O pîtărdimos le măritimahko.
1 O Isus teleardea oçal, thai avilo andel phuwea la Iudeiako, dănteal o Iordano. Le manuši tidinsaile pale Leste, thai, pala Lehko năravo, lea pale te sîkavele.
2 Aviline Leste le Fariseia, thai, kaste zumaven Les, pušle Les kana sî meklino ka khă murši te mekăl pehka romnea.
3 Čecačio phendimos, O phendea lengă: „So phendea tumengă o Moise?”
4 „O Moise”, phendine on,” meklea ta o murši te ramol khă lill meklimahko, thai te mekăla.”
5 O Isus phendea lengă: „Andai doši le baŕune tumară illehkă ramosardea tumengă o Moise koadoa mothodimos.
6 Ta dă anglal e lumea o Dell kărdea rig muršai thai rig juwlikani.
7 Anda kodea mekăla o manuši pehkă daddes thai pehka deia, thai çîrdelape pehka romneatar.
8 Thai kola dui kărdeona avena khă korkoŕo stato.
9 Ta, so phanglea o Dell, o manuši te na pîtărăl.”
10 Ando khăr, le jene pušle Les pa kukola mai opral.
11 O phendea lengă: „Orkon mekăl pehka romnea, thai lel avrea dă romni, preakurvil angla late;
12 thai kana khă romni mekăl pehkă romes, thai lel avrăs dă rom, preakurvil.”
Le šaoŕă.
13 Andine Lerhkă varesar šaoŕă, kaste azbadeol lendar. Ta le jene xoleaile pe kukola kai anenas le.
14 Kana dikhlea o Isus kadea buti, xoleai'lo, thai phendea lengă: „Mekăn le šaoŕăn te aven Mande, thai na atărdearăn le; kă o Thagarimos le Devllehko sî kolengo sar lende.
15 Čeačes phenau tumengă kă, orkon či lela o Thagarimos le Devllehko sar khă šaoŕo, či khă tiposa či šola pe ande leste!”
16 Pala kodea lea le ande angali, thai dealedumadămišto, thodindoi Pehkă vast pa lende.
O bravallo tărno.
17 Orta kana sas gata te telearăl koa drom, prastaia Leste khă manuši, dea čeanga angla Leste, thai pušlea Les: „Lašea Sîkaitorina, so te kărau kaste avel ma e čivava e vešniko?”
18 „Anda soste phenes Mangă lašo?” phendea lehkă o Isus. „Khonikh nai lašo dă sar Iekh korkoŕo: o Dell.
19 Prinjeanes le mothodimata: „Te na preakurvis; te na mudarăs; te na čiorăs; te na phes khă phendimos xoxamno; te na athaves, te des pativ te daddes thai te deia.”
20 O dea Les anglal: „Sîkaitorina, sa kadala butea arakhlem le barea samasa anda muŕo tărnimos.”
21 O Isus dikhlea orta pe leste, kamblea les, thai phendea lehkă: „Mai lipsol tukă khă buti, jea ta bitin sa so sî tu, de kal čioŕă, thai avela tu khă mandimos ando čeri. Pala kodea av, le teo trušul, thai av pala Mande.”
22 Xoleariko anda kadala divanuri, o manuši kadoa gălotar, but tristome; kă sas les but bravalimata.
23 O Isus dikhlea karing Leste, thai phendea Pehkă jenengă: „Sode dă pharăs šona pe ando Thagarimos le Devllehko kola kai sî le bravalimata!”
24 Le jene ašile mirime anda le divanuri Lehkă. O Isus lea pale o divano, thai phendea lengă: „Šeavale, so dă pharo sî anda kukola kai pateanpe ande le bravalimata, te šon pe ando Thagarimos le Devllehko!
25 Mai lesne sî te nakhăl khă kămila andoa kan la suveako, dă sar te šolpe khă manuši bravalo ando Thagarimos le Devllehko.”
26 Le jene ašile i mai but mirime, thai phendine iekh karing le kolaver: „Kon daštil atunči te avel skăpime?”
27 O Isus dikhlea orta pe lende, thai phendea lengă: „E buti kadea sî bidaštimahko kal manuši, ta na koa Dell; anda kă sa le butea sî daštimasa koa Dell.”
