1 O mai phendea lengă: „Čeačes phenau tumengă, kă sî iekh anda kukola kai bešen koče, kai či merăna ji kana či dikhăna o thagarimos le Devllehkoi avindoi zuralimasa.”
O paruglimos le mohko.
2 Pala šou des, o Isus lea Pesa le Petros, le Iakovos thai le Ioanos, thai nigărdeale korkoŕo pe khă rig le barăbaŕăhko opră. Oče paruglisai'lo koa mui angla lende.
3 Lehkă çoale kărdile but parne thai străfeanas, khă parnimastar kai či khă parnearimos pai phuw našti te deles.
4 O Ilia sîkadi'lo andekhthan le Moisasa, thai bešelas koa divano le Isusosa.
5 O Petro lea o divano, thai phendea le Isusohkă: „Sîkaitorina, sî mišto te bešas koče; te kăras trin çăre: iekh anda Tute, iekh andoa Moise, thai iekh andoa Ilia.”
6 Kă či jeanelas so te phenel, kaditi dar astardeasas les.
7 Avilo khă noro thai garadea le pehka ušealeasa; thai andoa noro ašundilo khă mui, kai phenelas: „Kadoa sî Muŕo Šeau o but kamblino: Lestar te ašunen!”
8 Andakhdata, le jene dikhline ande sal riga, thai či dikhline khanikas numai le Isusos korkoŕo lença.
9 Ta kana ulenas on poa baŕobaro, o Isus mothodea lengă te na phenen khanikahkă so dikhline, ji kana uštela o Šeau le manušehko andal mulle.
10 On gardine ande peste e buti kadea, thai pušenaspe maškar lende so te avel o juvindimos kadoa anda kukola le mulle,
11 Le jene thodine Lehkă kakoa pušlimos: „Anda soste mothon le zakonarea kă mai anglal trăbul te avel o Ilia?”
12 O dea le anglal: „O Ilia avel anglal; thai lašarăla pale sa le butea; sa kadea pala sar sî ramome poa Šeau le manušehko kă trăbul te kăznil but thai te avel dino duma dă nasul.
13 Ta Me phenau tumengă kă o Ilia i avilo, thai on kărdine lehkă so kambline, pala sar sî ramome pa leste.”
O sastearimos khă bengailehko.
14 Kana arăsle kal jene, dikhline but norodo tidino paša lende thai le zakonarea dindoi duma lença.
15 Ta iekhatar kana dikhlea o nordo le Isusos, prastaia kaste bandeon angla Leste. 16 O pušlea les: „Pa soste pušen tume lença?”
17 Thai khă manuši andoa norodo dea Les anglal: „Sîkaitorina, andem Tute mîŕă šeaves, kai sî stăpînime khă duxostar muto.
18 Orkai astarăles, del lesa ande phuw. O šaoŕo kărăl bale koa mui, dandearăl le dandd, thai ašel çapăno. Rudisailem ka te jene te ankalaven le duxos, ta naštisarde.”
19 „O neamo bipateimahko!” phendea lengă o Isus. „Ji kana avaua tumença? Ji kana răbdiua tume? Anen les Mande.”
20 Andine les Leste. Thai, sar dikhlea o šaoŕo le Isusos, o duxo činosardea les zuralimasa; o šaoŕo pelo pe phuw, thai mardeolas kărdindoi bale koa mui.
21 O Isus pušlea lehkă daddes: „Sode čiro sî dă kana avel lehkă kadea?” „Dă kana sas çînoro”, phendea o.
22 „Thai butivar o duxo šudeles kana ande iag, kana ando pai, kaste mudarăles.Ta kana dašti kărăs vareso, fal tu nasul amendar thai kande ame.”
23 O Isus dea anglal: „Tu phenes: „kana daštis!” … Sa le butea sî daštimahkă kolehkă kai pateal!”
24 Andakhdata o dadd le šaoŕăhko çîpisardea iasfănça: „Pateau Raia! Kande le bipateaimahkă mîŕăhkă!”
25 Kana dikhlea o Isus kă o norodo avel ta prastel karing Leste, xoleai'lo po duxo o jungalo, thai phendea lehkă: „Duxo muto thai kašuko, mothoau tukă te ankles avri andoa šeaoŕo kadoa, thai te na mai šostu ande leste.”
