1 Kukoa kai či delduma rodel so čeaileoles,
xolleaol anda orsavi buti laši.
2 Le čealadehkă nai lehkă sîkaimahko,
ta kamel te sîkavel so jeanel o.
3 Kana avel kukoa o jungalo, avel i o bidikhlimos;
thai ăkh data le lajavesa, avel i o prasaimos.
4 Le divanuri le mohkă khă manušehkă sî sar varesar paia andraimahkă:
o isvoro le xaraimahko sî sar khă šuvoio paiehko kai thavdel biatărdimahko.
5 Nai mišto te avel tu ando dikhlimos o mui kole jungalehko,
kaste bičeačearăs koles le bibezexales kai kris.
6 Le divanuri le čealadehkă anen čiungar,
thai o mui lehko akušel ji kana lel mardimata.
7 O mui le čealadehko anel lehkă xasardimos,
thai le ušt sî lehkă sar ăkh astardimos andoa duxo.
8 Le divanuri le pupuitorehkă sî sar le guglimata:
istran ji ando fundo le poŕăngo.
9 Kon khandinil ande pesti buti sî pral kolesa kai mudarăl.
10 O Anau le Raiehko sî khă turno zuralo;
kukoa o bibezexalo prastel ande leste, thai bešel garado.
11 O bravalimos sî khă četatea zurali anda kukoa o bravalo;
ande lesti godi, oi sî khă zîdo učio.
12 Anglal le xasarimastar, o illo le manušehko phuteol,
ta o meklimostelal jeal anglai slava.
13 Kon delanglal bi te ašunel,
kărîl khă dillimos thai çîrdel pehko lajau.
14 O duxo le manušehko nikrăles koa nasfalimos;
ta o duxo perado tristomastar, kon vazdela les?
15 Khă illo prinjeando astarăl o jeanglimos,
thai o kan kolengo xarane rodel o jeanglimos.
16 Le pativa khă manušehkă kărăn lehkă than,
thai pîtrăn lehkă o šutimos angla kola le bară.
17 Kukoa kai delduma anglal ande pesti rig, fal kă sî les čeačimos,
ta avel o kolaver, thai lel les koa rodimos.
18 E baxleçîrdimasti thol gor le biatearimatăngo,
thai phenel maškar kola le zurale.
19 Le phral le bičeačearde sî mai pharăs line dă sar khă četatea zureardi,
thai le xamata lengă sî sa kadea dă pharăs dinerigate sar le druguri khă khărăhko thagarno.
20 Andoa rodo pehkă mohko čeailearăl pehko manuši o stato,
andoa avimos pehkă uštengo čeaileol.
21 O merimos thai čivava sî ande zor la šibati;
orkon kamelala, xala lakă roduri.
22 Kon arakhăl khă romni laši, arakhăl o baxtalimos;
sî khă xaro kai leles kata o Rai.
23 O čioŕo del duma rudindoi pe,
ta o bravalo delesanglal zorasa.
24 Kon kărăl pehkă but amal, kărăle karing o bibaxtalimos lehko,
ta sî khă amal kai nikrăl mai but tute sar khă phral.
1 Cine se izolează își caută propria plăcere,
el se dezlănțuie împotriva oricărei înțelepciuni.
2 Cel nesăbuit nu-și găsește plăcerea în pricepere,
ci doar în a face cunoscut ce este în inima lui.
3 Când vine cel rău, vine și disprețul,
iar odată cu rușinea, vine și reproșul.
4 Cuvintele gurii unui om sunt ca niște ape adânci;
izvorul înțelepciunii este ca un pârâu curgător.
5 Nu este bine să-l favorizezi pe cel rău,
sau să-l nedreptățești la judecată pe cel drept.
6 Buzele nesăbuitului aduc ceartă,
iar gura lui invită la lovituri.
7 Gura celui nesăbuit îi aduce ruina,
iar buzele lui îi sunt o capcană pentru suflet.
8 Cuvintele bârfitorului sunt ca niște prăjituri,
alunecă până în cămările pântecului.
9 Cine este leneș în lucrul lui
este frate cu cel ce distruge.
10 Numele Domnului este un turn tare;
cel drept fuge în el și este protejat la înălțime.
11 Pentru cel bogat, averea este o cetate fortificată,
el și-o închipuie ca pe un zid înalt.
12 Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă,
dar smerenia merge înaintea gloriei.
13 Cine răspunde fără să fi ascultat
face o prostie și își atrage rușinea.
14 Duhul omului îl sprijină în boală,
dar cine poate ridica un duh zdrobit?
15 O inimă cu discernământ dobândește cunoștință
și urechea celor înțelepți caută cunoștință.
16 Un dar deschide uși celui ce îl oferă
și-l duce înaintea celor mari.
17 Primul care-și apără cauza pare drept,
însă doar până intră semenul său și-l cercetează.
18 Sorțul pune capăt neînțelegerilor
și decide între cei puternici.
19 Un frate nedreptățit este mai greu de câștigat decât o cetate fortificată,
iar neînțelegerile sunt ca porțile închise ale unei cetăți.
20 Din rodul gurii lui, omul își satură pântecul;
din venitul buzelor lui, se satură.
21 Moartea și viața sunt în puterea limbii,
iar cei ce o iubesc îi vor mânca roadele.
22 Cel ce-și găsește o soție găsește ce este bine
și primește astfel bunăvoință de la Domnul.
23 Săracul vorbește cu rugăminți,
dar bogatul răspunde cu asprime.
24 Cine are mulți prieteni poate ajunge la ruină,
dar există un amic care ține la tine mai mult decât un frate.