O mandimos la čivavako vešniko.
28 O Petro lea te phenel Lehkă: „Dikta, ame mekleam sa, thai avileam pala Tute.”
29 O Isus dea les anglal: „Čeačes phenau tumengă, kă nai khonikh, kai te meklino khăr, or phral, or pheia, or dadd, or dei, or romni, or šeave, or phuwea, anda Mande thai andai LašiVestea,
30 thai te na lel akana, ando veako kadoa, ăkh šellvar mai but: khăra, phral, pheia, deia, šeave, thai phuwea, andekhthan le našimatănça; ta ando veako kai avel, e čivava e vešniko.
31 But anda kola anglal avena mai palal, thai but anda kola mai palal avena mai anglal.”
O Isus vestil o mullimos thai o juvindimos Pehko.
32 On sas po drom thai anklenas ando Ierusalimo; thai o Isus jealas angla lende. Le jene sas biujearde, thai jeanas darasa pala Leste. O Isus lea pale kolen le dešudon, thai lea te del lengă duma pal butea kai avenas te kărdeon pe.
33 „Dikta”, phendea O, ankleas ando Ierusalimo, thai o Šeau le manušehko avela dino ando vast le rašango le mai barăngo thai le zakonarengo. On došavena Les koa mullimos, thai dena Les andel vast le Neamurengă,
34 kai asana pehkă Lestar, marăna Les ŕaiança, čiungardena Les thai mudarăna Les; ta pala trin des, uštela.”
O manglimos le šeavengo le Zebedeiohkă.
35 Le šeave le Zebedeiohkă, o Iakovo thai o Ioan, avile koa Isus, thai phende Lehkă: „Sîkaitorina, sahkă kamas te kărăs amengă so mangasa Tukă.”
36 O phendea lengă: „So kamen te kărau tumengă?”
37 „Dea me,” phendine Lehkă on: „te bešeas iehk ande rig e čeači Tiri thai o kolaver ande rig e bičeači Tiri, kana avesa xureado ande Ti slava.”
38 O Isus dea le anglal: „Či jeanen so mangăn. Daštin tume te pen o taxtai, kai sî te peau les Me, or te aven bolde le bolimasa savesa sî te avau Me boldo?”
39 „Daštisaras”, phendine on. Thai o Isus dea le anglal: „Sî čeačimasa kă o taxtai, kai peaua les Me, pena les, thai o boldimos savesa avaua boldo Me, avena bolde;
40 ta e pativ te bešen ande čeači or ande bičeači rig Mîŕî, či phandau te dau la Me, ta oi sî numai anda kodola kai sas lašardi.”
41 Kola deši, kana ašundine e buti kadea, line te xoleaon po Iakovo thai po Ioano.
42 O Isus akhardea le Peste, thai phendea lengă: „Jeanen kă kola dikhline orta le bară le neamurengă, raion pa lende, thai le mai bară lengă, mothon lengă stăpînimasa.
43 Ta maškar tumende te na avel kadea. Ta or sao kamel te avel mai baro maškar tumende, te avel o kanditorii tumaro;
44 thai orsavo kamel te avel anglal maškar tumende, te avel o robo saoŕăngo.
45 Kă o Čeau le manušehko či avilo te kandel pe Lehkă, ta O te kandel, thai te del Pesti čivava potindimos anda but!”
O koŕo Bartimeo.
46 Arăsline ando Ierixono. Thai kana o Isus anklelas andoa Ierixono Pehkă jenença thai khă baro butimasa manušengo, o šeau le Timeuohko, o Bartimeo, khă koroveço koŕo, bešelas paša o drom, thai mangălas milatar.
47 O ašundea kă nakhăl o Isus andoa Nazareto, thai lea te çîpil: „Isuse, Šeau le Davidohko, avel Tu mila mandar!”
48 But denasduma te ašelmuto; ta o i mai zurales çîpilas: „Isuse, Šeau le Davidohko, avel Tu mila mandar!”
49 O Isus atărdi'lo, thai phendea: „Akharăn les!” akhardine le koŕăs, thai phende lehkă: „Aveltuzor, ušti, kă akharăl tu.”