26 Thai o duxo ankăsto, çîpindoi thai činosardindoi les bară zuralimasa. O šaoŕo ašilo sar i mullo, kadea kă but phenenas: „Mullo!”
27 Ta o Isus azbadea les vastestar, thai vazdea les. Thai o ušti'lo ande pînŕănde.
28 Kana šutea pe o Isus ando khăr, le jene Lehkă line Les rigate thai pušle Les: „Ame sostar naštisardeam te ankalavas o duxo kadoa?”
29 „Kadoa soio bengăngo,” phendea lengă O, „našti anklel numai ando rudimos thai ando posto.”
O Isus vestil o mullimos thai o juvindimos Pehko.
30 Kana telearde oçal, thai nakhline ande Galilea. O Isus či kamelas te jeanel khonikh kă nakhăl.
31 Kă sîkavelas Pehkă jenen, thai phenelas: „O Šeau le manušehko avela dino andel vast le manušengă; on mudarănales, thai o trito des pala so mudarăna Les, uštela.
32 Ta le jene či atearănas le divanuri kadala, thai daranas te pušen Les.
Kon sî kukoa o mai baro.
33 Pala kodea avile ando Kapernaum. Kana sas ando khă, o Isus pušlea le: „Pa soste dean duma iekh avrăsa po drom?”
34 Ta on ašenasmuto, anda kă po drom xalinesape maškar lende, kaste jeanen kon sî kukoa o mai baro.
35 Atunčeara o Isus bešlo tele, thai akhardea kolen le dešudon, thai phendea lengă: „Kana kamel varekon te avel o mai anglal, trăbul te avel o mai palal anda sa thai o kandimatori saorăngo!”
36 Thai lea khă šaoŕăs, thai thodea les ande lengo maškar; pala kodea lea les ande angali, thai phendea lengă:
37 „Orkon primil iekh anda kadala šaoŕă, ando Anau Muŕo, Man primil Ma; ta orkon primil Ma Man, či primil Ma Man, ta Kukoles kai tradea Ma Man.”
Le došea le bezexalimahkă.
38 O Ioan phendea Lehkă: „Sîkaitorina, ame dikhleam khă manušes ankaladindoi beng ande Tiro Anau; thai atărdeardeamles, anda kă či avelas pala amende.”
39 „Na atărdearănles”, dea anglal o Isus, „kă nai khonikh, kai te kărăl minuni ande Muŕo Anau, thai te del duma dă nasul pa Mande iekhatar pala kodea.
40 Kon nai pa amende, sî amença.
41 Thai orkon dela tume te pen khă taxtai paiesa, ando Anau Muŕo, anda kă san le jene le Kristosohkă, čečes phenau tumengă, kă či xasarăla pehko potindimos.
42 Ta, te kărăla varekon te bezexarăl iekh anda kadala çînoŕă, kai patean ande Mande, sahkă avel mai mišto anda leste te phandelpe lehkă koŕatar khă baŕ baro moarako thai te avel šudino ande marea.
43 Kana teo vast kărăl tu te perăs ando bezeh, šinles; sî mai mišto anda tute te šos tu čiungo ande čivava, dă sar te aven tu dui vast thai te jeas ando iado, ande iag kai či atărdeol,
44 kai o termo či merăll, thai e iag či atărdeol.
45 Kana teo punŕo kărăl tu te perăs ando bezex, šinles; sî mai mišto anda tute te šos tu ande čivava lang, dă sar te aven tu dui pînŕă, thai te aves šudino ando iado, ande iag kai či atărdeol,
46 kai o termo či merăll, thai e iag či atărdeol.
47 Thai kana ti iakh kărăl tu te perăs ando bezex, ankalav la; sî mai mišto anda tute te šos tu ando Thagarimos le Devllehko dăsar kha iakhasa, dă sar do iakhănça thai te aves šudino ando iado,
48 kai o termo či merăll thai e iag či atărdel.
