Pa le krisa zurale. E beli thai o sulum. Le butea le sfinçome.
1 Na krisânin, kaste na aven krisînime.
2 Kă savea krisasa krisînin, avena krisînime; thai savea măsurasa măsurina, măsurila pe tumengă.
3 Sostar dikhăs tu o sulum anda e iakh te phralesti, thai či dikhăs lino samasa kai beli anda ti iakh?…
4 Or, sar phenes te phralehkă: „Mekhma te ankalavau o sulum anda ti iakh, kana oče, tu sî tu khă beli ande tiri.
5 Athaitorina, ankalau mai anglal e beli anda ti iakh, thai atunčeara dikhăsa mišto te ankalaves o sulum anda e iakh te phralesti.
6 Te na den le juklengă le butea le sfinçome, thai te na šuden le mărgăritarea tumară angla le bale, ta na varesar te ušteaven le andel pînŕă, thai te ambolden pe te phagăn tume.
O bešlimos ando rudimos.
7 Mangăn, thai dela pe tumengă; roden thai arakhăna; marăn, thai pîtărdeola pe tumengă.
8 Kă or kon mangăl, lel; kon rodel, arakhăl; thai kukoa kai marăl, pîtărdeol pe lehkă.
9 Kon sî o manuši kodoa maškar tumende, kai, kana lehko šeau mangăl khă manŕo, te del les khă baŕ?
10 Or, kana mangăl khă mašo, te del les khă sap?
11 Ta, kana tume, kai san jungale, jeanen te den pativa laše tumară šeavengă, sodença mai but o Dadd tumaro, kai sî andel čeruri, dela butea laše kolengă kai mangăn Lestar?
12 Sa so kamen te kărăn tumengă le manuši, kărăn lengă i tume sa kadea; kă ande kadea sî astardi e Kris thai le Prooročimata.
O udar o tang.
13 Šon tume po udar o tang. Kă bufli sî e poarta, buflo sî o drom kai nigrăl koa xasarimos, thai but sî kukola kai jean pe leste.
14 Ta tang sî e poarta, tang sî o drom kai nigrăl kai čivava, thai xançî si kukola kai arakhăn les.
Le prooročea le xoxamne.
15 Arakhăn tume anda le prooročea le xoxamne. On aven tumende xureade ande le çoale bakreangă, ta andral sî varesar ruw kai čiorăn.
16 Prinjeanena le pala le roduri lengă. Tiden le manuši drakha anda le kanŕă, or smoichine anda le kanŕă?
17 Sa kadea, or sao kašt lašo kărăl roduri laše, ta o kašt o bilašo kărăl roduri bilaše.
18 O kašt o lašo či kărăl roduri bilaše, či o kašt o bilašo či kărăl roduri laše.
19 Orsao kašt, kai či kărăl roduri laše, sî šindino thai šudino ande iag.
20 Kadea kă pala le roduri lengă prinjeanena le.
O khăr vazdino po kotorlebaŕbarăhko.
21 Na orkon phenel Mangă: „Raia, Raia!” šola pe ando Thagarimos le čerurengo, ta kukoa kai kărăl o kamimos Mîŕă Daddehko kai sî ande le čeruri.
22 But phenena Mangă ando des kodoa: „Raia, Raia! Či prooročisardeam ame ando Anau Tiro? Či ankaladeam ame beng ande Teo Anau? Thai či kărdeam ame but minunea ande Teo Anau?”
23 Atunčeara phenaua lengă ujes: „Čiăkhdata či prinjeandem tume; dureon Mandar, tume kai kărăn buti bilakrisako.”
24 Anda kodea, orkon ašunel kadala divanuri Mîŕă, thai kărăle, ameaua les khă manušesa krisasa, kai vazdea pehkă o khăr po kotorlebaŕăbarăhko.
25 Dea o brîšind, aviline le paia, phurde le bravallea thai marde ando khăr kodoa, ta o či pelo tele, anda kă sas les e temelia po kotorlebaŕăbarăhko.
26 Ta orkon ašunel kadala divanuri Mîŕă, thai či kărăle, avela amino khă manušesa bikrisako, kai vazdea pehkă o khăr pe tišai.
27 Dea o brîčind, avile ăl paia, phurdine le bravallea thai maladea ando khăr kodoa: o pelo tele, thai o pelimos sas lehkă baro.”
28 Pala so isprăvisardea o Isus le divanuri kadala, le manuši ašile mirime anda Lehko sîkaimos;
29 kă O sîkavelas le sar iekh kai sas les zor, na sar sîkavenas le lengă sîkaditorea.
Paiul și bârna
(Lc. 6:37-38, Lc. 41-42)1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați. 2 Căci, cu ce judecată judecați, veți fi judecați, și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura.
3 De ce vezi tu așchia din ochiul fratelui tău, dar nu observi bârna din ochiul tău? 4 Sau cum îi vei spune fratelui tău: «Lasă-mă să-ți scot așchia din ochi!», când iată, în ochiul tău este o bârnă? 5 Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea clar să scoți așchia din ochiul fratelui tău.
6 Să nu dați câinilor ce este sfânt, nici să nu vă aruncați perlele înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și să se întoarcă să vă sfâșie.
Cereți, căutați, bateți
(Lc. 11:9-13Lc. 6:31)7 Cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide! 8 Căci oricine cere primește; cel ce caută găsește, iar celui ce bate i se va deschide.
9 Cine este omul acela dintre voi, care, atunci când fiul său îi cere o pâine, să-i dea o piatră, 10 sau când îi cere un pește, să-i dea un șarpe? 11 Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru, Care este în Ceruri, le va da lucruri bune celor ce I le cer! 12 Prin urmare, tot ceea ce doriți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel! Căci în aceasta sunt cuprinse Legea și Profeții.
Poarta îngustă
(Lc. 13:24)13 Intrați pe poarta cea îngustă! Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei ce intră pe ea! 14 Dar îngustă este poarta, strâmtă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o găsesc.
Identificarea profeților falși după fapte
(Lc. 6:43-44)15 Păziți-vă de profeții falși! Ei vin la voi îmbrăcați în haine de oi, dar, în interiorul lor, sunt niște lupi răpitori. 16 Îi veți recunoaște după roadele lor. Culeg oare oamenii struguri din spini sau smochine din ciulini? 17 Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul stricat face roade rele. 18 Un pom bun nu poate face roade rele și un pom stricat nu poate face roade bune. 19 Orice pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc. 20 Așadar, după roadele lor îi veți recunoaște.
21 Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care face voia Tatălui Meu Care este în Ceruri. 22 Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în Numele Tău? Și n-am alungat noi demoni în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?». 23 Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi cei ce comiteți fărădelegea!».
Casa construită pe stâncă
(Lc. 6:47-49)24 De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele și le face va fi asemănat cu un om înțelept, care și-a construit casa pe stâncă. 25 S-a revărsat ploaia, au venit râurile, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea, dar ea nu s-a prăbușit, pentru că temelia îi fusese pusă pe stâncă. 26 Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le face va fi asemănat cu un om nesăbuit, care și-a construit casa pe nisip. 27 S-a revărsat ploaia, au venit râurile, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea și ea s-a prăbușit, iar prăbușirea i-a fost mare“.
28 După ce a terminat Isus de spus aceste cuvinte, mulțimile au rămas uimite de învățătura Lui, 29 căci El îi învăța ca Unul Care are autoritate, nu cum îi învățau cărturarii lor.