilie să-L salveze!“.
50 Isus a strigat din nou cu glas tare și apoi Și-a dat duhul.
51 Și iată că draperia Templului s-a rupt în două, de sus până jos; pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților adormiți au fost înviate. 53 Ei au ieșit din morminte, după învierea Lui, au intrat în Cetatea Sfântă și li s-au arătat multora.
54 Centurionul și cei ce-L păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul și cele întâmplate, s-au înspăimântat foarte tare și au zis: „Într-adevăr Acesta era Fiul lui Dumnezeu!“.
55 Acolo mai erau și multe femei care priveau de departe, cele care Îl urmaseră pe Isus din Galileea și Îi slujiseră. 56 Printre ele erau Maria Magdalena, Maria – mama lui Iacov și a lui Iosif – și mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
(Mc. 15:42-47Lc. 23:50-56Ioan 19:38-42)57 Când s-a făcut seară, a venit un om bogat din Arimateea, pe nume Iosif, care devenise și el ucenic al lui Isus. 58 Acesta s-a dus la Pilat și i-a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să-i fie dat. 59 Iosif a luat trupul, L-a înfășurat într-o pânză de in curată 60 și L-a pus în propriul său mormânt nou, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la intrarea mormântului și a plecat. 61 Maria Magdalena și cealaltă Maria erau și ele acolo, șezând înaintea mormântului.
Mormântul este păzit
62 A doua zi, cea de după Ziua Pregătirii, conducătorii preoților și fariseii s-au adunat la Pilat 63 și i-au zis:
‒ Stăpâne, ne-am amintit că înșelătorul acela, în timp ce trăia, a zis: „După trei zile voi învia!“. 64 Așadar, poruncește ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină noaptea și să-L fure, apoi să spună poporului: „A fost înviat dintre cei morți!“. Atunci această înșelăciune din urmă ar fi mai rea decât prima!
65 Pilat le-a răspuns:
‒ Aveți o gardă. Duceți-vă și întăriți-l cum știți!
66 Ei s-au dus împreună cu garda și au întărit mormântul, sigilând piatra.