49 Anda kă sako manuši avela londo iagasa, thai orsavi jertfa avela londi lonesa.
50 O lon sî lašo; ta kana o lon xasarăl pesti zor te londearăl, sosa dena les parpale e zor kadea? Te avel tume lon ande tumende, thai te train pačeasa iekh avrănça.
1 Și le-a zis: „Adevărat vă spun că sunt unii, dintre cei ce stau aici, care nu vor gusta nicidecum moartea înainte de a vedea Împărăția lui Dumnezeu venind cu putere“.
Schimbarea la față
(Mt. 17:1-13Lc. 9:28-36)2 După șase zile, Isus i-a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și i-a dus deoparte, pe ei singuri, pe un munte înalt. Acolo I s-a schimbat înfățișarea înaintea lor. 3 Hainele Lui au devenit strălucitoare, foarte albe, așa cum niciun înălbitor de pe pământ nu le-ar putea înălbi. 4 Și iată că li s-au arătat Ilie împreună cu Moise; ei stăteau de vorbă cu Isus.
5 Petru I-a zis lui Isus „Rabbi, este bine să fim aici! Să facem trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie“. 6 Căci nu știa ce să zică, fiindcă erau îngroziți. 7 Un nor a venit și i-a acoperit, iar din nor s-a auzit un glas care zicea : „Acesta este Fiul Meu preaiubit! De El să ascultați!“.
8 Ei s-au uitat deodată în jur, dar n-au mai văzut pe nimeni altcineva decât pe Isus singur cu ei.
9 În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit să nu povestească nimănui ceea ce au văzut, până când va învia Fiul Omului dintre cei morți. 10 Ei au ținut pentru ei lucrul acesta și au discutat ce înseamnă învierea dintre cei morți.
11 Apoi L-au întrebat, zicând:
‒ De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?
12 El le-a răspuns:
‒ Într-adevăr, Ilie vine primul pentru a reașeza toate lucrurile. Totuși, cum de este scris despre Fiul Omului că El trebuie să sufere multe și să fie disprețuit? 13 Dar Eu vă spun că Ilie a și venit, însă ei au făcut cu el tot ce-au vrut, așa cum este scris despre el.
Vindecarea unui băiat demonizat
(Mt. 17:14-19Lc. 9:37-42)14 Când au ajuns la ceilalți ucenici, au văzut o mare mulțime în jurul lor și pe niște cărturari care discutau aprins cu ei. 15 Imediat ce întreaga mulțime L-a văzut pe Isus, au rămas uimiți și au alergat la El să-L salute.
16 El i-a întrebat:
‒ Despre ce discutați atât de aprins cu ei?
17 Un om din mulțime I-a răspuns:
‒ Învățătorule, l-am adus la Tine pe fiul meu, care are în el un duh de muțenie. 18 Oriunde îl apucă, îl trântește la pământ. El face spume la gură, scrâșnește din dinți și devine țeapăn. Le-am spus ucenicilor Tăi să-l alunge, dar n-au putut.
19 Isus , răspunzând, le-a zis:
‒ O, generație necredincioasă! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai îngădui? Aduceți-l la Mine!
20 Și ei l-au adus la El. Imediat ce L-a văzut pe Isus , duhul l-a aruncat pe băiat în spasme. Acesta a căzut la pământ și se rostogolea, făcând spume la gură.
21 Isus l-a întrebat pe tatăl acestuia:
‒ De cât timp i se întâmplă așa?
El I-a răspuns:
‒ Din copilărie. 22 Și de multe ori îl aruncă în foc și în ape, ca să-l omoare. Dar, dacă poți face ceva, ai milă de noi și ajută-ne!
23 Isus i-a zis:
‒ „Dacă poți…“? Toate lucrurile sunt posibile pentru cel care crede!
24 Imediat tatăl băiatului a strigat, zicând:
‒ Cred! Ajută necredinței mele!