50 O koŕo šudea pesti raxami; xuti'lo, thai avilo koa Isus.
51 „So kames te kărau tukă?” „Rabuni”, dea Les anglal o koŕo,” te lau muŕo dičimos.”
52 Thai o Isus phendea lehkă: „Jeatar, teo pateaimos skăpîsardea tu.” Andakhdata o koŕo lea pehko dičimos, thai gălo po drom pala o Isus.
Despre divorț
(Mt. 19:1-9)1 Apoi a plecat de acolo și a venit în regiunile Iudeei și dincolo de Iordan. Mulțimile s-au adunat din nou în jurul Lui, iar El, așa cum Îi era obiceiul, a început iarăși să-i învețe.
2 Niște farisei au venit la El ca să-L pună la încercare și L-au întrebat dacă îi este îngăduit unui soț să divorțeze de soția lui.
3 Isus , răspunzând, le-a zis:
‒ Ce v-a poruncit Moise?
4 Ei au zis:
‒ Moise a dat voie ca soțul să-i scrie soției o scrisoare de despărțire și să divorțeze de ea.
5 Dar Isus le-a zis:
‒ Din cauza inimilor voastre împietrite v-a scris el această poruncă, 6 însă la începutul creației Dumnezeu „i-a făcut bărbat și femeie“ . 7 „De aceea bărbatul își va lăsa tatăl și mama și se va alipi de soția lui, 8 iar cei doi vor fi un singur trup“ . Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. 9 Deci, ceea ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă!
10 În casă, ucenicii L-au întrebat iarăși cu privire la aceasta. 11 El le-a zis: „Oricine divorțează de soția lui și se căsătorește cu alta comite adulter împotriva ei. 12 Și dacă o soție divorțează de soțul ei și se căsătorește cu altul, comite adulter“.
Isus și copilașii
(Mt. 19:13-15Lc. 18:15-17)13 I-au adus niște copilași, ca să Se atingă de ei, dar ucenicii i-au mustrat. 14 Isus însă, când a văzut acest lucru, S-a indignat și le-a zis: „Lăsați copilașii să vină la Mine! Nu-i opriți, pentru că Împărăția lui Dumnezeu este a celor ca ei! 15 Adevărat vă spun că, oricine nu primește Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nicidecum nu va intra în ea!“. 16 Apoi i-a luat în brațe și i-a binecuvântat, punându-Și mâinile peste ei.
Isus și tânărul bogat
(Mt. 19:16-30Lc. 18:18-30)17 Tocmai când pornea la drum, a alergat la El un om care a căzut în genunchi înaintea Lui și L-a întrebat:
‒ Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?
18 Isus i-a zis:
‒ De ce Mă numești „bun“? Nimeni nu este bun, decât Unul: Dumnezeu. 19 Cunoști poruncile: „Să nu ucizi“, „Să nu comiți adulter“, „Să nu furi“, „Să nu depui mărturie falsă“, „Să nu păgubești pe nimeni “, „Să-ți respecți tatăl și mama“.
20 El I-a spus:
‒ Învățătorule, pe toate acestea le-am păzit încă din tinerețea mea.
21 Uitându-Se la el, Isus l-a îndrăgit și i-a zis:
‒ Îți lipsește un singur lucru: du-te, vinde tot ce ai și dă săracilor, și vei avea astfel o comoară în Cer. Apoi vino și urmează-Mă!
22 Mâhnit de aceste cuvinte, a plecat întristat, pentru că avea multe averi.
23 Isus a privit în jur și le-a zis ucenicilor Săi:
‒ Cât de greu este pentru cei ce au bogății să intre în Împărăția lui Dumnezeu!
24 Ucenicii au rămas uimiți de cuvintele Lui.
Isus le-a zis iarăși:
‒ Copii, cât de greu este pentru cei ce se încred în bogății să intre în Împărăția lui Dumnezeu! 25 Este mai ușor să treacă o cămilă prin deschizătura acului, decât să intre cel bogat în Împărăția lui Dumnezeu!
26 Ei au rămas și mai uimiți și și-au zis unii altora:
‒ Atunci cine poate fi mântuit?