25 Când a văzut Isus că mulțimea vine în fuga mare, a mustrat duhul necurat, zicându-i: „Duh mut și surd, ție îți poruncesc: ieși din el și să nu mai intri în el!“. 26 Duhul a strigat și apoi a ieșit, aruncându-l pe băiat în convulsii puternice. Băiatul a rămas ca mort, așa că mulți ziceau că a murit. 27 Isus însă l-a apucat de mână și l-a ridicat. Și el s-a sculat în picioare .
28 Când a intrat El în casă, ucenicii Lui L-au întrebat deoparte:
‒ Noi de ce n-am putut să-l alungăm?
29 El le-a zis:
‒ Acest fel de demoni nu poate ieși prin nimic, decât prin rugăciune și post.
Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa
(Mt. 17:22-23Lc. 9:43-45)30 Au plecat de acolo și au trecut prin Galileea. Isus nu voia să știe nimeni lucrul acesta , 31 pentru că îi învăța pe ucenici și le zicea: „Fiul Omului urmează să fie dat în mâinile oamenilor. Ei Îl vor omorî, dar la trei zile după ce-L vor fi omorât, va învia“. 32 Ei însă nu pricepeau cuvintele acestea și se temeau să-L întrebe.
Cine este cel mai mare?
(Mt. 18:1-5Lc. 9:46-48)33 Apoi au ajuns în Capernaum.
În timp ce Se afla în casă, Isus i-a întrebat:
‒ Despre ce ați discutat pe drum?
34 Dar ei tăceau, pentru că pe drum discutaseră unii cu alții cu privire la cine este cel mai mare.
35 Isus S-a așezat, i-a chemat pe cei doisprezece și le-a zis:
‒ Dacă vrea cineva să fie primul, va fi ultimul dintre toți și slujitorul tuturor.
36 Isus a luat un copilaș, l-a pus să stea în mijlocul lor și, luându-l în brațe, le-a zis:
37 ‒ Oricine primește, în Numele Meu, pe unul dintre astfel de copilași, pe Mine Mă primește, iar cel ce Mă primește pe Mine nu Mă primește, de fapt , pe Mine, ci pe Cel Ce M-a trimis pe Mine.
De partea lui Isus
(Mt. 10:42Lc. 9:49-50)38 Ioan I-a zis:
‒ Învățătorule, noi am văzut pe cineva care alunga demoni în Numele Tău și l-am oprit, pentru că nu ne urma.
39 Dar Isus a zis:
‒ Nu-l opriți, căci nu este nimeni care să facă o minune în Numele Meu și care să Mă poată vorbi de rău imediat după aceea . 40 Cel care nu este împotriva noastră este de partea noastră. 41 Căci oricine vă dă un pahar cu apă în Numele Meu , pentru că sunteți ai lui Cristos, adevărat vă spun că nu-și va pierde răsplata.
Cauze de păcătuire
(Mt. 18:8-9Lc. 17:1-2)42 Dar dacă cineva îl face să păcătuiască pe vreunul dintre acești micuți care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar atârna de gât o piatră mare de moară și ar fi aruncat în mare. 43 Dacă mâna ta te face să păcătuiești, taie-o! Este mai bine pentru tine să intri în viață schilod, decât să ai două mâini și să mergi în gheenă, în focul care nu se stinge, 44 unde viermele lor nu moare, iar focul nu se stinge. 45 Și dacă piciorul tău te face să păcătuiești, taie-l! Este mai bine pentru tine să intri în viață olog, decât să ai două picioare și să fii aruncat în gheenă, 46 unde viermele lor nu moare, iar focul nu se stinge. 47 Dacă ochiul tău te face să păcătuiești, scoate-l! Este mai bine pentru tine să intri în Împărăția lui Dumnezeu numai cu un ochi, decât să ai doi ochi și să fii aruncat în gheenă,
48 unde „viermele lor nu moare,
iar focul nu se stinge“.
49 Căci orice om va fi sărat cu foc și orice jertfă va fi sărată cu sare.
50 Sarea este bună, dar dacă sarea și-a pierdut puterea de a săra, prin ce o veți face din nou sărată? Aveți deci sare în voi înșivă și trăiți în pace unii cu alții!