27 Uitându-Se la ei, Isus a zis:
‒ Este imposibil pentru oameni, dar nu și pentru Dumnezeu, căci pentru Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile.
28 Petru a început să-I zică:
‒ Iată, noi am lăsat totul și Te-am urmat.
29 Isus a răspuns:
‒ Adevărat vă spun că nu este nimeni care să-și fi lăsat casă sau frați sau surori sau mamă sau tată sau copii sau terenuri de dragul Meu și de dragul Evangheliei 30 și care să nu primească acum, în vremea aceasta, de o sută de ori mai mult case, frați, surori, mame, copii și terenuri, împreună cu persecuții, iar în veacul care vine, viață veșnică. 31 Dar mulți dintre cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă vor fi cei dintâi.
Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa
(Mt. 20:17-19Lc. 18:31-34)32 Ei erau pe drum și mergeau spre Ierusalim. Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau uimiți, iar cei care-L urmau erau speriați. Isus i-a luat din nou deoparte pe cei doisprezece și a început să le vorbească despre ce urma să I se întâmple: 33 „Iată că mergem spre Ierusalim, și Fiul Omului va fi dat pe mâna conducătorilor preoților și a cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte și-L vor da pe mâna neevreilor, 34 care Îl vor batjocori, Îl vor scuipa, Îl vor biciui și-L vor omorî. Dar după trei zile va învia“.
Cererea fiilor lui Zebedei
(Mt. 20:20-28Lc. 22:24-27)35 Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, au venit la El și I-au zis:
‒ Învățătorule, dorim să faci pentru noi orice-Ți vom cere.
36 El i-a întrebat:
‒ Ce doriți să fac pentru voi?
37 Ei I-au zis:
‒ Dă-ne voie să ședem unul la dreapta și altul la stânga Ta, în gloria Ta.
38 Isus le-a zis:
‒ Nu știți ce cereți! Puteți voi să beți paharul pe care îl beau Eu sau să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu?
39 Ei I-au zis:
‒ Putem!
Isus le-a zis:
‒ Veți bea paharul pe care-l voi bea Eu și veți fi botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu, 40 dar dreptul de a sta la dreapta sau la stânga Mea nu ține de Mine să-l dau, ci este pentru aceia cărora le-a fost pregătit.
41 Ceilalți zece, când au auzit, au început să fie indignați din cauza lui Iacov și a lui Ioan. 42 Atunci Isus i-a chemat la El și le-a zis: „Știți că cei considerați domnitori ai națiunilor stăpânesc peste ele, iar conducătorii lor își exercită autoritatea asupra lor. 43 Dar între voi nu este așa! Dimpotrivă, oricine vrea să fie mai mare între voi va fi slujitorul vostru, 44 iar cel ce vrea să fie primul între voi va fi sclavul tuturor. 45 Căci Fiul Omului a venit nu ca să fie slujit, ci ca să slujească și să-Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți“.
Vindecarea orbului Bartimeu
(Mt. 20:29-34Lc. 18:35-43)46 Au ajuns în Ierihon. Când a ieșit Isus din Ierihon, împreună cu ucenicii Lui și cu o mulțime mare de oameni , un cerșetor orb, pe nume Bartimeu, fiul lui Timeu, ședea lângă drum.
47 Când a auzit el că este Isus din Nazaret, a început să strige și să zică:
‒ Fiul lui David, Isuse, ai milă de mine!
48 Mulți îl mustrau ca să tacă, dar el striga și mai tare:
‒ Fiul lui David, ai milă de mine!
49 Isus S-a oprit și a zis: „Chemați-l!“. Ei l-au chemat pe orb și i-au zis: „Îndrăznește! Ridică-te, căci te cheamă!“. 50 El și-a aruncat haina, a sărit în picioare și a venit la Isus.
51 Atunci Isus, răspunzându-i, a întrebat:
‒ Ce dorești să fac pentru tine?
Orbul I-a zis:
‒ Rabuni, aș vrea să-mi revină vederea!
52 Isus i-a zis:
‒ Du-te! Credința ta te-a vindecat.
Imediat i-a revenit vederea și L-a urmat pe Isus pe drum.